Un viitor nume sonor in turismul romanesc

TIPĂREȘTE

De ce?

Pentru ca este asezata in cea mai frumoasa, dupa parerea mea, zona montana din Romania - Bucovina, la poalele Raraului, Giumalaului si Obcinei Mestecanisului. Amplasarea comunei Pojorata este excelenta pentru o sedere linistita intr-una din numeroasele unitati de agroturism cu gazde primitoare, de unde turistul isi poate organiza pentru multe zile trasee atat in apropierile bogate in atractii si posibilitati de drumetii, cat si pe tot intinsul Bucovinei, datorita pozitionatii la rascrucea drumurilor principale ce duc spre mamastiri si spre localitatile importante ale Sucevei. De aici se poate pleca pe soselele acum moderne si proaspat refacute spre Suceava, prin Campulung Moldovenesc, trecand prin Gura Humorului, se mai poate pleca prin mandra si frumoasa comuna vecina Sadova catre Radauti, ori se poate cobori un pic spre Vatra Dornei si de aici se poate ajunge usor in Ardeal. Deasemenea se poate merge si pe un drum mai putin modernizat, dar neaglomerat si nici prea cunoscut, prin Fundu Moldovei catre Izvoarele Sucevei, spre granita cu Ucraina. Toate aceste trasee sunt presarate cu obiective turistice deosebite, asa ca nu va ganditi ca va va lasa inima sa parcurgeti mai multe intr-o zi, ca nu veti avea timp... Noi nu am reusit, peste tot gasesti cate ceva de vizitat sau de explorat, in cinci zile nu am reusit sa vedem tot ce ne-am propus.

Pentru ca aici oamenii sunt descendenti ai razesilor harnici, linistiti si intreprinzatori, isi vad de indeletnicirile traditionale, dar sunt si deschisi catre nou, catre posibilitatile vremurilor actuale. Isi pastreaza satul asa cum l-au primit de la stramosi, cu ulite largi de-a lungul paraurilor pe care le denumesc simplu "izvoare", cu case frumoase, mandre, zugravite in culori vii, construite predominant din lemn, dar incercand sa le faca pe fiecare mai deosebit si mai primitoare, umpland curtile de flori frumoase si cosindu-si iarba fiecare in dreptul sau. Se ocupa cu cresterea animalelor, cu exploatarea pietrei si a lemnului, dar multi si-au indreptat privirea si energia catre infiintarea si administrarea de pensiuni, sau case si vile, cum le mai spun ei aici. Si nu poti spune ca nu se pricep la asta, ospitalitatea, priceperea in ale bucatariei, mai ales traditionala, posibilitatile oferite de natura si harnicia acestor oameni te fac sa te simti ca un rege dupa ce le calci pragul. Pastravariile produc "materia prima" pentru cobzele de pastrav dar si pestele afumat cu conuri de brad renumit pentru aceasta zona, iar alaturi de bucatele traditionale de pe aici, cum ar fi pastrav în smântâna cu mamaliguta, tochitura bucovineana, ciorbele "groase" drese din belsug cu smantana si oua, sarmalele, parjoalele, branzeturile afumate si poale in brau, precedate de o afinata de casa si urmate de o carafa de vin din podgoriile apropiate, te fac sa uiti de toate necazurile si iti dau energia pentru a porni din nou pe cararile anevoioase de munte. Tot aici femeile aduna din paduri hribi, ghebe si rascovi din care fac manacaruri delicioase, dar si conserve pentru iarna. Pe cand ne intorceam de la pastravarie sotia mea a primit de la o femeie din sat o gramajoara de rascovi si reteta, pot spune ca au fost delicioase, desi mie nu imi plac in general ciupercile.

Pentru ca aici traditia se pastreaza cu sacralitate, avand un rol foarte important in omogenitatea comunitatii si in educarea si mentinerea vie a spiritualitatii locului in inima celor ce reprezinta viitorul acestei zone din Bucovina. Pojorata este renumita pentru porturile populare pastrate de veacuri, pentru traditiile perpetuate prin vremurile intunecate cand tatarii, lesii, austro-ungarii sau rusii aduceau urgii si distrugere atat materiala, cat si sufleteasca Bucovinei. Aici traditia se pastreaza vie prin ansamblurile folclorice de valoare al caror renume dainuie de multa vreme. In prezent sunt ansambluri de dansuri populare, coruri, dar si o fanfara celebra a pojoratenilor. Aici mortii se petrec la cimitir tot cu buciume, de catre oameni imbracati in portul popular, iar la nunta se pastreaza obiceiurile de pe vremea buncilor.

Pentru ca aici spiritualitatea si credinta sunt la ele acasa, trei biserici si doua manastiri servind ca lacasuri de cult pentru enoriasii Pojoratei. Una dintre biserici este chiar foarte deosebita, fiind singura biserica ortodoxa cu sapte turnuri din tara, o puteti admira chiar pe Drumul National, pe dreapta cum vii dinspre Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei.

Pentru ca Pojorata este o asezare rurala fara pretentii de statiune (cu toate ca pentru o anumita categorie - in extindere - de turisti, asemenea localitati sunt mult mai cautate), fara magazine cu haine, suveniruri, cluburi, market-uri, parcuri, stranduri, bazare, parcuri de distractii, dar cu destule restaurante pe langa pensiuni, cu magazine alimentare si cu strictul necesar (in fata pensiunii Pietrele Doamnei era chiar o veritabila bacanie), unde pentru un lapte proaspat sau un cas afumat nu trebuie decat sa strigi la poarta unui localnic cu vaca in curte, iar pentru un peste proaspat te duci la pastravarie si ti-l scoate atunci din apa, cat despre parcuri... esti in mijlocul unuia urias.

Pentru ca, desi atat de conservatoare si imaculata, Pojorata este o localitate cu acces extrem de facil atat cu masina - daca urmezi harta catre Campulung Moldovenesc ajungi la 7 km de comuna -, cat si cu trenul, care trece chiar prin centru.

Sunt convins si am constatat chiar cu mare placere ca astfel de localitati ideale pentru agroturism sunt destul de numeroase in Bucovina, insa ceea ce o face cu adevarat speciala pe preferata mea - Pojorata - este ca din centrul comunei, de la DN, trecand linia ferata, urmand indicatorul catre Chiril - Rarau, peste putin timp vei putea ajunge cu masina pana pe Varful Rarau in conditii foarte bune, in prezent se construieste o sosea moderna ce duce pana aproape de cabana rarau si de Pietrele Doamnei. Astfel, Pojorata poate deveni o localitate turistica aflata la baza drumului de acces spre viitorele partii de schi si, de ce nu, o viitoare statiune turistica de interes national.

---

VIZUALIZĂRI: 3593 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI