Centrul (istoric? al) Bucurestiului, noaptea

TIPĂREȘTE

Aseara trebuia sa ma intalnesc cu cativa colegi de liceu, intalnire al carei catalizator a fost unul dintre noi plecat in Franta, ce a revenit pentru cateva zile la Bucuresti. Dar cum intre ora intalnirii si cea la care am ajuns eu in centru era un ecart de circa o ora si ceva, m-am gandit ca o scurta excursie prin nou 'renovatul' centru istoric ar fi interesanta...

Prima oprire (obligatorie, pentru mine) a fost la "Templul cafelei Avedis" a D-lui Gheorghe Florescu, despre care am spus cate ceva si in articolul meu despre Targul international de carte "Gaudeamus" (click aici). Este o pravalie micuta dar foarte moderna si cocheta de langa Piata Rosetti (str. Radu Cristian #6, sect. II, click aici), unde regasesti toata aroma, savoarea si farmecul vechilor pravalii armenesti de profil din Bucurestiul antebelic. Masina nou-nouta de prajit cafea este la loc de cinste, parfumul cafelei te imbata de cum ii calci pragul, iar D-nul Florescu te intampina ca pe un vechi prieten, chiar daca esti pentru prima oara in magazinul sau. Iti recomanda cu placere o cafea ce ti se potriveste, daca ai timp sa bei o cafea, cu siguranta va sta sa povesteasca fie despre oamenii pe care i-a cunoscut, fie despre vremurile de alta data, fie despre calatoriile sale... Orice ii face placere clientului sa asculte. Pentru ca, in viziunea lui, "Clientul este Rege! "... Voi reveni cu siguranta, pentru ca aseara nu am apucat nici sa stau mult, nici sa fac poze prea reusite (tot din cauza grabei) si in plus, magazinul era in curs de (re) amenajare, mai fiind necesare doar cateva "pensule" pentru a fi desavarsit (erau si 2 tinere decoratoare foarte pricepute ce incercau sa-si faca meseria pentru a pune totul la punct, conform cerintelor patronului).

Am plecat drept spre Universitate, unde in ciuda disparitiei clasicului ceas unde era locul universal al intalnirilor bucurestene, obiceiul a ramas si tot acolo trebuia sa ne strangem si noi mica trupa...

Noaptea tocmai se lasase, estompand mizeria citatina si cenusiul unei zile mai mult noroase (dar si cu putin soare spre seara) si inlocuindu-le cu galben-auriul luminilor arhitecturale ce imbraca deosebit de frumos cladirile istorice din zona: Universitatea, facultatea de Arhitectura Ion Mincu, Palatul Sutu, Biserica si Spitalul Coltea (ce in curand isi va fi terminat si el renovarea) Teatrul National cu noul grup statuar "Caragiale" in curs de amenajare in fata lui, Ministerul Agriculturii...

Dupa "regrupare", am pornit pe jos spre o carciuma mai acatarii (adica fara pizza, shaworma, hamburgeri etc.) - alegerea fiind "Carul cu Bere" de pe strada Stavropoleos. Am mers pe langa Palatul Sutu, biserica Ruseasca, Banca Nationala, fostul Palat al Bursei (acum Biblioteca), am admirat frumusetea lor in lumina reflectoarelor, dar si modul cum s-au conservat (o parte din) vestigiile descoperite cu ocazia reamanajarii zonei.

Am cotit-o apoi la dreapta din strada Smardan pe Stavropoleos si dupa cativa pasi am trecut pe langa fosta cladire a Bancii de Credit Romane (cateva info, click aici), apoi de manstirea al carei nume il poarta si strada. Manastirea dateaza din sec. XVIII si a fost construita de un preot grec, iar incinta imprejmuitoare a fost facuta la inceput de secol XX dupa planurile arhitectului Ion Mincu. Pt. mai multe amanunte faceti click aici. La capatul strazii se vad cladirile fostului Palat al Postelor (actualmente sediul Muzeului Roman de Istorie) si Palatul CEC (aflat pe Calea Victoriei).

Nu prea ma pricep eu sa le descriu mai pe larg (e drept, nici nu mi-am facut un scop din asta in acest articol), asa ca voi continua cu istorisirea traseului urmat dupa (prea scurta, din pacate) oprirea de la Caru' cu Bere.

Am revenit pe Smardan si am pornit-o la vale, spre Selari apoi spre palatul Voievodal (Curtea Veche). Pe Smardan s-au pus felinare aidoma celor din secolul trecut (1920), s-au deschis o sumedenie de carciumi, carciumioare, cafenele si ceainarii, care de care mai cochete si mai cu 'vino-ncoace'... In schimb, cladirile ce le gazduiesc sunt in continuare (in majoritatea lor) intr-o grava paragina. Paragina pe care nici macar intunericul noptii nu o putea ascunde, din pricina iluminatiei moderne... Si daca nu stiati, pe aceasta strada a fost un hotel in care s-a scris o pagina de baza a istoriei noastre moderne: Unirea Principatelor! iata ce scrie pe o placa prinsa de cladirea care (desi e declarata monument istoric) sta parca sa se prabuseasca, la cea mai mica tremuratura: "In aceasta cladire se afla in anii Unirii Tarilor Romane, Hotelul Concordia, unde in seara de 23 ianuarie 1859 s-a hotarat dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, de catre fruntasii Partidei Nationale, ca domn al Tarii Romanesti"

Am facut cateva poze si, aproape rapus de oboseala, m-am despartit de colegii mei. In drum spre statia de metrou, am mai reusit sa surprind si cateva imagini cu Palatul Voievodal (click aici) si cu Biserica Buna Vestire (Curtea Veche); le atasez pe toate, sa admirati si voi o mica parte din ceea ce este gata din aceasta parte de oras si ce v-as recomanda eu sa masurati cu pasul, privirea, mirosul si auzul...

---

VIZUALIZĂRI: 3454 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI