ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 18.12.2010
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 18.11.10
STATUS: PREMIUM
DATE SEJUR
OCT-2008
DURATA: 17 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții
CAZARE [camere etc]:
80.00%
Mai degrabă mulțumit
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
60.00%
Către satisfăcător
CADRUL NATURAL:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
83.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 10 MIN

Made in Tokyo

Ilustrație video-muzicală
kodo-japanese drummers

TIPĂREȘTE

"Ladies and gentlemen, welcome to the Shinkansen. This is the Nozomi superexpress bound for Tōkyō. We will be stopping at Nagoya, Shinagawa, Shin-Yokohama stations before arriving at Tōkyō terminal. "

Suntem în shinkansen, trenul glonţ. Anunţul de mai sus rulează pe un panou electronic aflat la capătul vagonului. Gonim nebuneşte cu 300km/h spre cel mai mare sat din lume. Mi se pare ireal, chiar mergem în Tokyo. Am părăsit templele străvechi din Kyoto şi plonjăm direct într-un oraş SF. Suntem însă de o săptămână în Japonia aşa că impactul a fost deja atenuat de Osaka şi Kobe. Şi totuşi abia aşteptăm sosirea în Tokyo.

Capitala este într-adevăr o imensă metropolă venită din viitor. Sentimentul este accentuat din primele minute după sosirea în gara centrală. Linii multe, lume grăbită, trenuri care sosesc şi pleacă. Intuim că sunt trenuri, ce altceva pot fi, dacă merg pe şine... ? Acasă trenurile noastre arată altfel. Aici au forme de OZN. Iar daca stai şi urmăreşti oamenii, începi să o iei razna, convins fiind că treci pe lângă extratereştri, atât sunt de meticuloşi şi ciudaţi. Garniturile au o precizie fantastică, respectă la minut orarul afişat, abaterea e zero. Şi vin mai des decât metroul bucureştean.

Paralela e inutilă aşa că mergem să ne cazăm. Tokyo reprezintă de fapt o interminabilă aglomerare urbană, un megalopolis cu sateliţi care se întind după Yokohama până aproape de muntele Fuji. Iar oraşul propriu zis este un conglomerat de downtown-uri legate prin parcuri sau zone urbane, linii de cale ferată şi o ieşire la mare printr-un golf unde au apărut insule artificiale. Roboţeii ăştia vor să construiască în mijlocul golfului o superpiramidă înaltă de 1 km în care să locuiască 100.000 de oameni. Deocamdată structura e în fază de proiectare dar nu mă îndoiesc de viitoarea ei existenţă. Acum se limitează la fel de fel de construcţii "decente" cum ar fi infrastructuri pentru trenuri telecomandate şi autostrăzi pe X niveluri.

Ne cazăm într-o zonă mai normală, Asakusa, iar camera noastră este un ryokan, o locuinţă tradiţională datând din perioada când Tokyo se numea Edo. Podeaua este acoperită de un strat de tatami făcut din rulouri presate de orez. Pernele sunt de asemenea umplute cu boabe de orez. Camera este mică dar confortabilă, doar că trebuie să ne facem zilnic patul (adică să rulăm din două mişcări pătura şi salteaua) pentru a avea ceva loc. O măsuţă este ingenios băgată într-o nişă laterală, la fel televizorul şi dulapul. Există ryokan-uri mari, spaţioase, dar costă de te rup, aici a fost decent şi central, cu metroul aproape. Ne place, vreau şi eu unul acasă.

Mergem către alt centru-satelit, în Ikebukuro, unde ne reîntâlnim cu naşii noştri, care au venit din Osaka cu avionul. E destul de complicat pentru că nouă nu ne merg telefoanele. Sunt acceptate in reţelele japoneze doar aparate de ultimă generaţie care au tehnologie 3D, dar nu am aflat de acest amănunt decât la intrarea în ţară, aşa că întâlnirile cu ceilalţi se fac doar la punct fix stabilit dinainte. Din Ikebukuro mergem la Shinjuku, una din zonele importante, plină de zgârie nori şi clădiri guvernamentale. Ne urcăm în cea mai înaltă, Tokyo Metropolitan Government Building, cu scopul de a vedea panorama, dar vremea este ploioasă iar plafonul de nori foarte jos, aşa că explorăm împrejurimile şi pierdem câteva ore într-un supermarket de electronice.

Shinjuku are cea mai aglomerată staţie de tren din lume, fiind utilizată zilnic de peste 3 milioane de oameni, motiv pentru care la un moment dat nu am mai reuşit să găsim ieşirea, pierzându-ne total în labirintul subteran. În consecinţă am schimbat staţia şi am dat în celebrul bulevard Ginza, una din cele mai luxoase destinaţii de shopping din lume. Aici îşi au sediul marile corporații japoneze. Evident că noi nu eram puşi pe cumpărături ci doar să căscăm gura la neoanele colorate. Japonia este şi aşa destul de scumpă, dar magazinele ne-au plăcut, în special unul de ceasuri, unde coborai la subsol cu un lift. Ineditul consta în faptul că fiecare marcă avea propriul magazin şi lift. De asemenea, ne-a atras în mod deosebit atenţia o reclamă pe o clădire unde, în plan verical, japonezii au creat un miniparc cu bănci, coşuri de gunoi, iluminat stradal şi... o maşină, una adevărată.

Iar după un tur de forţă prin Ginza ne-am dus în micul nostru ryokan şi am dormit tun pe pernele de orez până a doua zi la ora 4.45 (!). Păi cum, suntem în vacanţă, aţi spune, de ce să ne trezim aşa devreme? Pentru că mergem să vedem cea mai mare piaţă de peşte din lume, Tsukiji Fish Market. Am ajuns însă prea târziu pentru licitaţia de ton, vedeta spectacolului. Dar ziua era la început şi am pornit în explorarea ei.

Prin această piaţă trec zilnic cantităţi enorme, marfa provenită din toate colţurile lumii fiind destinată în principal restaurantelor din Tokyo, îndeosebi pentru producţia de sushi. Organizarea e impecabilă, curăţenia desăvârşită. Zona este o atracţie iar turiştii sunt toleraţi, deşi încurcă în mod vădit bunul mers al lucrurilor, pentru că ritmul este susţinut iar negustorii se mişcă rapid printre culoarele înguste. Atenţie mare pe aleile principale unde circulă nişte maşinuţe electrice pentru transportul mărfurilor numite "Mighty Car". Doar experienţa şi priceperea şoferilor ne-au scutit de evenimente neplăcute. Merită o vizită, chiar dacă nu cumpăraţi nimic. Dar puteţi degusta ceva la unul din restaurantele din spatele pieţei. Noi am luat o mostră de 100 de grame de icre roşii de Manciuria aşa, de poftă, direct de la tarabă.

În Tokyo (ca de altfel în întreaga Japonie) ritmul vieţii e alert şi la fel e şi pentru turist, de aceea nu-ţi ajunge timpul să-l vizitezi, oricâte zile ai avea la dispoziţie. Aşa că nu ne rămâne decât să selectăm. După ce vedem în grabă templul Sensō-ji, cel mai mare din oraş, băgăm repede ceva cumpărături pe o alee din faţa sa, Nakamise pe numele ei. Ne axăm pe kimonouri, care sunt la preţ de bazar, dar nu foarte mici. Cele adevărate costă mii de dolari. Depozităm marfa în ryokan (le vom proba târziu, în noapte) şi ne întâlnim cu ceilalţi pentru o croazieră pe Arakawa, un afluent al marelui Sumida. Pe râu trec vase ciudate, unul semăna cu o navă a lui Obi Wan Kenobi. Acest Arakawa se varsă cu tot cu Sumida în Golful Tokyo, acolo unde japonezii au construit insule şi insuliţe artificiale interconectate. Noi am fost pe Odaiba, legată de oraş printr-un pod spectaculos, traversat printre altele de o linie de tren automată. Insula e mare şi găzduieşte sediul Fuji TV, o clădire excentrică cu un punct de observaţie aflat în interiorul unei sfere. O statuie a Libertăţii încadrată lângă podul mai sus amintit ne duce cu gândul la New York. Suntem însă în Tokyo.

Cina de pe terasă nu a fost foarte bogată în feluri de mâncare (scumpă şi puţină), dar view-ul ne-a impresionat, mai ales că după lăsarea întunericului s-au aprins luminile în sat, cu Rainbow Bridge în prim plan. Undeva în spatele lui se vedea Tokyo Tower, scăldat în culori portocalii. Seamănă izbitor cu Tour Eiffel, este chiar mai înalt decât francezu' cu 7m (dacă tot l-au construit după, măcar să fie peste) şi tocmai împlinește frumoasa vârstă de 50 de ani. Am hotărât să-l urcăm în aceeaşi seară. Din păcate am fost la limită şi nu am mai avut acces decât la platforma inferioară de la 150m, cea de la 250m fiind deja închisă. Chiar şi aşa, panorama a fost mai mult decât spectaculoasă. În depărtare se văd centrele-satelit şi podul de unde tocmai am venit, plus imensa roată în care ne-am dat. Acolo, la cel mai înalt nivel, am avut un mic atac de panică din cauza înălţimii, pentru că la mai bine de 100m nu e prea confortabil să te ştii încapsulat într-un m², într-o zonă seismică activă. Dar cine ne pune să urcăm aşa de sus...

În ziua următoare am lăsat-o mai moale cu alergătura şi căţărările urbane şi ne-am dus să vizităm Palatul Imperial. Aici este reşedinţa împăratului, o proprietate exorbitant de scumpă. Evident că nu pe asta o vom vedea ci grădinile adiacente şi construcțiile anexe. E bine şi aşa, evadăm un pic din jungla de clădiri deşi suntem în inima oraşului. E toamnă dar nu foarte târzie şi copacii încep să se coloreze. Deşi se zice că e bine de vizitat Japonia primăvara, când cireşii sunt în floare, nici toamna nu e de ignorat. Culorile galbene şi roşii ale arţarilor sunt nemaipomenite. În plus, totul este aranjat ca la carte, japonezii ating perfecţiunea în tot ce fac. Probabil de-asta ajung aşa ţăcăniţi. Sunt rupţi de oboseală, îi vedem în metrou cum dorm pe capete. La noi se citesc reviste şi cărţi, ăştia butonează mobilele sau "fură" 5-10 minute de nănică. Gagicuţele sunt stas: mici, rotunde la faţă, cu nasul teşit, crăcănate, iar îmbrăcămintea constă în: cizmuliţe îmblănite, mini cât se poate de scurt şi căciulă groasă cu moţ mare (nu contează culoarea). Aşa e moda pe aici, nu că ar fi frig afară. Iar ca accesoriu, telefon mobil roz cu zdrăngănea atârnată şi abţibilduri infantile lipite pe unde se mai poate. Din păcate nu am văzut niciun emonel, deşi îmi doream asta. De aici a pornit curentul.

Orice v-aţi fi propus să faceţi în Tokyo, nu rataţi o ieşire la muntele Fuji. Luaţi shinkansenul până la staţia Odawara (de ştiut că numai Kodama opreşte, Nozomi şi Hikari trec la viteză maximă). Mergeţi spre Hakone schimbând succesiv autobuze, trenuri, teleferice sau ambarcaţiuni până la lacul vulcanic Ashi. Priviţi de sus, din teleferic, sau de aproape, cu oprire între staţii, ciudatele emanaţii de gaze sulfuroase ce ies din munte. Ultimul stop e la lac. Aici e o chestiune de noroc, dacă vremea e bună puteţi vedea conul vulcanului Fuji în toată splendoarea sa, dacă nu, veţi privi norii, aşa cum am făcut noi.

Înainte de a vă aventura în hăţişul din Tokyo ar fi bine să vă documentaţi temeinic. Evitaţi orele de vârf de la metrou pentru că riscaţi să fiţi împinşi ca sardelele în metrou de oamenii de ordine de pe peron. Preţul la taxi este peste medie dar riscaţi să staţi, ca la noi, în ambuteiaje. Merită totuşi să experimentaţi o cursă pentru că portiera maşinii vi se va deschide şi închide automat, doar pe partea dreaptă, iar şoferul este impecabil şi poartă mănuşi albe. În plus, se poate achita cu cardul. Ar mai fi multe zone neexplorate de noi ca Shibuya, Shinbashi, Roppongi Hills, Ueno (unde este un celebru parc, bombardat de americani în cel de-al doilea război mondial), iar dacă sunteţi pregătiţi psihic şi mai ales financiar, mergeţi cu copiii la Disneyland. Rezervaţi-vă timp pentru un shopping de electronice în Akihabara, unde veţi găsi ultimile noutăţi apărute pe piaţă, dar atenţie la meniurile electronicelor, majoritatea sunt în japoneză. Pentru excentrici cu dare de mână recomandăm căcăştorile electronice cu jet ţintit, care-ţi spală poponeaţa pe ritmuri de care vrei tu.

Experienţa din Tokyo nu o vom uita cu siguranţă niciodată. De la templele aglomerate la trenurile sofisticate, de la tradiţionalismul ryokan-urilor la modernismul sistemelor electronice întâlnite la tot pasul, de la liniştea practicienilor de tai chi la zgomotul asurzitor din sălile de Pachinko, de la restaurantele de sushi la trecerile de pietoni în diagonală, în Tokyo vei găsi întotdeauna o lume nouă, cu oameni total diferiţi de restul lumii, cu o atitudine exagerat de politicoasă şi adeseori infantilă. Într-o societate în care puţini dintre noi şi-ar găsi locul, aceşti oameni sunt cei care nu doar construiesc viitorul, dar deja trăiesc în el.

Mai multe fotografii în albumul click aici

## end review sc

[fb]
---
Trimis de badge® in 18.12.10 14:47:29
INFO ADIȚIONALE
  • A fost prima sa vizită/vacanță în JAPONIA
NOTĂ: Articol ARHIVAT (nu intră în calculul mediei acestei destinaţii)

VIZUALIZĂRI: 5260 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

14 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (badge®); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P27 Torii, poarta japoneză
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 13900 PMA (din 26 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

14 ecouri scrise, până acum

burghezul* [18.12.10 16:09:41] »

,,Cina de pe terasă nu a fost foarte bogată în feluri de mâncare (scumpă şi puţină) ''

Eu prefer ieftina si multa. Nu vreau sa merg acolo.

webmaster13 [18.12.10 16:31:31] »

Iata si propunerea muzicala pentru aceste impresii!

dorgo [18.12.10 17:02:29] »

Am si eu onoarea in sfarsit sa dau un SB!

Cu ceva vreme inainte, Japonia (o tara fara materii prime) si-a trimis cetatenii prin lume la munca si... sa inregistreze si sa copieze in memorie tot ceea ce vad, adica un fel de "copy-paste", aparut inca inainte de descoperirea "ferestrei in fereasta" a lui Bill Gates... s-au dus baietii si s-au intors dupa o vreme si-au inceput si ei sa produca... dar ceva mai bine, mai mic si mai estetic decat ceea ce-au vazut prin lume... apoi firmele nipone i-au angajat pe unii, "pe viata", pentru ca acestia munceau, munceau, munceau pana crapau la locul de munca... da! nu sunt rare cazurile cand japonezii cad jos in timp ce lucreaza (chiar si in week end!). Ambitia acestui popor a fost sa intreaca economic, USA! Si poate c-a si reusit daca in vecini de ei nu se nastea un alt gigant economic, China. Ceea ce e intersant la acest popor e ca-si iubeste firma, patronul si tara ca nimeni altul. Interesant e faptul ca si atunci cand japonezul pleaca in concediu... el vrea sa munceasca!... asa ca in unele hoteluri din statiunile de detenta din "tara florii de cires", exista cate un coltisor, unde clienti pot "munci", pot taia o bucata de placaj la traforaj, pot sa bricoleze ceva sau pot sa gateasca o supa. Prea multa odihna, se pare ca, pe ei ii oboseste!

Vad totusi ca metoda "copy-paste" n-a disparut de tot din tara lui "Sakura" "Toyota" si "Mitsubishi", dovada? Statuia Libertatii si Turnul Eiffel, la Tokyo...

bubumaia [18.12.10 21:00:19] »

Nu mi-e clar ce trebuie sa admir mai mult.

Mai intai, tot citind unul ori altul dintre revieuw-urile tale, m-a incantat modul in care scrii. Relaxat, inspirat, cursiv, spontan, sugubat, atat de usor si de placut de citit incat nici n-am bagat de seama ca tu si gramatica limbii romane sunteti prieteni tare buni. Mi-am dat seama tarziu de chestia asta, realizand ca d-aia esti atat de natural.

Pe urma, m-am gandit ca al naibii de norocos trebuie sa fii daca ai fost prin o mie de locuri de pe biluta asta din Calea Lactee (cam fortata metafora, poate nu bagi de seama...) ca sa nu mai vorbim ca mai ai o viata intreaga inainte.

Asa... sa revenim... imi place teribil modul in care ne dai atatea informatii, o bogatie de imagini zugravite in stilul tau unic, astfel incat, chiar daca as uita, amagit de frumusetea expunerii, redescopar, aproape in fiecare rand, ca nu tradezi sensul acestui site. Review-urile tale nu bat campii, sunt review-uri turistice de esenta pura.

Nu in ultimul rand, imi plac pozele. Mult.

@badge, e musai sa-ti mai zic doua chestii:

- am o usoara greata la postarile zilnice, stii tu, alea care nu spun nimic, dar ce conteaza? ! Au scopul lor si, daca regulamentul permite... Daca inca n-ai inteles, nu ma refer si la postarile tale. Normal, dupa cum stii, persoanele excluse sunt de fata.

- al doilea: habar n-am daca exista pe-aici un premiu de excelenta. Daca ar fi, eu unul ti l-as acorda fara nici o rezerva.

Aa! si sa nu uit: sa-ti fie bine si SARBATORI FERICITE!!

Michi [18.12.10 21:04:09] »

Foarte frumos si documentat review-ul. Ati vazut dublu decat am vazut noi intr-o excursie organizata in timpul ciresilor in floare. Sunteti de felicitat cum ati sarit dintr-un tren in altul sa ajungeti pe Fuji. La noi excursia era prevazuta in program dar n-am ajuns pana sus pentru ca inghetase soseaua si derapau autocarele. Parcul Ueno unde am facut multe poze avea covor alb de petale de flori de ciresi. Cu review-ul tau am vizitat locuri in Tokio pe care nu le-am vazut.

badge® [19.12.10 00:41:14] »

@dorgo - cam așa este, cum bine ai zis

@bubumaia - mulțumesc frumos pentru cele scrise

@Michi - întotdeauna voi prefera ieșirile pe cont propriu... ce să zic, simt de fiecare dată că pot vizita nu neapărat mai multe locuri, dar în mod cert le văd mai bine.

SĂRBĂTORI FERICITE tuturor!

Michi [19.12.10 08:29:45] »

"@Michi - întotdeauna voi prefera ieșirile pe cont propriu... ".

Aveti avantajul varstei si a expertizei capatate in 20 de ani pe cand in generatia noastra, pana la pensie in 90 nu am fost nicaieri, iar acum, de unii singuri nu ne incumetam sa mergem decat in cate o capitala din Europa. Conteaza si conditia fizica. Sunt constienta ca mergand in grup m-a costat dublu si a vizitat juma' dar am preferat si asa (sunt si avantaje care-ti menajeaza comoditatea) numai sa vizitam ce n-am putut vedea o viata. Bravo voua!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
dannek [19.12.10 10:43:30] »

Si China dar mai ales Japonia este plina de noutati si inventi cred ca si alti au copiat de la ei.

Praful de pusca a fost folosit de chinezi deja din secolul XIII

Cataramele de la mormantul unui generalului chinez de prin anul 316 e. n sunt confectionate dintr-un aliaj care contine 85% aluminiu depus prin electroliză, iar in Europa prin secolul XIX a inceput folosirea electrolizei si multe alte.

In medicina acupunctura cistiga teren in fata, Ikebana, Bonsai, sunt alte domeni care au patruns in forta in Europa si in alte continente.

Un alt cuvint magic preluat din cultura japoneza este ZEN o credinţă care spune că salvarea vine din însuşi interiorul nostru nu din exterior.

În P15 o japoneya se pregateste pentru ritualul pregatiri ceaiului ai asistat la el.

mariana.olaru [19.12.10 15:53:59] »

M-ai purtat atât de natural pe aripile imaginației, încât iată, am ajuns iarăși într-un loc în care, sigur (sau 90% sigur, cum spui tu), nu voi ajunge vreodată, deși mi-ar plăcea atât de mult să-l cunosc ”pipăindu-l și gustându-l”. Punând la socoteală și fotografiile (de nota 10!) ca sursă de inspirație, am ajuns datorită ție să cunosc și puțin din Tara Soarelui Răsare. Sper să călătorești în Peru și-n Mexic, în Noua Zeelandă și în India, ca să numesc numai câteva dintre țările spre care zadarnic visez, iar apoi să ne povestești și nouă, făcându-ne părtași la copleșitoarea revelație a descoperirii atâtor vechi și misterioase civilizații...

Din nou, felicitări!

georgiana [19.12.10 17:05:37] »

Sunt convinsa ca experienta din Tokyo nu ai cum sa o uiti niciodata, pentru ca ti s-a mai implinit un vis, ajungand aici. Multumim ca ne impartasesti si noua cateva dintre ele!

magdalena [19.12.10 19:20:50] »

Într-o societate în care puţini dintre noi şi-ar găsi locul, aceşti oameni sunt cei care nu doar construiesc viitorul, dar deja trăiesc în el.

Aici spui tare bine. Si nu numai aici!

Pentru cateva minute reusesti sa ma transpui in atmosfera de acolo atat de mult, incat uit ce se mai intampla in jurul meu!

Nu pot decat sa fiu de acord cu @bubumaia! Felicitari!

ymca [20.12.10 12:33:20] »

badge®, felicitari multe din partea mea! mi-a placut la nebunie review-ul asta! si m-am chinuit enorm sa inteleg treaba cu parcul vertical si masina. te-am citit noaptea, pe blackberry si n-am vazut poza. acum, te-am recitit, am cautat paragraful (am pornit cu cititul de jos in sus, deci am trecut inca o data prin tot review-ul) am deschis poza P08 de 2 ori si n-am vazut decat partea din fata, cea cu cizma aia picior si nu intelegeam unde-i masina. de-abia la a treia incercare am vazut fatada laterala si am inteles tot conceptul.

cand vei avea timp, poate deschizi un subiect pe forum, sa-mi povestesti si mie pas cu pas cum iti organizezi excursiile, site-uri utile pentru facut rezervari, si mai ales cum reusesti sa fii atat de organizat cu pozele (eu le descarc la cateva luni dupa eveniment, pe computere diferite, nu reusesc sa le aduc intr-un cadru comun deci am nevoie de un best practice)

mai zic inca o data ca mi-a placut mult de tot Tokyo (mi-a placut si China pentru ca am fost acolo si am revazut prin ochii tai multe din locuri); cred ca a fost cel mai bun review de-al tau de pana acum (nu sunt sigura 100% dar te voi reciti ca sa ma conving)

dananecula CONS. ONORIFIC AFA / JAPONIA [26.02.11 13:17:30] »

@badge®

Asa cum ai descris tu Japonia prin frumusetea impresionantei capitale Tokyo, precum si pozele-ti extraordinare, asa am incercat si eu sa surprind ceva amintiri din Osaka , dar si din Nara, prima capitala a Japoniei , urmand cat de curand sa scriu despre impresionantul Kyoto, templele ce le-am vizitat acolo, dar si despre viata gheiselor...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
ktalyn [26.07.11 11:02:22] »

@badge: In primul rand felicitari pentru un articol foarte bine scris si documentat. Totusi am cateva obiectii:

1. @Michi: nu au ajuns PE Fuji pentru ca erau pe Hakone (alt munte). Badge ar trebui sa corecteze textul cu ceva de genul: daca vrei sa vezi muntele Fuji mai de aproape mergi la Hakone. Daca vrei sa vezi muntele Fuji il poti vedea si din Tokyo foarte bine. Apoi, daca vrei sa ajungi pe Fuji se merita sa il cateri pana in varf, altfel nu are nici un farmec. Poti ajunge pana la altitudinea de 2500 de metri (5th station) cu masina/autobuzul, iar de acolo incepe catararea. Altfel daca mergi doar pana la statia a 5-a cum i se spune, nu vei vedea decat o panta a muntelui plina de pietre. Muntele Fuji se admira de la distanta sau din varf.

2. Portiera masinii (taxi) NU se deschide automat doar pe partea dreapta, ci mai degraba pe partea stanga (in Japonia se conduce pe partea stanga), desi in cele mai multe cazuri se poate deschide si pe partea dreapta... In plus trebuie mentionat faptul ca japonezii nu sunt mari cunoscatori de engleza si uneori chiar engleza simpla este de neinteles pentru ei. Atata vreme cat stiti drumul, aveti o destinatie faimoasa sau aveti adresa exacta (toate masinile autorizate sunt dotate cu GPS), nu veti avea niciun fel de probleme. In rest, trenul este cea mai rapida si ieftina(...) solutie (dupa cum a mentionat si Badge orele de varf sunt de evitat-sau alegeti trenurile personale(?): local trains)

3. 17 zile in Tokyo si nimic despre Yokohama? E la 30-40 de minute distanta cu rapidul. Poate data viitoare...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
12 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
badge®, bubumaia, burghezul*, dananecula, dannek, dorgo, georgiana, ktalyn, magdalena, mariana.olaru, Michi, ymca
Alte impresii din această RUBRICĂTurist în Tokyo:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.067949056625366 sec
    ecranul dvs: 1 x 1