Castelul Cantacuzino

TIPĂREȘTE

Voi incerca sa conturez, atat cat pot si cat ma pricep, fara a avea pretentii de mare naratoare sau de mare istoric, respectand numele Cantacuzino pe cat posibil... nu voi devia de la subiect, incercand sa surprind cel mai reusit apus de soare din Bucegi, sau locul unde este cea mai grasa iarba de pe Valea Prahovei, nu voi detalia DN1, pentru nimic in lume, nu voi sublinia gaurile din asfalt, sau politistii de pe drum, nu ma voi abate de la crezul meu Am Fost Acolo, si despre asta voi scrie atat cat voi putea pe acest site! Multumesc Cornel pentru ingaduinta ta, fata de mine si sper ca vei putea face ceva cu cei care se abat de a subiectul Am Fost Acolo, luand-o pe scurtatura catre niste premii mult ravnite, scriind mult despre nimic! Sunt conviinsa ca aceste impresii vor fi lecturate de multi si criticate de si mai multi, verificate cuvant cu cuvant, analizate gramatical... faceti-o dragii mei, toti cei care va simtiti cu musca pe caciula! Repet scara voastra valorica nu-mi stirbeste mie in nici un fel placerea de a-mi impartasii impresiile de calatorie, celor ce doresc sa ma citeasca, nu particip la nici un concurs, deci pot fi, spun eu, obiectiva si crtica in acelasi timp!

---

Colturi de Rai in Busteni mai vechi sau mai noi

Am aflat de Castelul Cantacuzino intamplator, prin tot Busteniul este facuta publicitate, de la panouri indicatoare, pana la cele electronice care incearca sa te atraga, sa bei o cafea la Nababu'... am plecat asadar exact ca in povesti, dupa un miraj...

...

Aflat la poalele Muntelui Zamora, in cartierul cu acelasi nume din Busteni, Castelul Cantacuzino, este ultimul edificiu construit al dinastiei Cantacuzinilor.

Piatra lui de temelie a fost pusa de Gheorghe Grigore Cantacuzino, care era descendentul unei vechi familii nobiliare, in 1901 iar constructia lui s-a finalizat in 1911, conform planurilor maretului proiect purtand semnatura arhitectului-inginer Grigore Cerchez.

Dar sa incepem cu ceva istorie, caci mie asa imi place, cand vad ceva, si-mi simt sufletul vibrand, caut sa aflu cat mai multe detalii, inclusiv detalii mai mult sau mai putin picante daca se poate.

Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis si Nababu' era unul din cei doi copii ai marelui vornic Grigore Cantacuzino şi al Luxiţei Creţulescu. S-a nascut la 22 septembrie 1832, la Bucuresti. A urmat scoala primara la Bucuresti, apoi ca mai toti copii marilor dregatori sau ai nobilimii bogate ai vremii, la Paris, unde isi doctoratul in Drept.

Ca mai toti membrii familiei sale, isi poarta numele cu mare mandrie. Este unul din numele care a facut istorie si care a ramas emblematic in multe domenii, Cantacuzinii au fost domnitori, oameni politici, diplomati, s-au facut remarcat in medicina, arhitectura, istorie, geografie.

Este stiut faptul despre Cantacuzini ca erau foarte evlaviosi, crestini-ortodocsi convinsi, ctitori de biserici si manastiri. Ca sa fac o incursiune in timp, arborele genealogic al Cantacuzinilor este colosal, se inrudesc cu toate familiile mari regale, iar primul Cantacuzino care este consemnat de istorie, in vremea Bizantului, pe numele sau Ioan, acesta era rubedenie cu imparatul bizantin Manuil Comnenul... dar ma opresc aici, cine vrea sa ma verifice sa o faca...

Revin la Nababul, Gheorghe Grigore Cantacuzino...

Acesta a fost membru al lojei masonice "Sages d'Heliopolis" si a participat la indepartarea domnitorului Cuza de la conducerea Romaniei. In 1866 este ales deputat iar situatia impetuoasa din tara dar si faptul ca este scolit in Drept face sa fie ales unul din membrii comitetul desemnat sa elaborareze Constitutia. Are o activitate politica foarte bogata fiind in numereoase randuri ales deputat sau senator, primar al Bucurestiului intre aprilie 1869 - ianuarie 1970, ministru de Interne de doua ori, presedinte al Consiliului de Ministri, ministru al Lucrarilor Publice, ministru al Justitiei... Preia conducerea Partidului Conservator, dupa moartea lui Lascar Catargiu.

Despre viata lui privata se stie ca s-a casatorit de doua ori prima data cu Zoe Bibescu, fiica domnitorului Gheorghe Bibescu, pe care a cunoscut-o in timpul studiilor de la Paris, iar dupa moartea acesteia si-a marit averea considerabil, dar neavand nici un mostenitor s-a recasatorit cu Ecaterina Baleanu cu care a avut 6 copii: Mihail, Nicolae, Irina, Serban, Grigore, Alexandra, Draghici si Stefan, cei din urma doi copii au decedat la o varsta frageda, din cauza difteriei, boala infectioasa a cailor respiratorii, mortala la aceea vreme...

A fost poreclit Nababul, datorita bogatiei sale impresionante, fiind cel mai mare proprietar de pamant din Romania la vremea respectiva, putand concura chiar cu regele ca averea, ca pozitia sociala, dar si ca nume (tinand cont de arborele sau genealogic).

Sa ma intorc la poveste, pentru ca ideile mele sunt la fel de multe si intortocheate ca familia Cantacuzinilor, incerc sa conturez detalii despre castel.

Poarta castelului este de fier forjat avand blajonul Cantacuzilor. La o ghereta mica pe stanga, platim biletele: 20 ron/persoana.

Aici incepe incursiunea, pentru inceput neorganizata, exploaram cele trei fantani arteziene de la baza castelului, dar si grota antropica ce pare ca deschide calea catre alta lume. Fantanile nu sunt intr-o stare nemaipomenita, dar nici distruse, sunt doar neingrijite si atinse de vreme. Lasam fantanile si pajistea, care din pacate nu este chiar amenajata, dar care este de o frumusete rara datorita branduselor violete de toamna ce-o fac sa ne uimeasca prin simplitatea ei.

Urcam, pe alee catre castel cu emotia unor copii ce urmeaza sa descopere o comoara. In fata noastra se infatiseaza Castelul. E impunator ca si ctitorul sau peste anii ce par ca nu l-au impovarat.

In fata castelului pe terasa acestuia, este cafeneaua Nababului (noii propietari sper ca vor sti cum sa-l administreze si sa-l aduca la stralucirea de odinioara). De aici poti admira, in toata splendoarea ei, Crucea Craimanului, cred ca e locul de unde se vede cel mai bine, de pe toata Valea Prahovei. Privelistea rivalizeaza cu orice loc de pe Valea Prahovei (parerea mea, cred ca m-a coplesit inainte de a “descoperi” comorile ascunse ale castelului), cred ca Nababul a fost indragostit iremediabil de frumusetea si deschiderea avuta asupra Busteniului, cum Pelesul o are asupra localitatii Sinaia. Urmam drumul pietruit si ajungem in spatele castelului intr-o superba curte interioara. In centru o mica fantana arteziana.

Castelul este de tip pavilionar si a fost contruit pe locul unei mai vechi resedinte a Cantacuzinilor, ce era o veche cabana din secolul 18, ce servea ca locuinta de tranzit in bejenia Cantacuzinilor spre Transilvania cand situatia devenea critica si Valahia era cotropita de otomani.

Are trei laturi:

-latura nordica cea care deservea personalul castelului si avea si dependintele denumit pavilion de servicii, cu suprafata sol 201,90 mp, parter si etaj cu supraf desfasurata de 403,80 mp;

-latura estica, cea aflata la liziera padurii care avea rol de grajd si garaj, pavilionul administrativ, suprafata sol 114,41 mp, un singur nivel;

-iar cea vestica este cea care a fost folosita de familia Cantacuzino, pavilion central al castelului are o suprafata 1.200,30 mp format din demisol, parter si etaj cu suprafata desfasurata de 3.148,09 mp, avand fundatie din beton, pereti de piatra cioplita, invelitoare de tigla, aici se afla cele mai importante incaperi din castel. (Datele sunt preluate de pe site-ul oficial al castelului).

Atat curtea castelului cat si exteriorul sau sunt pavate si placate cu piatra din zona.

Exteriorul este bogat ornamentat, stilul constructiei amintind de stilul neo-romanesc datorita logiei cat si foisorul (se servea la urmarirea vanatului) de tip cula dar si de cel brancovenesc, coloanele lui aducand cu Palatul Brancovenesc de la Mogosoaia.

Deasupra usilor masive de lemn sculptat, cu feronerie originala se afla o fresca ce aminteste de anul inaugurarii, 1911, ce s-a facut cu mare fast, fiind prezenti la inaugurare reprezentanti ai familiei regale, Regina Maria si Principesa Ileana, dar si multi oameni politici ai vremii.

Cum treci de marea poarta de care aminteam, se”deschide” o lume feerica, ghida care ne-a calauzit ne-a facut sa o”vedem” si acum la un secol de la inaugurarea lui... mai sunt doar cateva trepte de marmura ce te vor duce in lumea Nababului.

Pe peretii laterali ai usii sunt placati de blazonale Cantacuzinilor, in care este prezent binenteles si vulturul bicefal (simbolul bizantin al reunificarii vestului și estului Imperiului Roman).

Alta usa, alte sculpturi, intram. In partea stanga a vestibulului sunt trei jilturi domnesti de piatra, masive, decorate cu crucea celtica, ce alta data erau pline de perne din materiale scumpe, pe care se odihneau domitele in asteptarea calestilor.

Scara monumentala de marmura cu balustrade de fier forjat (ce au ca elemente decorative spice de grau si stuleti de porumb, ce vroiau sa intruchipeze bogatia, dar si frunza de dovleac foarte prezenta la stilul brancovenesc), din pacate, n-a fost la fel de norocoasa, a suferit din plin este incarcata de lucrarile artistilor de prin anii '50... doar friza este cea originala (este peste tot prezenta in castel, fiind cea originala si avand decoratiuni cu picturi de tema vegetala-frunza de dovleac-, sau animala-pauni, caprioare, lei).

Scara ne duce in holul central, incadrat de patru incaperi oficiale, mozaicul venetian este in stare buna si uimeste prin coloristica sa, specifica curentului art noveau. Tot aici, in incapere se mai afla un semineul minunat de culoarea albului calcaros.

Luam spre “analiza” fiecare incapere din cele patru, parchetul, tocaria feretrelor ce sunt toate numai vitralii, feroneria lor precum si a usilor camerelor sunt originale, sunt toate in stare buna. Doar peretii au suportat modificari, picturile murale au fost acoperite de o vopsea pe baza de ulei, verde... frizele din partea superioara a peretilor au suprevietuit sunt la fel de frumoase si de bogat ornamentate, tavanul este la fel si el, intact, ca de altfel in tot castelul, este de tip casetar cu grinzi decorate si ornamentate diferit in fiecare incapere.

Ni se explica ca s-a efectuat un studiu deparament si ni se arata locurile unde a fost decapata vopseaua verde, sunt spatii mici de maxim 20*10cm, unde se vede veche pictura murala, pentru care Nababul adusese artisti plastici de la Venetia. Acum o echipa de 80 de specialisti vor incerca sa-i restaureze decoratiunile parietale redandu-i frumusetea si maretia

In cea mai mare incapere, Salonul Mare, descoperim, o colectie de heraldica pe laturile de nord-vest ale camerei, unica in Romania, colectie formata din blazoanele tuturor familiilor remarcabile cu care se inrudea familia Cantacuzino. Uimirea e si mai mare cand ni se explica ca ea nu a suferit modificari, restaurari, imbunatatiri sau retusuri.

Deasupra noastra troneaza, opus colectiei de heraldica, 12 reprezentanti ai Cantacuzinilor, ca si cei 12 apostoli, pictati in marime naturala pe piele de Cordoba portretele lor fiind inspirate din picturile bisericilor unde au fost ctitori.

Vitraliile (foarte bine intretinute, comandate la Venetia) la fel ca si in celalalte incaperi au figuri Cantacuzine.

Sub fiecare portret din vitralii este scris in latina: “Ceea ce nu raneste, invata. ”

In aceasta incapere descoperim singurul candelabru original din tot castelul, este imens, o adevarata bijuterie. Sala include si o mica scena, acustica fiind foarte buna, nu ne putem imagina decat balurile minunate sau serate muzicale ce s-au dat aici.

De aici pasii ne sunt indreptati catre scara de stejar, unica ca si conceptie, neavand nici un pilon de sustinere, fiind doar incastrata in perete. Este la fel puternic ornamentata cu decoratiuni sculptate.

Sus se pastreaza ideea arhitecturii de la nivelul precedent, holului central ii ia locul Salonului Ardelenesc... din care nu s-a pastrat nimic... usile nu mai sunt la fel ca celelalte bogat ornamentate, sunt simple, cred ca au fost inlocuite cu unele banale de lemn masiv, nu cred ca Nababul si-ar fi pus la castel asemenea usi. Ai fost decapate de multiplele randuri de vopsea, au un aspect le lemn natur. La fel feroneria usilor e ieftina, din cea care o gaseam pe vremuri peste tot in spitale... S-au pastrat ca peste tot in castel frizele, si vitraliile deasemenea sunt impresionante, alaturi de tavanele cu grinzi incastrate care sunt parca pictate ieri. Acum in domnitorul Nababului sunt expuse lucrari de arta...

Sunt convinsa ca puterea mea de redare e limitata, iar toate detaliile pe care am incercat sa le creionez sunt si ele “subtiri” ca si continut... insa va invit sa delectati vizitand castelul.

Este vizitabila doar o parte din aripa ce-a fost folosita de familia Cantacuzino, restul fiind in renovare urmand ca aici sa se deschida un hotel de 5* si un centru comercial in viitor, proprietarii actuali spera sa-si termine proiectul in 2018.

Mobila lipseste cu desavarsire in tot castelul, nu se stie cum era, ce a fost, unde a disparut, nu sunt decat 5 fotografii (expuse pe un panou jos in holul mare) din care putem observa Salonul Ardelenesc, Salonul Mare cu picturile Cantacuzinilor si cu heraldica, Maiestatile sale regale Regina Maria si Principesa Ileana la inaugurare.

Datorita constructiei sale impunatoare, bogat ornamentata cu coloane brancovenesti dar si cu fresce originale se poate compara cu Palatul patriarhal, sau complexul Peles din Sinaia, ori cel de la Cotroceni.

Despre Nabab, se pot spune multe inclusiv anecdote, care au toate la baza bogatia lui imensa:

- Una ar fi ca era atat de bogat ca putea pava toate aleiile casteluilui cu monezi de aur,

- Alta ca a dorit sa-si acopere castelul nu cu tigla, ci cu monezi de aur, dar care sa fie puse pe cant nu in forma de solzi de peste, pentru ca ar fi incaput mai multe.

- Alta era ca vesnic in buzunarele sale se auzeau zornaieli metalice, dar nu erau de monezi ci de chei, chei mari de fier ale tuturor caselor care le detinea.

Nababul nu s-a bucurat mult de capodopera sa, incetand din viata in1913 la Bucuresti, in urma unei raceli urmate de o pneumonie. Odata cu el a disparut si spiritul vechi al boierului mare. Isi doarme somnul vesnic la Bucuresti, in cimitirul Bellu, in capela familiei Cantacuzinolor.

In viata a fost calauzit de idealuri marete iar temele conservatorismului romanesc, au fost devizele lui personale: familia, traditia crestina, ierarhia valorilor, patriotismul, ordinea si legalitatea, ideea europeana...

Ma intreb astazi, la un secol de la trecerea in nefiinta a Nababului, nababii nostrii, de azi, macar cunosc teoretic aceste idei? !

Citatul sau celebru e si astazi valabil: “Noi, domnilor, facem legi foarte frumoase, pe hartie sunt minunate, dar cand vine timpul sa le ducem la indeplinire, nu avem cu cine le aplica. ”...

Iesim din Castel cu regretul, ca n-am trait acele vremuri, ca suntem saraci spiritual si material, ca suntem prea mici si vulnerabili si ne inclinam cu respect in fata colosului Nababului... indreptandu-ne pasii catre mica bisericuta maramureseana, construita prin1933-1936, nu se stie exact data, care si ea a fost construita pe locul uneia mai vechi de pe la 1700. Are hramul Sfantului Gheorghe, purtator de biruinta si deserveste acum locuitorilor cartierului Zamora si nu numai. Turistii ce viziteaza castelui pot poposi aici pentru a aprinde o lumanare. Sfintirea sa a fost facuta de primul patriarh al Romaniei, Miron Cristea. In 1948, slujbele au incetat, bisericuta a fost inchisa, pentru ca domeniul a fost nationalizat. Castelul intra in jurisdictia Ministerului de Interne, transformandu-l in sanatoriu pentru bolnavii de plamanii sau nevrotici... Gurile rele din Busteni, spun ca numai sanatoriu n-a fost... aici neavand loc decat generalii de MI si Secu... Mai sunt povesti un pic mai picante, dar nu-mi permit sa le etalez pentru ca nu vreau sa dau cu subsemnatu'... pe undeva candva...

Slujbele la bisericuta s-au reluat in 1994, atunci ministerul a renovat-o si dotat-o cu obiecte de cult necesare, facandu-se si resfintirea sa.

Aleea ne poarta catre iesirea din domeniul castelului... plecam incarcati si un pic mai bogati spiritual, cu speranta ca alesii neamului de azi... vor face legi mai bune si mai frumoase nu numai pe hartie... dar ajungem acasa, deschidem televizorul si ce vedem... scandal mare cu fraudarea votarii noi legi a pensiilor...

Cateva site-uri care sa contureze cele descrise de mine:

cantacuzinocastle.ro

wikipedia

---

VIZUALIZĂRI: 6822 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI