Mai frumos virtual decat real

TIPĂREȘTE

In drumul nostru din prima vacanta la mare in Turcia, trebuia sa facem o pauza, asa ca am inceput sa caut. Pe net, prin agentiile romanesti si cele turcesti.

Dupa ce am facut planul de drum, am gandit ca Canakkale este putin cam aproape de punctul de plecare (Bucuresti), asa ca am cautat ceva mai aproape de destinatia noastra, Kusadasi.

Despre traseu puteti citi aici si aici.

Din aproape in aproape, am ajuns la Kucukkuyu, despre care auzisem in urma cu vreo 10 ani.

M-am decis asupra zonei si am inceput sa caut unde sa innoptam.

Bineinteles, cautarile pe net despre locatia hotelurilor din zona si apoi pretul au fost principalele argumente. La acestea, s-au mai adaugat informatiile primate prin mail.

Am cerut oferte de pret de la agentiile romanesti, de la agentiile turcesti si direct de la hotel.

Am primit oferte de la agentiile romanesti mai scumpe decat de la cele turcesti, dar majoritatea mi-a spus cu nu au parteneri pentru Kucukkuyu.

Dupa analiza mai multor oferte, am stabilit hotelul, dar decisive a fost povestea unui coleg de AFA, de la care aflasem despre acest hotel.

Din cele vazute pe site, toate bune si foarte frumoase.

Pentru acest hotel aveam doua oferte: una de la hotel si alta de la o agentie turceasca.

Oferta de la agentie a venit dupa cererea mea de oferta, fara sa le cer rezervarea. Inainte cu o saptamana de plecare, am primit mail de la agentie care mi-a spus ca a facut rezervare si sa-i confirm sosirea.

Intre timp, deja facusem rezervare la hotel, confirmata de ei.

Deci, cu o saptamana inainte de plecare aveam doua rezervari pentru acelasi hotel.

Am trimis mail la agentie, in care le-am explicat ca eu le-am cerut doar o oferta, nu si rezervare, ca urmare ii rog sa anuleze rezervarea facuta de ei.

Am mai trimis si mail la hotel prin care le-am reconfirmat rezervarea facuta la ei, pretul si perioada.

Acest ultim mail m-a salvat, pentru ca ajunsi la fata locului, la receptie le-am spus ca am facut rezervare. Dupa cateva verificari, a venit raspunsul: ne pare rau, dar rezervarea dumneavoastra a fost anulata.

Va dati seama ce surpriza. Nu ramaneam fara cazare, pentru ca sunt destule hoteluri, iar in perioada aceea nu era varf de sezon.

Am scos mailul si l-am aratat, dupa care si-au cerut scuze si mi-au spus ca rezervarea fusese anulata de agentie si a fost o incurcatura.

Morala: atentie cand cereti oferte, cand faceti astfel de rezervari si mai ales, cand le anulati. Este bine sa aveti la voi mailurile prin care rezervati.

Revenind la hotel, receptia acestuia este chiar la drum, iar intrarea in parcare este pe langa hotel.

Complexul, ii spun asa pentru ca este format din mai multe corpuri de cladire, are forma de ‘U’, cu deschiderea catre mare si dispune de camere mai mici si mai mari, dar si de apartamente.

Noi am stat in corpul de pe partea dreapta, intr-o camera la etaj, cu vederea catre curtea interioara.

In curte este o piscina, in care, din pacate, nu am intrat, deoarece era inchisa la ora la care ne-am cazat.

Camera mica, cu mobilier din lemn de brad, ieftin, dar cocheta, cu baia foarte mic, cu dus si perdea, dar fara cadita de dus, ci direct pe ciment. Pentru o noapte a fost suficient. Asa cum stabilisem, camera avea un pat dublu si unul de o persoana, dar ne-au mai adus inca un pat pliant.

Pentru ca stiam ca vom ajunge spre seara, rezervarea am facut-o in sistem demipensiune, avand astfel asigurata masa de seara, mult mai comod cand esti cu copii, decat sa incep sa umblu dupa restaurante iar copiii sa miorlaie de foame, oboseala sau ca nu le place mancarea.

Masa de seara incepea la ora 20.00 in sistem bufet, afara, pentru ca in restaurant se faceau pregatirile pentru o nunta.

Mesele frumos aranjate, cu etichete cu numarul camerei si cate o sticla de apa plata de 1,5 l la patru persoane, cu un gust oribil.

Mancarea specific turceasca, cu salate, musacale, peste, desert si fructe.

Pana sa mancam de seara, am cautat plaja pe care o vazusem pe siteul hotelului, dar nu am gasit-o niciunde.

Plaja este de fapt o bucata lata de vreo 3 metri de nisip si pamant, pe care sunt asezate sezlonguri, iar intrarea in mare se face printr-un ponton, pentru ca la mal apa este cu pietre.

Barul nu era foarte dotat, arata mai degraba cu un birt dintr-un sat romanesc si cu preturi destul de mari.

Culmea este ca seara, dupa ce am mancat, pe malul marii statea un individ inconjurat de mai multe persoane, pe care nu aveam cum sa nu-l recunosc. Nu stiam cine este, nu stiam cum il cheama, dar stiam ca la benzinaria dinaintea iesirii din Romania am avut un schimb de cuvinte din cauza obrazniciei si tupeului de care a dat dovada. Cine se gandea ca dupa cate sute de kilometri si trei tari, vom fi cazati la acelasi hotel de tranzit.

Restaurantul, in care am intrat a doua zi dimineata, nu era foarte mare si nici aglomerat. Micul dejun in stil turcesc, nu prea bogat, dar nici sa nu ai ce sa mananci. In schimb, am baut o cafea foarte buna.

Seara ne-am plimbat putin si am vazut un magazin special cu produse din masline si ulei de masline si un magazin cu autoservire, un fel de Billa de dimensiuni mai mici, din care am cumparat inghetata si alte maruntisuri.

Trebuie sa recunosc ca cea mai buna inghetata fabricata industrial pe care am mancat-o vreodata (exceptia fiind cea fabricata manual), facuta de marci renumite care se gasesc si la noi, a fost in Turcia. Simteai gustul natural al fiecarui fruct din care era facuta.

La un moment dat, aproape de hotelul in care am stat, era un alt hotel, al unui turc care vorbea romaneste. Gardul inalt nu-ti lasa privirea sa vada inauntru, dar auzeai zumzetul turistilor. La intrare se afla receptia in care am zarit doi tineri, care parca nu aveau voie sa dea detalii, pentru ca imediat l-au chemat pe ‘bastan’, care m-a invitat sa vad hotelul, adica restaurant, piscina, camere.

Din pacate, a trebuit sa-l refuz, pentru ca afara ma asteptau sotia cu baietii, dar la plecare nu am trecut cu vederea reclama pe care o aveau, in limba romana, pe care o veti vedea in fotografiile pe care le voi atasa.

Oferta lui era de 55 euro cu demipensiune, in timp ce noi am platit 68 euro, dar impresiile citite despre meniu au fost in majoritate negative, asa ca nu regret.

Daca voi mai merge pe litoralul turcesc cu masina si daca voi parcurge acelasi traseu (cati de ‘daca’!), cred ca voi cauta alta cazare pentru tranzit, dar nu din cauza ca aici nu merita sau nu este bine, ci pentru ca vreau sa incerc si altceva.

In drumul vostru spre litoralul turcesc, prin Canakkale si Kusadasi, dupa ce treceti de Ayvacik, nu uitati ca incepe urcusul ca sa treceti muntele.

La un moment dat, pe partea dreapta, veti avea o panorama splendida asupra localitatii Kucukkuyu, iar in departare, peste mare, puteti vedea din nou uscatul inspre Ayvlik, ca si cand ai privi peste un lac imens. Ca repere ale locului, pe partea dreapta este un fel de terasa iar pe dreapta sunt chioscurile unde se vand masline si alte produse ‘de origine’. De aici am luat niste smochine extraordinar de gustoase.

Siteul hotelului este, din pacate, doar in limba turca.

In concluzie, hotelul merita pentru o noapte de tranzit, cu toate ca ofera si conditii de sejur pentru mai multe zile, pentru care, probabil, puteti scoate un pret mai bun.

Sper ca cele scrise si descrise de mine sa va ajute in vacantele voastre.

---

VIZUALIZĂRI: 4121 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI