Sarti - locul unde incepe o vacanta pe care ti-o doresti mereu!

TIPĂREȘTE

Anul acesta perioada noastra de concediu va fi in septembrie. Asa ca mai traim deocamdata din multele amintiri, o mica parte trecute in revista si pe AFA.

Despre Sarti nu stiam foarte multe decat ca este un fost sat de pescari binecuvantat de privelistea spre Sfantul munte Athos si scaldat de apele Egeei. Mai fusesem in Shitonia dar in zone mai comerciale: Gerakina, Metamorfosi, Nikiti, Vourvourou, dar aici nu ajunseseram. Oferta am gasit-o la o agentie touroperatoare, revanzatoare pe piata romaneasca, HVT (am dat doar initialele), colaboratoare cu Shitonia Travel, agentie partenera locala in Sarti.

Transportul a fost bun, am stat in fata, cu mici incidente cu aerul conditionat in spate. Ce am comentat a fost faptul ca la intoarcere soferii erau insuficient odihniti (pleaca dupa cateva ore de la schimbarea seriei de turisti) si intr-un tunel, la o depasire ne-a stat inima in loc. Drumul cam 10 ore e obositor dar cand te apropii de Sarti si vezi peisajele incepi sa plutesti de atata frumusete.

Noi am stat la Vila Petrom, Berlin, asa am botezat-o noi pentru ca e galben-albastru designul exterior, balconul de la etajul 1 plin de flori, de deasupra intrarii. Se vedea si marea lateral. Locatia ok, minigarsoniera, nu vreau sa insist deoarece noi am fost mai mult plecati.

Sarti e locul unde muntele se uneste cu marea si vesnicia Athosului cu lumea obisnuita. Plaja e lunga, loc pentru toata lumea si cu o configuratie eterogena, de la minigolfulete si stanci spre zona veche a asezarii, la zone unde dupa 2 m se adanceste sau la Sarti Beach cu intrare lina in apa, zona noua. De langa biserica de pe stanca, unde sunt si bancute, ai o imagine panoramica de care nu te-ai despartii ore in sir: Athosul, Egeea, Sarti si Noi. In cateva seri acolo am intalnit un batran marinar care venea sa priveasca marea cu un mic radio din care razbateau melodii grecesti. Amintiri, amintiri....Absolut idilica aceasta imagine, "Omul si marea".

Dimineata priveam rasaritul de la Athos, seara apusul. O imagine de liniste si incantare. In cele 7 zile, am interactionat foarte bine si cu locuitorii, de la comerciantii din magazine pana la batranii minunatei asezari. In fiecare seara ne plimbam prin satuc si incepusem sa ne salutam reciproc. Sunt foarte prietenosi si bucurosi ca poti sa schimbi cateva fraze in limba lor. La internet si la cofetaria din colt, eram clienti fideli iar la bakerie stiau deja ce dorim. Am mancat la Ovelix dar si la ungurul de la piata care avea o afacere de familie si ne-am preparat si singuri, materie prima peste tot gasesti.

La biserica din Sarti slujeste preot roman, Papa Nicolau, l-am cunoscut personal si am ajuns si la Sikia unde are casa parohiala. Nimeni nu pleaca de la slujba fara a fi servit cu ceva. Nu o sa uitam gustul nucilor cu zahar si scortisoara sau coliva la paharele cu miez de nuca.

In fiecare seara un agricultor venea cu o masina cu fructe si legume proaspete. Am ajuns si in zona gradinilor traversand soseaua principala. E drum prafuit cu gradini de legume, cu vita de vie, casute rustice si rulote ale micilor fermieri. Ceva mai departe am dat de stana de capre si de un dulau iar la cateva sute de metrii incepe padurea. Am mancat struguri "furati" de pe gard, erau peste tot, am umblat prin praf, dar eram bucurosi de parca eram in lumea lui Ion Creanga.

Intr-una din zile am plecat la Sikia cu autostopul, ne-a luat un localnic cu o Toyota, iar la intoarcere un nene fermier cu o masina cu care cred ca transporta butoaiele cu masline. Nu au vrut sa ne ia bani pentru ca "nu e bine sa lasi omul in drum". Cand am ajuns la Sikia era cam ora 16, asa ca ne-am trezit singurii vietuitori in mijlocul oraselului, obloanele trase, cred ca si pisicile dormeau. Am luat-o la pas prin asezarea dintre dealuri. Case tipic grecesti, cateva magazine cu vitrine mari si o piata cu cateva taverne si banci. La ora 17, ca la un semnal, s-a trezit lumea. Achizitia de la Sikia a fost branza de capra pe care nu am mai mancat-o niciunde.

La Athos am fost in croaziera dar a fost foarte cald si nu prea a fost binevenita plimbarea prin Ouranoupoli, plimbarea cu vaporul pentru ca am cautat locuri cu umbra a fost frumoasa.

Ne vom intoarce cu placere la Sarti dar 7 zile nu sunt suficiente!

---

VIZUALIZĂRI: 5721 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI