Braşov, un oraş european

TIPĂREȘTE

În micul sejur de la Sinaia ne-am propus ca într-una din zile să vizităm Braşovul vechi, medieval. Vizitasem cu ani în urmă Sighişoara, o destinaţie de referinţă şi obligatorie pentru un turist, fie român sau străin, şi mi-a plăcut enorm. Nu era prima vizită în Braşov, dar de fiecare dată am fost în grabă şi am reuşit să merg doar în Piaţa Sfatului şi să vizitez Biserica Neagră.

Deoarece nu am avut un ghid turistic despre Braşov am ales să apelăm la punctele de informare turistică din localitate, prima oară am fost în Sinaia unde un domn amabil ne-a dat o hartă şi cîteva sfaturi utile despre Sinaia şi împrejurimi apoi, la sugestia acestuia, am fost la punctul de informare turistică din Braşov (Piaţa Sfatului). Aici ni s-a dat o hartă turistică a Braşovului, cu principalele obiective de vizitat, care avea pe verso o scurtă descriere a acestora. Fiind exact ce ne trebuia am pornit la drum, pe jos, nu înainte de zăbovi cîteva minute şi de a savura un fresh la una din terasele acestei frumoase pieţe.

Doream să văd fortificaţiile care apărau oraşul în trecut, aşa că am început cu Bastionul Ţesătorilor, aflat în cea mai bună stare. Acesta a fost ridicat pe cheltuiala ţesătorilor Braşovului în secolul XVI. În micul muzeu amenajat în incintă am admirat armele medievale şi o machetă a cetăţii. Mi-a atras atenţia curtea interioară cu galeriile din lemn despre care se spune că are o acustică deosebită.

Îndreptîndu-ne spre Turnul Negru am trecut pe lîngă Poarta Schei şi pe lingă Poarta Ecaterinei unde am admirat cele 4 turnuleţe simbolizînd privilegiul conducătorilor cetăţii de a aplica pedeapsa supremă.

Despre Turnul Negru, ridicat în secolul XV, am aflat că denumirea i se trage de la faptul că a ars după ce a fost lovit de trăznet de două ori.

După ce am urcat, cred că în jur de 180 de trepte pe dealul Warthe, am ajuns la Turnul Alb al cositorarilor, amplasat la cea mai înaltă cotă dintre toate fortificaţiile. Aici am vizitat interiorul turnului şi am urcat pe galeriile interioare din lemn.

Ne-am continuat drumul pe lîngă Canalul şi Bastionul Graft deţinut de breasla şelarilor şi ne-am plimbat de-a lungul zidului de apărare ce împrejmuia odată oraşul.

Am apreciat faptul că peste tot erau amenajate mici muzee cu exponate valoroase avînd tarife simbolice cca 6 ÷ 7 lei, doar pentru fotografiere se percepea o taxă de 25 de lei.

Dacă aţi ajuns în Braşov este păcat să nu urcaţi cu telefericul pe muntele Tâmpa ca să admiraţi panorama oraşului. După părerea mea nu ar strica o reamenajare a zonei, puţină curăţenie şi montarea unor bănci ca să ai unde să-ţi tragi sufletul.

Deşi am întîlnit români care nu ştiau ce este un langoş, o părticică din bucuriile copilăriei mele, vă recomand (în cazul în care vă plac langoşii ungureşti) să serviţi unul pe drumul care duce spre teleferic. L-am adulmecat de la o poştă şi oriunde merg în Ardeal sau Banat îl caut cu privirile şi cu... mirosul. Acesta era servit cu smîntînă şi caşcaval la un preţ de 4 lei.

La baza telefericului am trecut pe lîngă Bastionul Funarilor şi un alt turn aparţinînd fortificaţiei Braşovului.

După ce am admirat panorama oraşului de pe Tâmpa, am coborît de pe munte şi ne-am oprit iar în centrul vechi pe o stradă plină de restaurante şi terase, am mîncat şi ne-am odihnit picioarele obosite de atîta mers pe jos.

În ziua în care am vizitat Braşovul nu am mai ajuns la Cetăţuie, ne-am propus acest lucru pentru „data viitoare”. Data viitoare a fost chiar a doua zi, destinată vizitării cetăţii Făgăraş, fiind perioada Turnirului Cetăţilor. Dacă la dus am ales drumul prin Râşnov, la întoarcere ne-am propus să trecem prin Braşov, aşa că am admirat încă o dată panorama oraşului de la Cetăţuie şi ne-am plimbat un pic pe terasele acestui ansamblu arhitectonic medieval transformat în zilele noastre într-un restaurant.

M-a impresionat curăţenia oraşului, faptul că au fost renovate multe clădiri de patrimoniu, mi-a plăcut modul în care sînt prezentate şi puse în evidenţă obiectivele turistice, am întîlnit peste tot tăbliţe cu minimul de informaţii privind istoria, destinaţia şi soarta acestora. Am vizitat şi am admirat micile muzee cu exponate de valoare ca arme medievale, scuturi, ghiulele metalice sau din piatră, armuri şi cămăşi din zale, tunuri şi altele. Pe alocuri o muzică în surdină completa atmosfera de cetate. Am avut senzaţia că m-am întors în timp cu cîteva sute de ani. Am simţit peste tot grija edililor pentru atragerea turiştilor. Mi-au plăcut oamenii.

Ni s-a spus că Braşovul merită vizitat în prima duminică după Paşti, atunci cînd are loc sărbătoarea Junilor Braşoveni. Vă spun şi dvs. acest lucru şi vă recomand să nu ocoliţi oraşul dacă vă aflaţi în apropiere.

Pentru că Braşovul merită mai mult decît o scurtă descriere vă sugerez să cumpăraţi un ghid sau să vă documentaţi mai bine decît mine.

Deşi nu le-am vizitat, pomenesc de faptul că în lista obiectivelor principale se regăsesc în afară de renumita Biserică Neagră: Muzeul Primei Şcoli Româneşti, Biserica Sf. Treime, Mănăstirea Franciscanilor, Catedrala Romano-Catolică, Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, Biserica Sf. Martin precum şi cea mai îngustă stradă, Strada Sforii. Totodată cine doreşte să cunoască mai multe lucruri despre personalităţile oraşului, istorie, artă şi etnografie, poate vizita Muzeul Casa Mureşenilor, Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă şi Muzeul de Etnografie care găzduiesc exponate valoroase.

Cînd voi avea ocazia, mă voi întoarce cu plăcere în Braşov şi-mi voi continua periplul, mai sînt multe de văzut.

---

VIZUALIZĂRI: 2517 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI