Salina Turda – O mina de vis

TIPĂREȘTE

De mult timp doream sa ajung la Salina din Turda dar nu a fost sa fie, de aceasta data fiind in zona am reusit.

Am plecat din Girda de Sus si aveam de parcurs 150 km, drumul este destul de prost asa ca a trebuit sa merg mai incet cu toate acestea undeva in Baia de Aries ce sa vezi ma opreste un domn politist si imi comunica ca pe raza localitatii am condus cu 67 km la ora asa ca am primit un avertisment si punctele aferente ce a fost frumos este ca dupa ce am semnat contraventia ma gasesc si eu sa-l intreb daca mai este mult pina la Salina din Turda si ca in bancurile cu politisti acesta imi raspunde foarte amabil ca mai sunt 50 km dar ar trebui sa ne grabim putin deoarece din cite stia el se inchide la ora 13, m-a bufnit risul si i-am spus ca asta am incercat si eu sa fac dar din pacate am pierdut mai mult timp cu avertismentul decit cu viteva pe sosele, pentru ca chiar nu doream sa-mi stric ziua am luat-o ca pe o gluma si mi-am continuat drumul.

Odata ajunsi in Turda am gasit relativ usor salina fiind un oras destul de mic si este si foarte bine marcata, in curtea interioara a salinei nu trebuie sa va faceti griji unde va lasati masina deoarece exista o parcare destul de maricica.

Pretul unui bilet este de 15 ron de adult si 8 ron pentru copil.

Excluzind efectul terapeutic al acestei saline am ramas impresionat de ceea ce am vazut acolo.

Citeva lucruri interesante despre aceasta salina este ca in interior temperatura este constanta undeva la10˚-12˚ iar primul document care atesta ca de aici se extragea sare este din anul 1271 iar undeva in jurul anului 1932 a fost inchisa datorita productiei mici, dupa care in cel de-al doilea razboi mondial a fost folosita ca adapost de catre localnici, dar ceva si mai interesant este ca a fost folosita si ca depozit pentru brinza localnicilor, in anul 2008 aceasta a intrat in procesul de moderniza ajungind in stadiul de acum si redeschisa publicului in anul 2010.

Odata platit biletul de intrare am coborit niste scari forte frumos luminate, o viziune interesanta si putin SF a arhitectei care cred eu ca a pus-o cu adevarat in valoare de aici am ajuns in Galeria Franz Josef denumita si Sala Ecourilor (aici cum am spus se depozita brinza localnicilor), de aici se ajunge abligatoriu in Sala de Apel unde minerii inainte de a intra in tura veneau sa faca o rugaciune nu aveti cum sa ratati aceasta Sala deoarece este singurul drum de acces catre Mina Rudolf dupa o plimbare de aproximativ 5 minute se ajunge la Scara Bogatilor unde trebuie sa cobori niste scari pentru a putea ajunge la lift, atentie se aluneca destul de tare asa ca ar trebui sa va orientati putin la incaltamintea pe care o aveti in picioare.

Pina am coborit Scara Bogatilor nu am vazut nimic spectaculos dar odata ajunsi pe o platforma descoperi cu adevarat minunatia care a fost creata, de aici pentru a putea cobori in Mina Rudolf te poti urca intr-un lift panoramic de unde poti admira spectacolul de lumini, cu acesta cobori cele 13 etaje, in lift au acces 7 persoane sau daca doresti sa faci putina miscare poti cobori pe scari mai bine spus cele 172 de scari, unde la fiecare nivel este inscriptionat anul la care minerii au ajuns aici.

Daca aveti probleme cu inima sau ceva frica de inaltime sau claustrofobie nu prea este indicat am vazut o persoana ca i s-a facut rau.

Odata ajunsi jos ai o multime de lucruri de facut de exemplu o roata uriasa in care te poti urca si admira de la inaltime mina, aici gaseti 2 piste de bowling, citeva piste de minigolf, poti juca si minifotbal sau handbal sau daca nu sunt si citeva mese de ping-pong, am mai vazut si un anfiteatru unde am inteles ca se organizeaza concerte sau cel mai simplu te poti odihni pe bancutele pe care le gaseti aici si tot de aici poti privi de sus Mina Terezia si lacul ce se afla aici.

Dupa citva timp petrecut aici ne-am asezat frumos la coada si am luat celalalt lift care de aceasta data este de 4 persoane si este unul normal asa ca nu am vazut nimic pina jos sau se poate alege aceeasi varianta pe scari.

Dupa 10 minute de asteptare a liftului am ajuns si in Mina Terezia unde am gasit acelasi spectacol SF.

Pentru a ajunge la lacul care s-a format in Mina Terezia trebuie sa treci peste un pod de lemn dar sa nu uit pina a trece podul se gasesc niste casti de protectie pe care am vazut ca nu le folosea nimeni dar eu cred ca ar trebui folosite oricum cadea ceva de sus si erau zone unde infiltratiile de apa isi faceau simtita prezenta asa ca acele zone erau inchise, dupa ce treci podul ajungi la ,,floarea mica”, ,,floarea mare” si mai exista si un ponton de unde poti inchiria o barcuta pentru a te plimba pe lac (maxim 3 persoane) acest lac s-a format prin infiltratiile de apa de la suprafata, dar si de aici poti admira mai bine mina in toata splendoarea ei.

Am uitat ceva pentru curajosi odata ajunsi la primul lift exista niste pasarele care inprejmuiesc mina pe care poti merge si de unde poti vedea depunerile de sare de la mica distanta dar mai exista si o mica problema golul imens care il vezi sub picioarele tale. Cind am fost noi nu am vazut nici un curajos.

Dupa citeva ore de plimbare si relaxare am luat liftul spre exterior.

Salina Turda chiar merita vizitata.

---

VIZUALIZĂRI: 7021 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI