Intre reclamă și realitate

TIPĂREȘTE

Salutare, dragilor!

Am ezitat să scriu aceste rânduri dar asumarea unor realități este primul pas pentru remedierea neajunsurilor. Am pornit din Oradea cu gândul să revăd Transrarăul. Precizez ca suntem in 2022, sf. lunii august și nu am văzut un review recent despre Vila Gal.

Am reținut 2 nopți de cazare la Colibița, pe repede-nainte, după ce, chiar in ajunul plecării, ni s-a anulat din senin cazarea reținută la Pensiunea Turistică Tihuța„din motive personale„! Sincer, când am trecut prin dreptul ei, m-am bucurat: nu era locația sperată.

Trec peste faptul că la Colibița am reținut 2 camere la o vilă, pentru 2 nopți, văzând poze pe un site autorizat dar am fost cazați in alta, alăturată, camerele rezervate de noi fiind ocupate!!! Rezervările făcute de proprietar in timp ce era in vacanță au fost haotice DAR situatia a fost cât de cât salvată de 2 sezonieri foarte tineri, băieți din satul apropiat, harnici, descurcăreți, onești, băieți pe care oricine i-ar vrea angajați.

De la Oradea am trecut prin Jibou, să vedem grădina botanică; a fost o decizie bună, fiind incântați; nu am putut zăbovi după pofta inimii, in imensitatea si frumusețea ei. NU o ocoliți dacă sunteți prin preajmă!

La Colibița am primit informația că Transrarăul s-a inchis din cauza alunecărilor de teren.

Am schimbat traseul spre Lacu Roșu, unde reținusem 2 camere la Vila Gal, inainte de pornirea din Oradea. Am purces spre Vatra Dornei, intenționând să ocolim lacul de acumulare prin sud, pe la Izvorul Muntelui dar lipsa semnalului si recomandarea localnicilor ne-a dus prin nordul Transrarăului, prin Frasin, Ostra, Broșteni. Dinainte de Broșteni pâna la Bicaz, un drum EXECRABIL! Porțiuni reabilitate de șosea alternează cu o șosea defundată, plină de gropi și capcane pentru mașini, fără locuri de belvedere amenajate, fără refugii confortabile să poți admira priveliștea, fără TOALETE! Am găsit la Ostra un refugiu amenajat de Primărie dar infect: masa murdară, gunoi și coji de semințe pe jos in cantitate imensă; fiind o zonă locuită, localnicii cred că iși aduc consistent aportul la mizerie, un turist in trecere nu cred ca are timp să mănânce cantități mari de semințe. Este un refugiu cochet, pe marginea apei (loc vizibil folosit de toaletă).

Aproape de inserat ajungem la Vila Gal din Lacu Roșu, pe ploaie, torențială in Cheile Bicazului.

Prima nemulțumire: de la șosea, drumul spre vilă era greu accesibil pentru micul nostru Peugeot, drum forestier, cu gropi si pietre, pietriș, bucăți de stâncă pe alocuri, in pantă.

De pe drum am contactat gazda dar aceasta era foarte evazivă cu reconfirmarea cazării iar la destinație nu a mai răspuns la telefon. Am contactat numărul afișat la intrarea in Vila Gal iar doamna a spus că s-a produs o mică încurcătură: camera de 2 persoane exista iar in locul camerei de 3 persoane ne dă 2 camere de 2 persoane, la același preț; cheile erau in ușa camerelor, le puteam accesa. Ziua următoare a trebuit să ne mutăm din cele două camere oferite provizoriu pentru prima noapte.

Camerele erau la et 2 al vilei, sub acoperiș; două dintre ele aveau tavanul băii inclinat și atât de jos încât nu puteai face duș decât aplecat, gârbovit.

Locația este splendidă, vila la fel, cu un potențial imens DAR vila este veche, necesită reparații (plouă in interior, pe hol la etajul 2) și recondiționări: totul este ponosit (nu ma deranjează că e vintage), scârțâie, bucâtăria si mobilierul sunt soioase. Livingul e minunat ca si arhitectură, mobilierul e vintage dar nu înseamnă că tapițeria să fie roasă, mobila murdară și uzată, scaune defecte, etc. Vesela si prosoapele de bucătărie sunt curate dar mobila soioasă. Lenjeria de pat este veche, uzată, la fel prosoapele; preșurile de la intrarea in vilă sunt f. f murdare.

Nu există un tarif diferențiat decât in funcție de numărul persoanelor ce pot fi cazate intr-o cameră, nu conteaza gradul de confort, dotarea camerei; unele camere au și minifrigider, balcon, baie mare. Scările scârțâie, izolarea fonică este slabă.

Locul din curtea vilei este splendid dar nu este o amenajare corespunzătoare pentru gătit și petrecut timp in aer liber, protejată de ploaie.

Nu cred că proprietarul este conștient de carențele grave existente sau nu îi pasă, altfel nu imi pot explica cum poate fi neglijată o vilă superbă, într-o locație superbă. Este clar că pozele de pe site-uri și informațiile oferite publicului nu sunt corecte decât parțial. Există multe lucruri„mărunte„care ar trebui amintite dar probabil că noi, clienții suntem de vină că acceptăm orice sau aproape orice și alegem cazările în pripă, de multe ori.

Vila Gal, superba Vilă Gal, se identifică, din păcate, cu lipsa de profesionalism, dezinteresul față de turist, superficialitate și mercantilism.

Sunt 2 frigidere mari, curate, 2 bucătării f. mici, un aragaz cu butelie și un reșou electric, veselă, tacâmuri, pahare, filtru de cafea, cuptor cu microunde, loc de luat masa, living spațios. Chiuvetele se înfundă. Locația nu are restaurant propriu, nu oferă mâncare dar este restaurant in apropiere cu prețuri bune și mâncare gustoasă.

Comunitatea locului trăiește după renumele acestuia. Pensiunile, construcțiile s-au inmulțit, este inghesuială deja, parcările sunt particulare si indiferent de durata staționării, tariful este unic, 15 lei pe zi fără a putea ieși și reveni in parcare cu același bilet, in cursul aceleiași zile. Același lucru l-am descoperit și la Sovata unde o parcare de 40 minute a costat 15 lei, nefiind tarif diferențiat pentru parcare de o oră.

Inafara clasicei plimbări cu barca pe lac, există posibilitatea efectuării unor drumeții pe diferite trasee, un loc de belvedere la inălțime, posibilitatea inchirierii de biciclete electrice pentru diferite trasee, de lungimi și dificultăți diferite. La restaurantul Panorama, unde am luat masa, am fost mulțumiți. Am incercat toate aromele de la kurtos kalacs, cel cu smeură deshidratată lipită pe exteriorul cozonacului fiind deosebit.

---

VIZUALIZĂRI: 333 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI