"Ospitalitate" cehească

TIPĂREȘTE

Doresc să stabilesc de la început că ceea ce voi descrie poate fi subiectiv, astfel încât nu-mi pot permite un grad de generalizare.

Era a treia oară când ajungeam în Cehia, după Pardubice și Cesky Krumlov, eram destul de avizați de posibilitățile de comunicare cu autohtonii, dar nu ne-am închipuit ce va urma. Pentru că doresc să interacționez cu oamenii, în mediu normal, să înțeleg asemănările și diferențele, care ne apropie sau ne despart dar și din motive ce țin de geografia excursiilor noastre programate, am ales "Penzion Marie" din Mohelno, în apropiere (20 km) de autostrada Brno - Praga. "Am ales", este cam mult spus, mai mult ne-a ales ea pe noi, pentru că după vreo zece încercări de rezervare prin sud-estul Cehiei, tratate cu refuz din varii motive, era singura locație care corespundea oarecum criteriilor noastre de amplasament și de la care am primit acceptul.

Era august 2010, eram trei familii - cinci adulți, patru adolescenți, pensiunea era o casă veche, cu trei camere, două băi, bucătărie mare și complet echipată, grădină, loc de grătar, parcare în curte și un proprietar,  Jaroslav Kořínek, la cca 60 ani, pe care eu nu l-am văzut niciodată. Locația care ni s-a oferit a fost diferită de cea care apare pe net, dar am acceptat, tacit, deoarece am fost singuri și nu ne-a deranjat nimeni în cele cinci nopți de cazare. Mai trebuie să spun că plecam dimineața devreme și ne întorceam seara târziu, din acest loc vizitând Brno - în ziua sosirii, Praga (pe autostradă), Cesky Krumlov, domeniul Lednice (patrimoniu Unesco) incluzând castelul lui John, Viena pentru palatul Schonbrunn și în ziua plecării - Bratislava.

Prețul a fost 10€ de persoană/noapte, cu toate utilitățile incluse.

Revin acum la ospitalitatea, mai sus invocată.

Rezervarea am făcut-o cu două luni înainte, conversația cu proprietarul pensiunii, politicoasă, a avut loc prin intermediul mail-urilor, traduse în/din limba ceha cu google translate. Plata a fost solicitată a fi făcută integral, în avans, în coroane cehești dar cum nu am avut posibilitatea de achizitie de coroane, am achitat prin virament bancar, în euro, pentru care, la sosire, am găsit un bilețel prin care eram înștiințat că mai trebuie achitată o diferență de 89,25 coroane (aprox. 3€), provenite din diferențe de curs valutar.

La sosire, venind din Austria, unul dintre prieteni, a luat-o cu mașina înainte, neavând răbdarea de a respecta regulile de circulație și viteza legală și a ajuns cu cca. două ore înaintea noastră, a celorlalți. S-a întâlnit cu Jaroslav Kořínek, proprietarul pensiunii, cu care a încercat să comunice privind detaliile cazării. A încercat întâi în engleză, apoi germană, franceză dar fără nici un succes. În ultimă instanță a încercat să se facă înțeles în limba rusă. În acel moment, fără să spună nici un cuvânt, proprietarul a întors spatele și a plecat, dus fiind pentru toată perioada sejurului, astfel încât nu l-am văzut niciodată, deși el locuia în proprietatea vecină, accesul făcându-se printr-o portită de trecere.

Am încercat să ne explicăm ulterior acest comportament, singura noastră explicație fiind legată de evenimentele din 1968, când Cehia a fost ocupată de Uniunea Sovietică (recte Tratatul de la Varșovia), dar și în acest caz, explicația nu a fost suficientă, România fiind atunci singura țară care s-a opus acelui act, acest fapt fiind suficient pentru o mai multă rezonabilitate în raport cu noi, ceea ce nu s-a întâmplat.

Nu recomand pensiunea, ulterior aflând încă un motiv pentru care zona trebuie evitată, respectiv existența, la cca. 5 km a centralei nucleare de la Dukovany și la care a avut loc un incident în aprilie 2011.

Trebuie să mai adaug că prin periplul nostru central european, Cehia a fost singura țară în care am fost opriți de poliție și controlați relativ amănunțit, fără alte efecte, de asemeni poliția stătea la pândă în locuri mascate, exact ca la noi, pentru a da amenzi de circulație. Am mai fost puși în situația de a achiziționa o vignietă specială, și aceea foarte greu de găsit, pentru un așa zis drum de viteză - E 461 pentru a merge la Viena, cu legătură cu autobahn-ul în construcție A5 din Austria; pe tot traseul drumului, în spațiul ceh, au fost numai restricții de circulație de 50 sau 60 km/h, în loc de 110 km/h, așa cum am plătit vignieta, cu radare la pândă după fiecare indicator de restricție. Nu am înțeles rostul restricțiilor, neavând loc lucrări la carosabil. La întoarcere nici nu am mai circulat pe E 461, ajungând în pensiune mult mai repede, pe șoselele "județene".

Am mai constatat, față de anul 2008 - când am stat 10 zile la Pardubice, că s-a instalat o anume stare de degradare a societății, vizibilă în întreținerea construcțiilor, a spațiilor publice sau private, am mai aflat, de la cehi, că în domeniul economic financiar a avut loc o anumită concentrare a resurselor financiare și economice în dezavantajul cetățenilor, un naționalism mai agresiv, o sărăcie mai accentuată, o predispoziție mult mai critică a cetățenilor cehi în raport cu instituțiile administrative.

Lipsa posibilității de comunicare cu cetățenii cehi datorată necunoașterii unei limbi de circulație, cu o oarecare excepție pe spațiul turistic din zona vestică a Cehiei, unde se poate comunica oarecum în germană, ne-a pus uneori în situații ridicole, în circulația cu auto, datorită unui stil cel puțin curios, de amplasare a indicatoarelor rutiere, chiar în intersecție sau doar în sensul giratoriu din localități, fără presemnalizare, astfel încât dacă te-ai încadrat greșit, sigur vei ajunge în alt loc decât cel pe care ți l-ai propus, iar la solicitarea de ajutor către localnici a trebuit să renunțăm după câteva încercări, bazându-ne în continuare, pe hărți, GPS și intuiție.

Am mai consumat, fără să ne dorim, o sticlă de șampanie - care de fapt a rămas pe masă pentru că nu avea cine să o consume, în loc de vin alb sec, la o mâncare de pește, deaoarece chelnerul ne-a dat de înțeles că știe engleză și a înțeles ce dorim, pentru ca ulterior, la reclamațiile noastre, să nu mai vrea să schimbe produsul pe motiv că a desfăcut sticla și trebuie achitată.

Ni s-a mai întâmplat, ca mergând în Lednice, obiectiv pe care îl recomand cu toată căldura, să ne coste parcarea auto descurajant de mult, în condițiile în care nu era decât un singur automat cu tichete de parcare la sute de mașini, iar pentru cei care nu aveau monede (coroane cehe) schimbul €/coroană era hoție pe față. Atenție la schimbul de monedă europeană, care trebuie evitat în hipermarket-uri, unde este extrem de dezavantajos.

Trebuie să punctez și un fapt pozitiv, la o pensiune din Cesky Krumlov, cazați fiind cu 25€/noapte/persoană, seara am dorit să bem pe terasa pensiunii, câte un Pilsner Urquell, dar copiiii având sub 18 ani (16 și 18 neîmpliniți), administratorul pensiunii nu a vrut în primă fază să servească adolescenții, pe motiv că este interzis și poliția poate amenda pensiunea, dar apoi, a pus berea în niște căni de suc și astfel am putut savura, în răcoarea serii, favorita noastră cehească.

Părerea mea, per ansamblu, Cehia este aproape la nivelul costurilor din Austria, mai scumpă decât Ungaria și mult peste Slovacia la aceleași condiții turistice, comparativ cumva cu Polonia.

Cu bine!

---

VIZUALIZĂRI: 2678 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI