Ce putem face pe Valea Ariesului?

TIPĂREȘTE

In mini vacanta de Paste de anul acesta am cautat mai mult liniste si putina relaxare dupa atata munca si stres, chiar aveam nevoie.

Fiind cazati la Pensiunea Casa Noastra, Arieseni bineinteles ca am facut si ceva excursii prin zona, dar mai mult cu masina.

Valea Ariesului cuprinsa intre Turda si Arieseni e foarte frumoasa. La tot pasul vei intalni un indicator care sa te indrume spre unul din multele atractii turistice.

Dupa ce iesi din Turda, dupa Loc. Mihai Viteazu si facand dreapta poti merge la Cheile Turzii, iar mai departe spre Cheile Turenilor, despre care am scris aici. Despre Cheile Turzii nu am scris nimic, sunt foarte frumoase, deseori mergem in zona, nu neaparat in chei, ci deasupra, este un platou imens, care ofera o panorama foarte buna asupra cheilor. Nu stiu acum cat sunt de accesibile, deoarece anul trecut podul 2 a fost luat de viitura, nu stiu daca l-au refacut.

Apoi, la iesirea din Moldovenesti, puteti opta pentru vizitarea Manastirii de la Rimetea, Coltii Trascaului, un perete aproape vertical, care strajuieste localitatea, Cetatea de la Coltesti, se vad ceva ruine de pe drum, apoi trecem prin superbele Chei ale Aiudului sau Valisoarei cum li se mai spune, iar daca continuam ajungem la Aiud. In Cheile Valisoarei se construieste o cabana, gen Castelul din povesti ,,cred ca va iesi ceva foarte frumos. E singura cabana din zona.

Mergand mai departe pe Valea Ariesului, dupa localitatea Buru, puteti face dreapta, pe un drum pe care nu mai exista asfalt, din cauza masinilor de mare tonaj, care transporta materiale pentru autostrada, veti traversa Cheile Surducului, peisaje frumoase, veti trece pe langa o cariera de piatra, prin Iara, iar apoi puteti urca la Baisoara, despre care am scris aici, o statiune frumoasa de munte, aproape de Cluj sau va puteti caza la superba Pensiune Iara, de pe Valea Ierii. E un loc preferat de mine, desi nu am fost cazata, e destul de aproape de Cluj, mai demult mergeam si ne petreceam cate o zi acolo. E un loc minunat, un neamt a ridicat o superba pensiune si niste amenajari unicat, cu propriile-i maini, in fiecare an am descoperit ceva nou si inedit. E intr-o continua schimbare, tot timpul rasare ceva nou. Spuneam ca ne petreceam aproape o zi intreaga, deoarece in week-end se poate servi masa cu 40 lei/pers (atat era atunci, acum nu stiu cat e), toata ziua poti servi orice si oricat din numeroasele preparate. Au avut o idee buna, in week-end e plin de turisti. Am sa caut niste poze sa vedeti ce frumos e. Multi ani am tot vazut poze de la pensiune, in diferite reviste cu case si amenajari.

Continuand drumul de la Buru spre Arieseni, din Ocolis putem vizita Cheile Runcului si Cheile Pociovalistei, despre care am scris aici.

Apoi intalnim indicatorul spre Vidolm, nu stiu, nu am fost, dar am vizitat Manastirea si Cheile Posegii, o mica bisericuta de lemn, cu sculpturi foarte frumoase, iar gardul placat cu potretele marilor conducatori ai tarii, de-a lungul vremii si alti eroi. Despre acest loc am povestit aici. De aici se poate ajunge in Rezervatia Scarita Belioara.

Din Salciua, tot o loc de pe Valea Ariesului se poate merge spre Ponor, unde in zona e si Pestera Huda lui Papara. Din pacate vizitarea acestei pesteri necesita echipament si experienta, nu e accesibila oricui. De aici cred ca se poate continua spre Cheile Rametului.

In aceasta zona, de pe Valea Ariesului, am descoperit ca in curand se vor termina lucrarile la un mare hotel, care se va numi Castelul din Carpati, cred ca va fi ceva superb. Bine... sunt multe pensiuni... dar cateva chiar sunt unicat :)

Deocamdata soseaua care serpuieste pe malul Ariesului, prin Tara Motilor, e cam rau, sa speram ca se va reabilita.

Din Campeni se poate ajunge la Rosia Montana si Detunatele, am vrut sa le vizitam acum de Pasti, dar nu am mai avut timp, se poate merge in loc. Avram Iancu, se poate merge la Targul de fete de pe Muntele Gaina, undeva prin iulie, nu stiu exact, pe la sfarsitul lunii.

Din Campeni peisajul parca se schimba si devine din ce in ce mai pitoresc. Trecem si prin Vadu Motilor si Albac. In Albac am fost de 2 ori, dar nu la pensiune, ci la parintii unui prieten. Ne simteam foarte bine. Eram asteptati cu placinte facute pe lespede de piatra, unse cu unt si smantana... hmmmm... Mi-am comandat si eu o astfel de lespede... dar o singura data am folosit-o. De ce? Se unge cu slanina si sa nu va zic ce miros mi-a lasat in toata casa... o saptamana se tot simtea acel miros "imbietator", sfara sau cum ii spune. Si nici nu mi-au iesit asa de bune :) Tot aici serveam gemuri si dulceturi facute de mama prietenului, de merisoare, de afine, de zmeura...

Din Albac am urcat o data spre Poiana Horii... e superb... pustietate... munti... brazi... salbaticie... dar un drum groaznic. Totusi cu o masina cu garda inalta si de care nu va e mila puteti urca. Noi atunci eram cu masina obisnuita si imi venea sa pup asfaltul cand am ajuns pe inserat, la civilizatie :)) Tot intrebam pe cate un localnic daca mai avem mult, la care raspunsul era "Oleaca, oleaca". Cred si eu, pe jos... era oleaca... mergeai mai repede. De atunci cred ca s-au mai reabilitat cat de cat si aceste drumuri. Daca va incumetati sa mergeti 40 km pe acest drum, veti ajunge la Marisel si Statiunea Belis - Fantanele, despre care am scris aici.

Dupa ce iesim din Albac, trecem prin superbele Chei ale Albacului. Si acestea imi plac mult, la fel si soseaua care e refacuta de cativa ani. Aici e si un mic loc de popas doata cu bancute si masa, pe malul apei. Iarna peretii stancosi ofera un spectacol minunat, apa care ingheata formeaza adevarate opere de arta.

Apoi urmeaza Scarisoara, Garda si Arieseni.

In ziua de Paste ne-am plimbat mai mult cu masina, aveam in plan sa vizitam si ce nu am reusit alta data... dar viata e lunga... sper. Am pornit din Arieseni spre Garda, eu avand in plan sa vizitam Ghetarul Vartop, sotul avand in plan sa urce cu masina pana la Ghetarul de la Scarisoara si mai departe pe un traseu pe care l-am facut pe jos, acum cativa ani. Cand am vizitat noi ghetarul, am urcat pe langa Pestera Poarta lui Ionele, prin Cheile Ordancusii si cum nu vroiam sa urcam pe jos prin padure, am continuat pana in Catunul Sfortea. Acolo am lasat masina. Nu se mai putea merge. Pana la Pestera Scarisoara am mers cativa km pe jos, pe o caldura... dar ne-am racorit bine in pestera.

Acum dupa ce am intrat pe drumul care duce spre aceste obiective, nu am facut dreapta spre Pestera lui Ionele, ci la stanga pe Valea Garda Seaca, am trecut pe langa Pensiunea Casa de Piatra, unde ma miram si ma intrebam cum ajung turistii pe malul celelalt, la pensiune, nu este nici un drum sau pod peste apa. Apoi am aflat ca turistii care nu pot traversa apa cu masina, sunt ajutati de proprietari, proprietari care organizeaza excursii spre toate obiectivele din zona, cu jeep-uri sau ATV-uri. Dupa ce am trecut de pensiune, am intalnit un indicator spre Pestera Scarisoara, 12km. Sotul a sarit ca pe ace si a zis ca acolo urcam, dar nu neaparat sa vizitam pestera ci sa ne plimbam si sa luam masa pe varful muntelui, cu mancarea noastra pusa la pachet. Asa ii place lui. Bine, zis si facut. Am urcat pe un drum, relativ bun, pare a fi facut recent, urcare in serpentine, panorama de vis asupra vaii... iarba de un verde crud... ca si in Austria si Elvetia :), soare, cald, multi turisti urcau pe jos.

Ajunsi si in Catunul Ghetari am zis sa oprim totusi putin si la Pestera Scarisoara. Nu era nimeni. Era cam devreme, noi fiind matinali cu un copil de 2 ani jumate. Pana ce ne-am invartit pe langa masini, deja aparusera si alti turisti si intr-o clipa parcare, daca o pot numi asa, era plina. Gheretele erau inchise, dar am observat ca urmau sa se deschida curand, deja aparusera si vanzatorii si incepeau sa-si insire marfa.

Am facut o plimbare pana la poarta pesterii, de unde ne-am luat un magnet. Cand vizitasem pestera, acum cativa ani, nu era de vanzare nici un souvenir. Nu am mai coborat, desi mie imi era dor, ne-a fost groaza de acele scari cu copilul, care sigur ar fi vrut in brate.

Intorsi la masina, niste turisti straini (cei mai multi erau straini) m-au intrebat pe unde sa ajunga la pestera si daca exista ceva restaurant acolo. Le-am zambit si le-am spus ca nu este asa ceva, le-am aratat gheretele sau sa mearga mai jos la Pensiunea Scarisoara, unde am vazut ceva agitatie, cred ca asa se numeste.

Noi ne-am continuat drumul prin Ghetari si Sfortea, am admirat frumusetea peisajelor, frumosul covor mov de branduse l-am intalnit peste tot, pe toate parcelele ingradite. Totul e ingradit, nu ai unde opri. Drumul e cam naspa, am vazut turisti din Slovacia, parca, care si-au lasat masinile cam departe de pestera.

Din Sfortea se poate continua spre Padis. Admir localnicii acestor catune, care duminica coboara pe jos la "shopping" pana in Garda, unde vin tot felul de vanzatori ambulanti, isi fac cumparaturile, stau la o poveste in sat, iar apoi urca tot pe jos pana acasa. Aceia sunt sanatosi. Cand am fost acum cativa ani, am povestit cu o babuta si mi-a zis ca asa fac in fiecare duminica.

In Sfortea am gasit si noi un loc de picnic, un loc foarte frumos, unde ne-am relaxat vreo o ora, timp in care am luat si masa, am ciocnit si oua, am pus de acasa cateva oua, spre distractia fiului meu. Era o liniste totala.

Surpriza noastra a fost sa descoperim ca acest drum pe care cu greu l-am parcurs, acum cativa ani, sa fie ASFALTAT. Da. Pana in Garda drumul e asfaltat. Nu stiu cand au facut acest lucru. Nu e foarte lat, dar e ok.

Am trecut si prin frumoasele Chei ale Ordancusii, la Poarta lui Ionele nu am oprit, era multa lume si pe locul acela de popas, de sub stanca, era destul de multa lume... sfaraiau gratarele... era un fum...

Ne-am intors la pensiune, ne-am odihnit putin, apoi dupa ce am povestit putin cu proprietarul pensiunii, m-a prins mai tare boala sa ajung la Ghetarul Vartop. Desi era tarziu... ne-am pornit. Am mers tot pe Valea Garda Seaca, vreo 10 km pana in catunul Casa de Piatra, drum gen Valea Iadului, semana destul de bine, multi turisti erau la plimbare pe jos si ajunsi la indicatorul spre Ghetarul Vartop... era pustiu, nu era nici o masina, nici un turist, era trecut de ora 17. Stiam ca vizitarea se face doar cu ghid sau ma rog... cheia e la proprietarul de la Pensiunea Casa de Piatra. Credeam ca vor mai fi turisti, dar nu. Acesta pestera trebuia sa o vizitam dimineata, dar sotul a preferat off-road. Asa ca ne-am intors si eu am coborat pana la Pestera Coiba Mare, este aproape de drum, portalul pesterii este inalt, dar nu am intrat, am facut doar poze, m-am racorit putin si in timp ce ma indreptam inapoi la masina, cobora un cuplu de francezi.

Apoi am mai coborat la Izbucul Tauz. De la drum, se merge vreo 300m pe o carare. Nu stiu daca am ajuns chiar pana la Izbuc, la un moment dat era o zona cu noroi mare si apa si nu puteam trece. Dar in poze asa se vede ca ar fi ca un izbuc.

In zona mai este si Pestera Coiba Mica si pe acest drum, imi spunea proprietarul Pensiunii Casa Noastra, ca el pe aici merge la Padis. Nu cunosc, se poate, eu la Padis ma duc pe la Rachitele, dinpre Cluj.

Bineinteles ca Padisul este un magnet pentru turisti, un Parc National de mare valoare pentru Romania. Se pot face trasee spre Cetatile Ponorului, Ghetarul Focul Viu, Cheile Galbenei, Poiana Floirilor, Ghetarul de la Barsa, Lumea Pierduta, Poiana Florilor, Cetatea Radesii, Cheile Somesului Cald si multe, multe altele. Doar putina conditie fizica si timp liber sa ai.

Despre zona Padis am scris aici , aici si aici despre Cascada Valul Miresii, dar aceasta e putin mai departe .

Dupa cum spuneam in zona sunt foarte multe atractii turistice. Muntii Apuseni sunt ca si o bucata de cascaval cu gauri, cele mai multe pesteri, izbucuri, ponoare si avene din tara le intalnim aici.

De langa Pensiunea Casa Noastra se poate face excursie spre Cascada Varciorog. Ne era planificata pentru a doua zi de Paste, dar ne-am grabit la Zoo in Ungaria, La fel vroiam sa ajungem si la Groapa Ruginoasa. Despre aceste atractii au povestit foarte frumos colegii mei de pe sait.

Seara ne-am petrecut-o la Restaurantul Mama Uta, poate voi scrie separat.

Schiorii se pot bucura iarna de partiile de la Vartop si Garda si daca nu ma insel, este una mica si la Albac. Este a matusii prietenului la care stateam noi, dar nu stiu sa va spun exact.

Se pot face excursii la Pestera Ursilor, am vizitat-o cand eram mai mica, la Pestera Meziad, nu am poze, dar am fost acum cativa ani. Vizitarea se face doar cu ghid, care locuieste in sat, pestera e inchisa cu porti de fier. E frumoasa. Intrarea e ca si la cea de la Poarta lui Ionele.

Din Beius se poate urca si la Stana de Vale, despre care am scris aici.

Si multe, muuulte alte atractii turistice veti gasi la tot pasul... doar timp sa aveti.

Eu cu placere ma duc in aceasta zona. Mai de mult, cand nu mergeam la bai in Ungaria si ne era dor de o balaceala, porneam devreme din Cluj, mergeam la Felix sau la 1 Mai, iar apoi ne intorceam acasa pe Valea Ariesului. Era foarte obositor, dar ne placea mult.

Pentru mine acest Paste petrecut la Arieseni a fost o mare placere, cu toate ca am fost cu un copil mic si febril... si care a facut greva foamei... a fost bine. De aceea n-am reusit sa facem prea multe lucruri. Vizitele au fost asa mai mult cu masina.

Sper ca eu si altii de pe sait v-am starnit dorinta de a vizita sau a revizita aceasta zona superba.

---

VIZUALIZĂRI: 21992 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI