Mănăstirea Moreni - peste patru secole de tradiție monahală

TIPĂREȘTE

Dacă lăcașurilor de cult din județul Vaslui li s-a acordat privilegiul de a avea o secțiune distinctă pe site, mă grăbesc să completez salba bisericilor și mănăstirilor vasluiene cu încă o perlă - Mănăstirea Moreni.

Sunt oaspete ocazional al orașului Vaslui, iar dacă se ivește prilejul, nu voi spune niciodată "nu" unei invitații de a vizita și ceva de prin împrejurimi. Recent, am aflat că se vorbește despre un proiect turistic deosebit - Ruta bisericilor de lemn din județul Vaslui. Sunt incluse 18 biserici de lemn, răsfirate pe tot întinsul județului, fiecare cu o vechime de câteva sute de ani. Se spune că accesul la oricare dintre bisericile incluse în proiect se poate face cu mașina, că nu se percep taxe de vizitare și că bisericile pot fi vizitate oricând, în timpul zilei. Mi-ar plăcea să vizitez măcar câteva dintre acestea, eu fiind o admiratoare a acestor lăcașuri modeste, vechi, din lemn. Am vizitat Biserici de lemn din Dâmbovița, Biserici de lemn din Neamț, precum și câteva dintre cele mai frumoase biserici de lemn din Maramureș - patrimoniu UNESCO. A vizita câteva dintre bisericile de lemn din Vaslui - declarate patrimoniu cultural național, ar fi un plus pentru mine în ceea ce privește capitolul "Biserici de lemn din România. "

Dar, până atunci, să mergem la Mănăstirea Moreni!

Cale de acces

De la Mănăstirea Bujoreni pe care tocmai o vizitaserăm, revenim în DN24/E581 și ne îndreptăm spre Vaslui. Mai înainte de a ajunge la Crasna, la indicator, virăm stânga și ne angajăm pe DJ245L, spre comuna Deleni, la Mănăstirea Moreni. Străbătând câmpuri și sate, drumul este bun, asfaltat, mai îngust, dar nu prea circulat.

Câteva repere istorice

Așezământul monahal de la Moreni datează din prima jumătate a sec. XVI, din timpul domniei lui Petru Rareș. Un document din 30 aprilie 1546 menționează că lăcașul a fost ctitorit în 1540 de slugerul Lupan Buznea și soția sa Maria, pe moșia lor. Primei bisericuțe, din lemn, i s-au făcut mai multe reparații până în anul 1770 când - deteriorată - a fost înlocuită cu o alta, tot din lemn. Așezământul monahal cunoscut în timp ca Schitul Bilahoi sau Ghilahoi (după numele pârâului din apropiere) sau Schitul Deleni (după numele comunei în care se situează), a fost întreținut prin strădania localnicilor, în anul 1801 biserica fiind refăcută de credincioșii Hordună şi Ginşcă.

În jurul anului 1853 se construiește o altă biserică, tot din lemn, iar vechiul schit al lui Lupan devine Schitul Moreni. Moartea ultimului călugăr viețuitor aici, ieromonahul Nicon Sîrbu (23 februarie 1883), a dus la închiderea schitului.

Cu o obște mică de călugări, în anul 1934 schitul se va redeschide. Vitregiile războiului au dus la risipirea ultimilor 3 călugări supraviețuitori, schitul rămânând desființat până în 1952 când a fost reînființat ca mănăstire de maici. Din păcate, în urma decretului 410/1959, schitul a fost desfiinţat din nou. Maicile au fost scoase abuziv din mănăstire, dar biserica sfântului lăcaș a continuat să funcționeze ca biserică de mir.

La 1 noiembrie 1990, schitul a fost reînfiinţat, cu regim de mănăstire şi obşte de călugări, stareț fiind numit ieromonahul Meletie Mercaș, de origine vasluian, sub conducerea căruia au început lucrările de refacere și de construire a noului lăcaș. În anul următor așezământul monahal de la Moreni se transformă în mănăstire de maici, ieromonahul Meletie Mercaș (în prezent protosinghel) rămânând duhovnicul mănăstirii.

Prin grija și strădania sa, în perioada 1992-1996, a fost înălțată biserica paraclis, din piatră și cărămidă, un lăcaș cu nava dreptunghiulară, cu trei turle și intrare prin partea sudică, inclus în șirul chiliilor cu cerdac. S-au construit și alte corpuri de chilii și anexe gospodărești, s-a amenajat un muzeu cu obiecte de artă bisericească și s-au înființat ateliere de tricotat, de pictură și de confecționat veșminte bisericești. În prezent, la Mănăstirea Moreni, în partea dreaptă a incintei, se construiește o impunătoare biserică de zid.

Vizita noastră la Mănăstirea Moreni

Părăsind șoseaua națională și continuând spre comuna Deleni, curând ajungem la Mănăstirea Moreni, aşezământul monahal construit lângă un deal înconjurat la rândul său de alte dealuri mai înalte.

Trecem prin poarta monumentală, sculptată în lemn de stejar, lucrare realizată de sculptorul Ionel Bulgaru în 1996, în stil popular. Poarta decorată cu scene religioase ("Drumul Crucii", "Sfinţii Apostoli", "Acatistul Maicii Domnului") este mărginită de două coloane în torsadă și este acoperită cu șindrilă.

Până la Turnul Clopotniță, intrarea propriu-zisă în curtea mănăstirii, avem de străbătut o alee pavată, nu prea lungă, mărginită de plantaţii de pomi fructiferi și de viță de vie. Mașina rămâne în locul de parcare (neamenajat) din fața turnului înalt, de zid, cu trei etaje, bine proporționat. Gangul cu porți metalice este pictat atât pe pereții laterali cât și pe boltă.

Incinta este împrejmuită cu un zid de cărămidă și beton, acoperit cu ţiglă. De lângă clopotniță, dar și din curtea mănăstirii, se zărește pe dealul din apropiere, un alt așezământ monahal ale cărui turle luceau în soare atunci când am ajuns noi la mănăstire. Ulterior, măicuța care ne-a întâmpinat și cu care am schimbat câteva vorbe, ne-a informat că este un schit care aparține organizatoric tot Mănăstirii Moreni.

Aleea principală, betonată, înconjurată de spații înierbate, de arbuști decorativi și de straturi cu trandafiri toaletați pentru iarnă, duce la Paraclisul “Nașterea Maicii Domnului” . De o parte și de alta a acestuia, sunt corpuri de chilii. În partea dreaptă atrage atenția construcția în lucru a unei noi și impunătoare biserici.

Pe peretele estic al paraclisului, la exterior, citim următoarea pisanie: Cu voia Tatălui Ceresc s-a zidit pe aceste plaiuri vasluiene "în codrul lui Lupan și soția sa Maria" această mănăstire cu binecuvântarea Prea Sfințitului Episcop Eftimie "în anul mântuirii 1992-1996". Dumnezeu Fiul ne-a iubit, ne-a chemat și ne-a învrednicit de această sfântă slujire dându-ne gând și putere executării acestor construcții la inițiativa și străduința Părintelui Protos. Meletie Mercaș, ctitorul, împreună cu viețuitorii acestei mănăstiri și prin contribuția credincioșilor din întreaga țară.

Dumnezeu prin Duhul Sfânt pe toate le-a săvârșit prin plinătatea harului și astfel sub arhiereasca păstorire a Prea Sfințitului Episcop Ioachim s-a sfințit acest locaș în anul mântuirii 1997, luna septembrie, ziua 07.

Acest Sfânt Locaș s-a ridicat în cinstea Maicii Domnului spre slava lui Dumnezeu și a Sfinților Săi, spre veșnica pomenire în Împărăția Sa și a tuturor celor ce au contribuit și s-au ostenit la această zidire. Amin!

Acestea fiind cunoscute, am intrat în biserica paraclis. Din pridvorul închis în care se află și punctul de vânzare obiecte religioase (de unde am procurat și o documentație privind sfântul lăcaș), pe ușa din peretele sudic, am intrat în biserică. Eram singurii vizitatori. Două măicuțe trebăluiau la curățenie. Pentru a nu deranja, nu am rămas prea mult, doar atât cât să observăm că spațiul interior este luminat natural prin ferestre mari, din lemn, terminate în arc. Catapeteasma din lemn de stejar, este frumos sculptată. Din documentările ulterioare am aflat că sculptura catapetesmei, dar și a întregului mobilier (tot din stejar) a fost executată de sculptorul Modoranu din Vaslui. În biserica paraclis se află icoana Maicii Domnului cu Pruncul, făcătoare de minuni, precum și moaștele Sfinților Mucenici Tarahie, Prov și Andronic, aduse de la Ierusalim, în 1996, de părintele duhovnic.

Pictura executată în tehnica fresco atrage prin scenele "Cina cea de Taină" şi "Adormirea Maicii Domnului" (pe peretele vestic), "Răstignirea Domnului" şi "Coborârea la iad" (pe peretele nordic), "Naşterea Domnului" şi "Botezul Domnului" (pe peretele sudic).

Paraclisul "Nașterea Maicii Domnului" are trei turle octogonale, cea mai înaltă postată pe naos, iar celelalte două postate în lateral, la capetele clădirii.

Complexul monahal de la Moreni mai cuprinde Trapeza, Muzeul de artă religioasă, Centrul "Scriptoria", Biblioteca, precum și mai multe clădiri anexă.

Nu am vizitat Muzeul de artă religioasă și obiecte arheologice. Sunt convinsă că acolo sunt etalate multe obiecte de interes pentru vizitatori, dar, pentru că eram singurii oaspeți ai mănăstirii la acea oră, ne-am jenat să cerem să se deschidă muzeul doar pentru noi. Atunci când sosește la mănăstire un grup de pelerini, când vizita este organizată și așteptată, lucrurile stau cu totul altfel.

Centrul "Scriptoria", exemplu al îmbinării tradiției bizantine cu spiritul creator românesc și cu tehnologia modernă, include un atelier de confecționare veșminte liturgice și un atelier de pictură pe lemn. Cu mijloace dintre cele mai moderne, aici lucrează măicuțe instruite la Școala populară de artă din Iasi și în Grecia. Mi-ar fi plăcut să vin aici în pelerinaj, cu un grup și să pot vedea măicuțele la lucru.

Mai este de consemnat aici faptul că Mănăstirea Moreni posedă o frumoasă toacă din bronz, de forma unui vultur bicefal cu aripile întinse, decorată cu trei medalioane în relief, de inspirație biblică. Conform inscripției, această toacă a intrat în posesia sfântului lăcaș în anul 2022.

De asemenea mai trebuie să menționez că - dacă la Mănăstirea Bujoreni am văzut multe pisici blânde - la Mănăstirea Moreni ne-am delectat cu câini prietenoși, obișnuiți cu musafirii. Cei de talie mică (vreo trei) erau drăgălași în adevăratul sens al cuvântului.

Dar, timpul nostru de vizită a expirat, ziua era pe sfârșite, iar noi trebuia să ne întoarcem la Vaslui. La întoarcere, pentru a reveni în șoseaua națională, am ales un alt drum. Am făcut, deci, un fel de circuit al satelor vasluiene de lângă Mănăstirea Moreni.

Lipovăț este o comună formată din mai multe sate. Nu excelează prin frumusețea peisajelor și nici a caselor, majoritatea fiind vechi, modeste. Localitatea rămâne totuși în istoria culturală a României din două motive. Mai întâi pentru că la Lipovăț, într-o familie de țărani săraci, la 21 martie 1910, s-a născut marele nostru actor Ștefan Ciubotărașu. Comunitatea sătească nu l-a uitat. Școala gimnazială din sat îi duce numele mai departe.

În al doilea rând pentru că în cimitirul din sat se află un monument istoric - Biserica de lemn din Lipovăț - ortodoxă, cu hramul "Sfântul Gheorghe", construită în 1628.

Modesta bisericuță, de lemn, cu abside laterale în trei laturi și cu absida altarului pentagonală, este semnalată printr-un panou (cu succinte informații în română și engleză) așezat lângă drum. Acest vechi lăcaș a fost închinat Schitului Zografu de la Muntele Athos. Nu am văzut bisericuța în interior și asta m-a făcut să-mi doresc un tur organizat al bisericilor de lemn din județul Vaslui. Măcar al câtorva.

---

VIZUALIZĂRI: 542 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI