Incursiuni periurbane (V): Parcul dendrologic Chitila, Mausoleul Blank și alte câteva „mărunțișuri”

TIPĂREȘTE

Uneori e interesant să fii turist în București sau în împrejurimile Capitalei, vei descoperi locuri deosebite și povești interesante. După ce am vizitat Fortul 1 Chitila (vezi impresii) m-am îndreptat și către alte obiective aflate în același areal geografic nord-vestic.

Parcul dendrologic Chitila. În apropiere de palatul și parcul Mogoșoaia se află un spațiu verde amenajat cu vreo 10 ani în urmă și care poate îndeplini cu brio funcția de relaxare pentru câteva ore dintr-o zi liberă, departe de betoanele Bucureștiului.

Accesul e facil, din DN 7 spre Târgoviște, în localitatea Chitila, la circa 1 km distanță de sensul giratoriu cu Centura Capitalei virăm dreapta pe str. Păcii și în capăt descoperim parcul. Înainte de a ajunge, în dreptul unui teren sportiv, se află amenajată o parcare spațioasă, gratuită, dar care e deschisă doar sâmbăta și duminica (de la 08.00 la 22.00).

Parcul se află pe un fel de promontoriu care înaintează în apele Lacului Chitila. A fost amenajat în anul 2010 cu bani europeni și contribuția studenților de la Facultatea de Horticultură din București. Au fost plantați arbori, arbuști și plante din diferite specii. Deschis publicului între orele 07.00 – 22.00, parcul beneficiază de pază.

Am pătruns în incintă pe intrarea de lângă podul refăcut peste un braț al lacului Chitila bucurându-mă de liniște și persoane puține la plimbare în acea zi de primăvară din cursul săptămânii. Am privit cu nesaț oglinda apei, păsăretul care plutea pe unde, florile spontane și cele plantate în ronduri, arborii înfloriți, coniferele cu forme spectaculoase etc.

Parcul nu e foarte mare, doar vreo 3 ha de teren. Avem bănci înșirate de-a lungul aleilor, spații de joacă pentru copii, cișmele, toalete, coșuri de gunoi, sistem modern de iluminat, un iaz micuț, un spațiu verde central utilizat pentru diverse evenimente cultural-artistice. În momentul vizitei mele era curățenie, totul bine îngrijit; la intrare se găseau două automate pentru băuturi și crănțănele/dulciuri.

Vis-a-vis de parc, urmând conturul unui braț al lacului Chitila, a fost amenajată o alee de promenadă și pistă de bicicletă. În apropiere se află și un trup de pădure cu ieșire la lac. Peisajele naturale și lacustre sunt drăguțe, e liniște, te poți relaxa pe o bancă etc.

Cimitirul poeților – Străulești 2. Pe marginea Centurii Capitalei (șoseaua Odăii nr. 471) se află un spațiu vast cu rol de țintirim; am mers de mai multe ori acolo pentru a aprinde o lumină unor persoane cunoscute. De fiecare dată am trecut pe lângă locurile de veci ale unor oameni de cultură cunoscuți, străjuite de monumente mai mari sau mai mici. Abia acum am citit povestea acestei necropole și a oamenilor de seamă de acolo

Cimitirul Străulești 2 este cunoscut drept cimitirul poeților, fiind considerat al doilea după arhicunoscutul Bellu ca număr de artiști înhumați aici. În sectorul Artiștilor sunt peste 160 de morminte ale unor poeți, prozatori, artiști plastici, muzicieni.

Interesant este faptul că aici își dorm somnul de veci mai mulți poeți și oameni de cultură care au pierit în timpul cutremurului din ' 77, și anume: Anatol Baconsky (omiedesemne.ro/ultimele-o ... ui-a-e-baconsky), Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafița, Mihai Petroveanu, Veronica Porumbacu, Savin Bratu.

Mausoleul Mauriciu Blank. Acces din Șos. București-Ploiești, după ce treci de Aleea Privighetorilor (cea care duce la Zoo Băneasa), virați dreapta pe prima stradă – str. Padina – și mergeți vreo 600 m până unde începe pădurea. Pe partea dreaptă găsiți o alveolă unde puteți lăsa autoturismul.

Capela ascunsă de vegetație este un monument realizat de arhitectul Duiliu Marcu între anii 1927-1929. Construcția circulară, îmbrăcată în cărămidă aparentă, e acoperită de o calotă sferică. Un număr de 12 contraforți împarte în mod egal suprafața pereților exteriori, în brâurile de sus fiind prezente două rânduri de ferestre. Combinația de piatră și cărămidă și lipsa oricărei împrejmuiri integrează perfect construcția în sânul pădurii.

Mauriciu Blank s-a născut pe meleaguri argeșene și a terminat școli economice de top la Leipzig și Viena. Mai întâi lucrează pentru Banca Marmorosch, devine administrator general, apoi asociat la Banca Marmorosch Blank & Co.

Ministrul de finanțe Virgil Madgearu cuvânta la înmormântarea bancherului în 1929: Cu Mauriciu Blank dispare unul dintre pionierii dezvoltării economice capitaliste a regatului român până la primul război mondial.

M-am apropiat încet de construcția roșiatică pentru a nu atrage niște câini care lătrau în apropiere. Ancadramentul de piatră decorat nu mai poartă inscripția comemorativă. Am găsit capela cu grilajul metalic și ușile de lemn larg deschise, cu sarcofagele situate pe cele cinci platforme sparte și deteriorate, cu inscripții cu vopsea pe pereți. Serii de câte 3 coloane terminate cu capiteluri decorate cu elemente vegetale delimitează spațiile dintre sarcofage. Jos pe podeaua de marmură zace o placă funerară spartă pe care se mai distinge numele soției bancherului, Bettina.

De zeci de ani monumentul funerar e părăsit, vandalizat, deteriorat; doar grupuri organizate de excursioniști mai trec rar pe aici. Detalii și informații în acest articol: bmim.muzeulbucurestiului. ... XX-2016_340.pdf.

Parc și restaurant Casa Albă. În apropiere vă puteți plimba prin Pădurea Băneasa, în zona numită „Casa Albă” . Aici puteți descoperi o clădire proiectată de arhitectul Octav Doicescu la începutul anilor ' 30 cu rol de restaurant – „Restaurantul Românesc Băneasa” . Am scris toamna trecută un articol despre această zonă (vezi impresii).

Concluzii. Găsim în împrejurimile Bucureștiului o mulțime de obiective interesante (pentru anumite categorii de pasionați), din păcate majoritatea în stare de degradare sau doar niște ruine. E greu să pui în valoare asemenea monumente deși ele ascund istorie și istorii!

Incursiunile continuă!

---

VIZUALIZĂRI: 1251 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI