Excursie la München, pe ploaie, desigur!

TIPĂREȘTE

Am pornit spre capitala Bavariei în cursul dimineţii şi, după o călătorie de aproximativ o oră jumate, am ajuns în oraş. Evident, odată cu noi a venit şi ploaia... Incitat de nişte chestii citite de curând (click aici), pe undeva, despre Rathaus şi nu-ş ce berărie străveche de pe-acolo, am zis că ar fi bine să încercăm şi noi o vizită prin aceleaşi locuri.

Am pus maşina într-o parcare subterană (2€ / oră! da' stai liniştit că e în siguranţă şi nu calci vreo lege despre care poate nici n-ai habar) şi am purces către cea mai apropiată staţie de metrou. Peste nici 15 minute eram în Marienplatz, privind printre şiroaiele de stropi minunata clădire neogotică, cu un turn înalt de 85 de m, construită la cumpăna dintre veacurile XIX şi XX şi frumoasa coloană din faţa sa, dedicată Fecioarei Maria (care a dat şi numele pieţei).

Ploaia sâcâitoare nu ne-a îngăduit însă o privire pe îndelete a acestor minunăţii, aşa că după ce am făcut cu greu câteva poze fără să las stropii obraznici să intre în obiectivul aparatului foto, am fugit să ne adăpostim sub arcul intrării principale a 'noii' primării. Aici, am observat nu fără o uşoară uimire, că se poate urca în acest turn (contra unei mici taxe - 2,5 euro, care se plăteşte la etajul IV, acolo unde se schimbă şi liftul). Uimirea mea se datora faptului că, deşi spaţiul de sub acea boltă unde ne adăpostisem şi noi temporar era ticsit de mulţi alţi turişti, dar nimeni nu se urca în lift! Mă uit - scria pe el că funcţionează... OK! Up!

Din cel de-al doilea ascensor (mult mai mic decât primul) se coboară la etajul IX, unde vizitatorii ies într-o cămăruţă îngustă ce înconjoară pe 3 sferturi turnul şi din care se poate ieşi pe un balcon descoperit, ce are pe 4 colţuri câte un mic turnuleţ acoperit unde cu greu pot sta cel mult câte doi oameni. Din fericire, la acea oră, eram singur cuc acolo, aşa că "m-am bucurat" în linişte de acest privilegiu (foarte rar, sunt sigur, la un asemenea obiectiv!) şi m-am chinuit să surprind pe senzorul camerei foto câte ceva din măreţia acestui vechi oraş. Sper să vă placă, deşi lipsite de strălucire, profunzime şi cam în culori destul de terne.

Am coborât apoi, cedând locul unui grupuleţ mai numeros de vorbitori de spaniolă, care tocmai schimbau lifturile când am ajuns şi eu la etajul al 4-lea.

Revenit în stradă, am vrut să merg la cele câteva biserici zărite din turn (Alter Peter, Frauenkirche, Heilig Geist Kirche). Dar am făcut asta abia după o scurtă oprire de reajustare la un local din vecinătate (Cafe Rischart), unde iubi şi-a luat ceva prăjituri, iar eu un kasepretzn, foarte bun, dar... fără bere parcă nu a alunecat aşa uşor pe gât cum aş fi dorit...

Am mers apoi drept în biserica St. Peter (click aici) o capodoperă de artă barocă (sau cel puţin, asa cred) - în orice caz, cea mai veche biserică din oraş, căreia cetăţenii i-au botezat turnul Alter (bătrânul) Peter. Cam la fel cu Big Ben-ul londonez sau altele...

Se poate urca şi în acesta (1,5 €), dar după ce am fost în cel al primăriei şi priveam de sus pe cei din Alter Peter... nu mai avea rost. :))

Biserica este foarte bogat decorată în interior şi cuprinde în varii alveole ale navei altare, morminte şi racle cu moaşte; m-a impresionat în mod deosebit cea a Sfintei Mundiţia (click aici, vezi şi poza), patroana femeilor nemăritate. Este de fapt scheletul sfintei martire, readus de la Roma şi expus acoperit de veşminte scumpe şi giuvaeruri într-un sicriu de cleştar. Spooky, eh?

De aici, am traversat doar o stradă şi ne-am întors câţiva paşi, ajungând iar în faţa turnului vechii primării (Altes Rathaus), complet reconstruit după planurile iniţiale după ce în al II-lea război mondial a fost total distrus de bombardamente. De fapt, e uimitor să admiri orice monument din aproape orice oraş important din Germania, ştiind că majoritatea au suferit avarii şi distrugeri în acel măcel cumplit, iar astăzi îşi întâmpină vizitatorii cu aspectul ce-l aveau odinioară... Câtă muncă, timp şi ce risipă inutilă de resurse (mă refer la război, desigur!)...

Sper ca lumea să nu uite...

În sfârşit, să revin la 'oile' noastre; în acest turn, acum se află un muzeu al... jucăriilor şi urşilor de pluş! Biletul costă 4 € şi vă permite să redeveniţi copii pentru cel puţin o oră, timp necesar să luaţi liftul şi să urcaţi cele 4 etaje şi apoi să admiraţi la fiecare palier (coborând pe o scară spirală teribil de îngustă) o grămadă de jucării grupate atât pe perioade istorice, dar şi pe categorii (ursuleţi, păpuşi, păpuşi Barbie, soldaţi de plumb, avioane, trenuleţe, maşinuţe, case de păpuşi, bucătarii, roboţei... pfff... nici nu le mai ştiu pe toate, chiar privind pozele!!!).

Deşi iniţial aş fi vrut să mergem spre Frauenkirche, un autobuz cu platformă care aştepta timid ceva clienţi rebegiţi de ploaie ne-a 'răpit' şi ne-a purtat într-un tur 'ghidat' (în 8 limbi!) al oraşului (click aici noi am ales turul marcat cu roşu pe hartă). Aşa am avut ocazia să vedem o mică parte a locurilor frumoase şi cu adevărat importante din oraş, fără să ne udăm (prea tare) şi cu ceva explicaţii în plus. La fel, cu regretul că vremea mohorâtă nu ne-a permis să imortalizăm imagini prea reuşite, am căutat totuşi să 'furăm' ceva poze ici-colo care să ne poată aminti sau mai degrabă să ne facă să dorim o revenire în acest fain oraş. Poate atunci voi avea mai mult timp şi baftă de vreme mai favorabilă...

Păcat că nu am mai apucat să vedem şi Frauenkirche... dar sigur va fi şi o dată viitoare! Atunci cu siguranţă vom găsi şi berăria dar mai ales vom avea timp măcar pentru Deutsches Museum, dacă nu şi pentru Alte Pinakothek... Nici Allianz Arena nu e de lepădat, sau BMW Museum...

La terminarea turului, ne-am trezit 'depuşi' la gară, în apropierea căreia lăsasem şi noi maşina - după o scurtă dezmeticire, am realizat unde e parcarea, am plătit-o şi am pornit înapoi spre reşedinţa prietenilor noştri de lângă Ulm.

Până să se 'trezească' GPS-ul, am pornit la bun simţ pe străzi şi pot spune că m-am descurcat binişor. Mai ales că la un moment dat au apărut şi indicatoare rutiere spre autostrăzi şi destinaţii, aşa că... La drum! Ca un adevărat corolar al legilor lui Murphy în domeniul turistic, odată vizita noastră încheiată, a ieşit şi soarele!!! :))

----------------

Linkuri utile:

click aici

click aici

click aici

---

VIZUALIZĂRI: 4114 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI