La Taberna Cascajares sau Catalunia independenta si hai Romania!

TIPĂREȘTE

Ce fac vallisoletanii in weekend? Ati ghiciiit… Fac ce face toata lumea in Castilia, in Spania, in Europa si-n intreaga lume: ies in oras. Ma rog, este una dintre optiuni. Si, pentru ca seara sa inceapa bine, musai sa mancam ceva. Acel “ceva” are foarte mult farmec atunci cand hotaram sa ne bucuram de conceptul de “tapas” din capitala Castiliei si Leonului. Si are la fel de mult farmec atunci cand cei care se strang nu sunt de-ai locului. Dupa cina din septembrie (“Trei munteni, doi ardeleni, cina la castilieni”…), de data asta a fost randul reprezentatilor tarii noastre si ai Cataluniei sa se uneasca si sa se bucure de ceea ce ofera noaptea pucelana… A fost o seara de pomina, udata cu vin bun si multe rasete complice, spunand glume “nevinovate” (hooo, nu va ganditi la stiu eu ce!! ;) ma refer la indirecte adresate spaniolilor in general, din care – este clar – catalanii se exclud). Si, in “strigate” de “Hai Romania!” si “Cataluña independenta”… am ajuns sa luam cina la Taberna Cascajares din centrul Valladolidului.

Aceasta se afla in Piata Martí y Monsó, insa cei care veniti din afara, sa nici nu va ganditi sa intrebati de acest nume. Sunt sigura ca marea majoritate nu va sti sa va raspunda. Toti vallisoletanii (“originali” sau adoptivi) cunosc aceasta piata precum Piata Coca. Motivul este ca pana nu de mult, aici se afla un cinematograf cu acest nume. Atat de cunoscut a devenit numele incat nu numai piata, ci si strazile din imprejurimi, cu un numar mare de restaurante, taverne si baruri, sunt cunoscute ca “zona Coca”. Mai simplu: se afla la cativa metri de Piata Mare; toate stradutele din zona sunt piatonale, asa ca nu are rost sa veniti cu masina: va fi destul de greu sa gasiti parcare. Asta in cazul in care nu doriti sa o lasati in parcarea subterana (cu plata, evident) din Plaza Mayor sau Isabel La Católica…

Spre deosebire de majoritatea localurilor din zona, Taberna Cascajares dispune de un local destul de amplu. Dar numai “spre deosebire de”;) Urcati trei trepte si intrati in taverna. Se afla la parterul blocurilor din piata respectiva. Cum intram, pe dreapta se afla barul; in fata o zona cu cateva mese rezervate pentru “tapeo” (acolo am aterizat si noi); si la stanga cateva barne de lemn si butoaie care, pe langa rolul decorativ, tin loc si de masa atunci cand servesti ceva in picioare. Cunoastem obiceiul spaniolilor de a bea si lua o gustare in picioare!! M-am gandit eu de multe ori: data fiind media inaltimii acestui popor (v-aduceti aminte asta vara, la Campionatul European, ca Spania avea cea mai scunda echipa nationala? ;)), cred ca vor sa mai creasca, si de-aia stau in picioare…

Dincolo de bar se vede o usa care da in bucatarie, si aceasta din urma nu se odihneste in niciun moment al zilei, pentru ca unul din atuurile tavernei este ca pregatesc “tapas” si portiile de mancare ad-hoc. De fapt, cam toate tavernele din zona fac acest lucru…

Baza “meniului” tavernei sunt, pe langa tapas (alte nume: “montados” si “canapés”, ca sa stiti cum sa cereti daca ajungeti pe aici;)), si “raciones” de produse tipice zonei: faimoasa lor sunca iberica, lacón cu ardei si ciuperci, fel si fel de mezeluri iberice, branzeturi, dar si fructe de mare, etc. Ideea este urmatoarea: daca alegi sa stai in picioare, de obicei ceri “montaditos”, adica sandvichuri micute cu diverse preparate (carne cu ardei, morcilla, sunca cu rosii, piept de pui ali-oli, carnati mititei si un lung etcetera) sau canapeuri (cu ciuperci, bacon, somon…), la preturi intre 2 si 3 euro bucata. Daca alegi sa stai la masa, se trece la “raciones”, care sunt produse asezate frumos pe platou, acesta impartindu-se intre mai multe persoane.

Noi am ales sa stam jos. Preturile sunt cele pe care le gasesti cam ca peste tot in aceasta zona: un platou de sunca iberica de-aia buna in jur de 12 euro, altul de lacón cu ardei si ciuperci 10-12 euro… Ca sa inghiti bine firimiturile, cum ar zice spaniolii, va recomand oricare din vinurile pe care vi le ofera taverna. Aceasta dispune de o gama foarte ampla de vinuri, atat din zona cat si din intreaga Spanie. Puteti vedea acest lucru la bar, stiti cum sunt asezate de frumos toate sticlele… Oricum, le veti gasi si pe lista de preturi. Cum era o crima sa cerem un Rioja aflandu-ne la doi pasi de Valea Raului Duero (am citat opinia catalana;)), ne-am incantat papilele gustative cu un Ribera (pret mediu orientativ: 17-20 euro). Si da-i cu sunca si da-i cu vin, si mai da-i c-o ciuperca si da-i iar cu vin… Nu aveti cum sa nu va simtiti bine, va asigur.

Dezavantaje ale locului? Primul este iremediabil: lipsa de spatiu. Desi mai mare decat vecinele sale, asa cum spuneam mai devreme, localul… tot mic este. Noi am nimerit chiar foarte bine, poate pentru ca era sfarsit de luna si nu toata lumea luase inca banii;), asa incat in micuta zona rezervata pentru mese, nu era nimeni cand am ajuns noi. Din cele cinci mese, daca nu ma insel, ulterior s-au mai ocupat doar doua, cu doua perechi de pensionari draguti (cupluri), unii dintre ei foarte dragastosi… Insa, cunoscand zona, sunt zile in care trebuie sa te inarmezi cu multa rabdare inainte de a reusi sa obtii un loc minuscul langa bar.

Un altul ar fi ca nu am vazut la bar preturile pe niciunde. De obicei, in localuri de tapas, acestea sunt afisate deasupra, la vedere: asa stii si ce poti cere si cat costa. Nu neaparat ca e e un loc exagerat de scump, insa poti avea si surprize cand ceri nota.

Serviciul este ok. Pe noi ne-a servit imediat un chelner columbian. De fapt, nestiind ce vrem, ne-a comunicat meniul serii, insa ne-a lasat “carta” atunci cand i-am comunicat ca nu dorim mancare “la farfurie” sau care necesita lingura, asa cum se spune pe aici. Si sunca tot pe farfurie se aseaza, si nu la troc;), insa… intelegeti ce vreau sa zic. Doar ca dupa, probabil avand foarte multa treaba (era destula lume la bar), cam uitase de noi, asa incat ne-am ridicat si am facut comanda la bar. Nu-i bai, spaniolii nu se supara pentru chestii de-astea fara importanta… Chiar daca sunt ei si catalani si vor sa le caute nod in papura vecinilor de peste granita;) Pe langa platourile cu sunca si alte mezeluri mai cerusem niste “montaditos” de sepie si chipirones (initial am vrut sa mergem sa mancam in “La Sepia”, langa Primarie, insa nu erau locuri decat in picioare si am plecat), care nu ne-au fost aduse pana la urma. Le-am atras atentia la sfarsit, ca sa nu ni le incarce la nota si, cum ne saturasem, ne-am declarat nemultumiti.

Decorul… veti vedea in putinele poze pe care mi-am adus aminte sa le fac;) Rustic, tip taverna, foarte placut.

Concluzia musafirilor catalani (nu-i asa ca suna interesant ca niste romani sa fie gazdele unor catalani in Valladolid?) au fost clare: in Castilla se mananca foarte bine oriunde ai merge, spre deosebire de zona lor (din Barcelona fiind), unde cica e mai greu sa gasesti un loc bun fara sa cauti prea mult. Acest lucru mi-a adus aminte de voi toti, cei care ati vizitat Barça, eu neputand sa-mi dau cu pararea.

Va recomand localul din toata inima si… nu uitati: Catalunia independenta si hai Romania! ;)

P. S. La cateva zile dupa aceasta cina, mai precis in seara de Mos Nicolae, am luat la rand alte trei localuri de tapas din aceeasi zona, insa sper sa va pot face altadata o ruta mai completa a conceptului de “tapeo” din oras. Atunci o sa va spun cum este tapa de foie cu piure de mere sau de mango, unde puteti manca cele mai bune crochete din toata Pucela sau cel mai bun “montadito de solomillo”. Si cum sa schimbati echilibrul de pe un picior pe altul ca sa nu obositi foarte mult de la atata stat in picioare… Marea majoritate sunt taverne pitoresti, frecventate de varsta a doua si a treia;) Normal, adolescentii nu au bani decat de “botellón” (cumpara sticle de bauturi la greu – se amesteca taria cu racoritoarele – si le beau in parcuri…; este un fenomen foarte actual si, in acelasi timp, foarte dezbatut de restul populatiei).

P. P. S. Webmaster, daca ati putea lega imnul Cataluñei de vreun cantec romanesc si de vreo“jota” castiliana… Imi plac la nebunie amestecurile de rase si culturi!! Stiu ca e complicat, asa ca… puneti orice melodie gasiti de cuviinta;)

---

VIZUALIZĂRI: 1314 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI