O alegere inspirată

TIPĂREȘTE

După o săptămână de vacanță in Corfu, unde am mers cu "ză autocar" și unde am alergat zi de zi ca doi disperați, nu care cumva să ne scape ceva, ne-am intors pe plaiuri mioritice sub forma a doi terminați. Acasă la noi, la malul mării, nu am mai avut timp să ajungem. Am înnoptat "la capitală", urmând ca, a doua zi la ora 6:30 a.m, sa fim la Otopeni (zborul era la 8:40 a.m). Și, cum știm prea bine că trăim în România, țara tuturor posibilităților, care ne ocupă tot timpul și ne distruge nervii, s-a întâmplat să rămânem blocați pe șoseaua de centură a capitalei. La aeroport am ajuns cu 5 minute înainte de închiderea check-in-ului, stresați nevoie mare, de ne venea să ne luăm la bătaie între noi.

Check-in-ul l-am făcut în prezența reprezentantului agenției Malta Travel, care, de altfel, ne-a însoțit și pe timpul zborului. Am zburat cu Romavia și, recunosc că, deși nu mă așteptam, au fost zborurile cu cele mai line decolări și aterizări. Decolarea s-a întârziat cu 15 minute, din cauza cîtorva familii... întârziate. I-am mulțumit lui Dumnezeu, în gând, că nu ne numărăm printre ele, pentru că tot avionul “ne umplea frigiderul” cu ce putea. După decolare ni s-a oferit micul dejun (sandviș+cafea/ceai) și apoi lista cu excursiile opționale, cu posibilitate de înscriere pe loc... cu banii, tot pe loc. Având în vedere faptul că în Malta se circulă pe partea stângă a drumului și, nici eu, nici soțul meu, nu doream aventuri, am ales două excursii totuși, din cele șapte.

După un zbor de 2 ore și 40 de minute am aterizat pe aeroportul din Luqa unde ghidul ne-a îndrumat pe fiecare spre autocarul care mergea în stațiunea aleasă. Până la hotelul nostru din Mellieha, trecând prin Qwara Buggiba, am făcut aproximativ o oră. Drumul a fost o încântare pentru ochiul meu care vedea în jur clădiri având toate aceeași culoare, cea a mierii, datorită zonei bogate în calcare cu globicerină. Ochiul soțului meu era oripilat însă, uitându-se mereu în față, în intersecții având impresia ca toate mașinile se ciocnesc cu noi. Deh... cam ciudată circulația asta pe partea stângă... când tu ești obișnuit să mergi invers. Eu nu mi-am bătut capul cu asta :)

Când am intrat în Mellieha am descoperit un orășel micuț și liniștit, cocoțat pe calcare, cu străduțe extrem de înguste și autobuze extrem de vechi, cu un farmec aparte. Am descoperit un orășel în aceeași culoare caldă a mierii, patronat de o biserică veche, imensă și impunătoare, pe străzile căruia se plimbau nestingherite și ocrotite de toată lumea niște pisici imense.

Hotelul Solana se află chiar pe strada principală, foarte aproape de magazine de tot felul, mini-marketuri și stația de autobuz. Arhitectura sa respectă tradiția locului iar lobby-ul și cafeneaua de la intrare au un aer cald și prietenos. Ne-au intâmpinat cu câte un pahar din băutura lor non-alcoolică tradițională, kinnie. A trebuit să așteptăm o ora și jumătate până am fost cazați, însă știam prea bine că check-in-ul se face la ora 14.00, așa că am așteptat cuminței și răbdători.

Am primit camera 1403, la etajul 2, cu vedere în partea din spate... spre liniște. Ne-am bucurat enorm când am văzut balconul mareee, cu vedere spre vilele malteze așezate în trepte și spre o bucățică de mare. Camera mi s-a părut imensă (un fel de mini-apartament), mobilată cu gust, foarte curată, cu pat matrimonial, canapea extensibilă, aer conditionat centralizat, chicinetă încadrată într-un dulap mare din lemn, cu cheie, disponibilă doar pentru cine avea nevoie. Nu am dorit cheia de la chicineta însă, am avut la dispoziție aparat de încălzit apa, căni, cafea, ceai și zahăr, la discreție. Lenjeriile au fost curate, miroseau frumos și au fost schimbate de 2 ori pe parcursul sejurul nostru de o săptămână. Lucrul care nu prea mi-a plăcut au fost păturile, de care am avut nevoie noaptea și care erau cam ponosite de vreme. Televizorul LCD nu prea ne-a folosit, având un numar limitat de canale (malteze, italiene, englezești și tunisiene). Dar, cine vine în Malta să stea în cameră și să se uite la televizor?

Baia am gasit-o foarte curată, bine luminată, dotată cu tot ce este nevoie, inclusiv căști pentru duș. Mi-au plăcut prosoapele care erau albe-albe și se schimbau zilnic, regula fiind sa le lași pe jos dacă doreai acest lucru. Toată stima mea pentru băieții de culoare care faceau o curățenie exemplară în camere.

Hotelul are două restaurante: Bellini și Tosca. Tosca este deschis doare seara și este a la carte. La Bellini se iau micul dejun și cina (asta în cazul în care ați optat pentru demipensiune). Dacă nu aveți cina inclusă, se pot plăti la recepție, când doriți și câte cine doriți. Noi am avut doar micul dejun inclus, însă am mâncat și seara aici, de 3 ori. Ambele restaurante sunt cochete, curate, frumos aranjate iar personalul discret și profesionist.

Micul dejun conținea: cafea, ceai, lapte, omlete făcute pe loc, cu ceea ce doriți, ouă fierte (ți le pui singur în aparatul special), mic dejun englezesc (cârnăciori, fasole, beicon și omletă făcută în tavă), pâine de 3-4 feluri, 3-4 feluri de mezeluri, 2-3 feluri de brânzeturi, iaurt, iaurt cu fructe de 2 feluri, diverse legume ca atare sau salată, pepene galben și diverse fructe, 3-4 feluri de cereale, 2-3 feluri de checuri, 2 feluri de suc la dozator.

La cină puteai mânca de leșinai: o mulțime de aperitive delicioase (vinete, orez cu fructe de mare, tot felul de salate cu și fără maioneză, brânzeturi și mezeluri), 3 feluri de paste extraordinar de bune, 1-2 feluri de supă (cea de ciuperci este aparte), 2-3 feluri de carne facută în diverse feluri (la tavă), un fel de pește, pui la rotisor, 2-3 garnituri, salate, 6-7 feluri de torturi și prăjituri, 2 feluri de înghețată și salată de fructe. Toate acestea asezonate cu vinuri malteze foarte bune, contracost.

Aoleo! Cât am scris despre mâncare! M-au luat iar poftele... Și ce regrete mă macină că nu am apucat să gust din toate... Oricum, am mâncat amândoi ca doi purcei, fapt pentru care, ulterior, am renunțat la a mai lua cina la hotel și ne-am orientat spre restaurantele a la carte din zonă, unde ne-am răsfățat cu celebra friptură de iepure, specialitățile cu pește și fructe de mare și vinurile tradiționale (recomand cu căldură restaurantul L’Amigo, unul excelent).

Dacă vă întrebați ce puteți face în incinta hotelului, ar fi cam așa: piscină interioară destul de micuță, intimă, curată, unde găsiți și jacuzzi, ambele fiind gratuite; piscină supraterană, pe acoperișul hotelului, cu bar și șezlonguri, de unde panorama este una deosebită, intrarea fiind 5 euro; acces gratuit la internet, în lobby, dacă aveți laptop sau contra cost, utilizând PC-ul lor, în spații special amenajate; un SPA care oferă multe și atractive servicii, însă distracția costă – cam 30 de euro un masaj; sală de fitness pe care nu am folosit-o din cauza unei doze imense de lene; câteva jocuri electronice sau... ceva de genu’, pe care eu nu le-am analizat prea bine în schimb, al meu soț făcea ca un copil când le vedea: “Hai sa jucăm și noi o dată... Pliiiizzz! ”, evident, cu răspuns negativ din partea mea.

Despre plajă pot sa vă spun ca ea există, dar Malta nu este o destinație unde să mergi exclusiv pentru stat la prăjit. Ar fi mare păcat să ratați atâtea locuri frumoase, în favoarea plajei. Dar, pentru o zi, hai două, merge... Ca toate plajele malteze, și cea din Mellieha nu este foarte mare, nisipul este foarte fin (din câte am înțeles este adus din altă parte), însă să nu va mire dacă mai întâlniți câte o piatră în apă, țărmurile Maltei fiind majoritar stâncoase, modelate extraordinar și deosebit de frumoase. De la hotel până la plajă faceți pe jos cam 20 de minute, coborând pe șoseaua principală. Coborârea este facilă... gravitația te ajută, ești cu burta plină dar problema este la urcat când, obosit și mort de foame, după o zi de stat cu fizicul la soare, iți iese limba de-un cot până te întorci la hotel. Eu vă recomand să luați autobuzul, care are stație puțin mai jos de hotel, pe patea stângă, evident, vă costă aproximativ 1 euro, dus-întors și nu vă mai doare capul. La plajă găsiți șezlonguri, umbrele, mini-bar. Două șezlonguri, cu umbrelă, în septembrie costau 10 euro.

Per total, Malta, hotelul Solana și orășelul Mellieha au fost surprize extraordinar de plăcute pentru noi. Am fost fericiți și mulțumiți de alegerea făcută după atâta amar de vreme de așteptare în visare. Recomand cu drag această destinație și acest hotel.

Mă voi strădui să-mi fac timp pentru a vă convinge de ce această destinație aparte nu trebuie sa lipsească din palmaresul de vacanțe :)

---

VIZUALIZĂRI: 5739 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI