La plimbare prin Belek

TIPĂREȘTE

Cu ocazia sejurului petrecut în iunie 2011 la hotelul Alva Donna Exclusive 5* din Bogazkent (vezi impresii), ne-am hotărât într-o zi să vizităm și Belek-ul. Despre acest mic orășel, etalon al turismului turcesc de la Marea Mediterană, a cărui dezvoltare a început după 1984, nu prea știam mare lucru. Știam că se află la 44 de kilometri de Antalya și la 33 de kilometri de aeroportul Muratpașa, că și-a câștigat celebritatea datorită celor peste treizeci de hoteluri luxoase, majoritatea de cinci stele, precum și a terenurilor de golf al căror număr este în continuă creștere. Belek-ul beneficiază de kilometri de plajă cu nisip fin, iar pădurile de pini și eucalipți conferă un microclimat plăcut și sănătos. Populația sa variază între 750 și 10.000 de locuitori în funcție de sezon.

Cum agenția locală parteneră a celei românești prin care am achiziționat sejurul ne-a ignorat în totalitate, fără a ne oferi vreo excursie opțională sau a ne întreba măcar de sănătate, după câteva zile de relaxare și răsfăț în cadrul resortului, am început să ne întrebăm ce altceva am mai putea face. Am întrebat la recepția hotelului cum putem ajunge în Belek. Variantele propuse au fost următoarele: cu autobuzul care avea stație chiar în fața hotelului până în Serik în autogară de unde trebuia să luăm alt autobuz până în Belek (durata minim 30 de minute) sau taxi-ul, la un cost mult mai mare, dar care era dispus să ne aștepte 2-3 ore cât ne plimbam noi prin oraș. Niciuna din variante nu mi-a fost pe plac, astfel că ne-am urcat în mașina noastră și am zis să încercăm drumul direct spre Belek, drum care nu apărea pe harta GPS-ului (actualizată la martie). Am avut surpriza plăcută să nimerim un drum absolut nou, proaspăt asfaltat, încă netrasat cu vopsea. Din parcarea hotelului am făcut exact 5 kilometri până în Belek. Am parcat mașina și am abordat perpedes zona centrală.

Scopul principal a fost găsirea unei bănci pentru a scoate lire turcești de la bancomat. Am scos într-o singură tranșă câți bani am apreciat că îmi vor ajunge pentru cele trei săptămâni de vacanță, inclusiv pentru cazarea intermediară de la întoarcere. În pofida comisioanelor practicate de bănci, recomand retragerea de lire de la bancomat ca fiind mai avantajoasă decât dublul schimb lei - euro/USD și apoi euro/USD - lire turcești. De asemenea, recomand plata cumpărăturilor cu card bancar (unde se poate) sau cu lire, prețurile fiind ceva mai mici decât dacă se plătește cu euro sau dolari și după negocierea acestora.

Acum că aveam bani la noi am început plimbarea prin centrul orașului, zonă mai mult pietonală, cu alei largi, curate, cu magazine, terase și restaurante. Am vizitat și zona bazarului, însă prețurile mi s-au părut mari comparativ cu bazarul din Kusadasi sau cu cel din Davutlar, iar marfa era în mare parte contrafăcută. Aceleași lucruri le găsisem și în zona comercială din Bogazkent la doi pași de hotel. Peste tot eram întrebați de unde suntem, ulterior aflând că dacă ne-am fi declarat ruși prețurile solicitate ar fi fost chiar mai mari.

Am admirat moscheia, am făcut câteva poze cu ”pietrele” reprezentative pentru Belek, cele care apăreau în majoritatea cărților poștale și ne-am întors la mașină și apoi la hotel. Începuse deja să fie foarte cald.

Pe drumul de întoarcere spre hotel am constatat că exista și varianta utilizării unui minicar pentru o plimbare în zonă, dar acesta circula pe la hotelurile aflate chiar în Belek, nu în Bogazkent ca al nostru.

Pentru doritorii de plimbări sau shopping în Belek, recomand cazarea chiar în apropiere, la unul din resorturile de top pe lângă care am trecut (lanțul Gloria, Cornelia etc.), care chiar arată extraordinar.

---

VIZUALIZĂRI: 6020 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI