Atmosferă boemă și relaxantă

TIPĂREȘTE

Deoarece superba căsuță de pe țărmul lacului Iseo (vezi impresii) nu era liberă decât 2 nopți din 3, am decis ca ultima noapte s-o petrecem în Bergamo; poate că tot răul spre bine – mi-am zis – cu ocazia asta vizităm un pic și Bergamo, despre care auzisem numai de bine.

Am rugat același vechi prieten să mă ajute și, ca să-i fac munca mai ușoară, l-am aprovizionat cu filtre: să fie pentru 5 persoane (apartament sau 2 camere), să aibă parcare, notă mare și preț rezonabil; și, desigur, să fie cât mai aproape de kilometrul 0. Booking s-a cam scărpinat în cap când a auzit câte pretenții, dar asta e, ținem și noi de niște standarde???? – n-a avut încotro și s-a pus pe căutat.

Din lunga listă oferită am ales, după îndelungi perieri, IndispArte Suites, un micuț boutique hotel, la distanță de mers pe jos de principalele atracții – o cameră dublă și o triplă, la prețul total de 155 euro. Ori n-am fost eu atentă când am selectat, ori așa s-o fi prezentat oferta, însă dubla avea mic dejun inclus, pe când tripla nu (totuși, cu posibilitatea de a fi achiziționat direct la fața locului pentru 7 euro/persoană). În fine, de chestia asta nu mi-am dat seama decât acolo, de fapt tânăra ce ne-a cazat ne-a atras atenția și o să vedeți cum s-a rezolvat... Am avut drept de anulare gratuită până cu 5 zile înaintea cazării, apoi toți bănuții au sărit mintenaș din contul meu în cel al proprietății.

Am ajuns în jurul prânzului, oricum prea devreme pentru check-in, care se face începând cu ora 14, așa că am zis să găsim o parcare prin apropiere să lăsăm mașina și să ne foim un pic, eventual să mâncăm de prânz. Adresa din buletin a hotelului este 3 Via Madonna della Neve, chiar în spatele bisericii omonime (dealtfel, am senzația că cele 2 clădiri îs unite, e posibil ca hotelul să fi aparținut cândva de biserică).

Vis a vis de Madonna della Neve, dincolo de bulevardul G. Camozzi, chiar în fața trecerii de pietoni, se află un magazin Prenatal; reclama alb-roșie iese în evidență de la o poștă. Ei bine, țineți-l minte, ca fiind important punct de reper: în stânga se găsește intrarea în Parcheggio Camozzi (orar 7:30 – 0:00; 2 euro/oră), iar în dreapta se face un pasaj pietonal ce conține, printre altele, Bar Jolly. Informații ce ne vor fi de folos în diferite etape ale scurtului noastru popas în Bergamo ????.

Precum bănuiți, am lăsat mașina în parcarea publică și-am plecat în plimbare. Vremea numai bună – soare, cald (chiar un pic prea cald pentru final de aprilie). Atmosferă citadină de-a dreptul copleșitoare, aproape că ni se părea ciudat să fim înconjurați de clădiri atât de înalte și de impunătoare... În final, am eșuat pe o terasă în zona teatrului Donizetti, iar când am terminat cu mâncatu’ și cu hidratatu’, am considerat că-i deja ora potrivită pentru cazare, așa c-am făcut drumul înapoi (cu o mică variațiune de traseu).

N-am prea identificat clădirea din prima, din stradă nu se vede mare lucru, dar am mers conștiincioși până când Helga (gps-a) ne-a anunțat că am ajuns. Ne-am trezit în fața unui zid din travertin bej, cu o ușă lângă care era un interfon și sub el o săgeată cu numele hotelului. (Deși pe perete scria numărul 5, nu 3.) Ușa am găsit-o deschisă, am străbătut un mic coridor și iar am dat de o ușă, de data asta cu un buton atașat, pe care l-am apăsat, dar nu s-a-ntâmplat nimic. Dedesubt scria că dacă vrei să te cazezi trebuie să suni la numărul afișat și așa am procedat. Vocea blondă ne-a urat bun venit, iar Sesam s-a deschis pe dată.

În micuța și cocheta încăpere dedicată recepției ne aștepta domnișoara cu pricina, am petrecut câteva minute bune cu ea, căci au fost mai multe chestii de lămurit. În primul rând, dacă vrem parcare sau nu. Păi vrem, am bifat și pe rezervare. Ok; avem o parcare privată subterană, încăpătoare, dar costă 10 euro pe zi. Nu-i bai, plătim. În al doilea rând, ciudățenia cu micul dejun. Mai citesc o dată condițiile rezervării; mda, așa e... Stați liniștiți, se rezolvă; oricum micul dejun se servește peste drum, la Bar Jolly (l-ați ținut minte, da?!), mai plătiți la fața locului diferența și asta e! Plătim, ce să facem?! În al treilea rând, taxa de oraș, trebuie achitată separat; 8,45 euro pentru toată gașca. Achităm, desigur.

În sfârșit, am primit cartelele magnetice și am fost însoțiți la etaj, unde se aflau camerele noastre (mai sunt unele la nivelul recepției). Ca orice boutique hotel ce se respectă, camerele de la IndispArte Suites sunt decorate diferit (pe o temă comună: marii artiști ai omenirii) și, pe lângă numărul distinct, poartă și câte un nume. Noi am avut 202/Miro (dubla) și 203/Frida Kahlo (tripla). Evident, una lângă alta. Le voi descrie, sumar, pe fiecare.

Camera Miro (dublă) – hol, dormitor și baie. Un dulap încăpător și compartimentat în mod inteligent pe hol, cu răcitor încastrat. În dormitor, pat dublu cu noptiere și veioze, o oglindă haioasă, făcută din mai multe oglinzi și TV agățat într-un colț. Pe o comodă micuță, cană electrică, 2 căni și pliculețe cu ceai și zahăr. Baia – baie, nimic deosebit, dotată cu toate cele, inclusiv bideu, prosoape, săpun lichid, pliculețe cu șampon. Curățenie lună. Mici decorațiuni de efect – tapetul cu aspect gofrat, cele 2 valize vechi din colț, perdeaua bleu asortată cu pernuțele turcoaz.

Camera Frida Kahlo este de fapt un mic apartament cu hol, baie, living și dormitor. Încap 4 persoane lejer, pentru că patul din living e dublu, în timp ce încăperea cealaltă este dotată cu 2 paturi de o persoană. Holul identic cu primul, cu dulap încăpător și răcitor, baia la fel. Decorațiunile diferite, desigur. Deși se cheamă „Frida Kahlo” , mai mult spre stilul maur duce, judecând după detaliile filigranate ale tăbliei patului dublu, celor 2 noptiere (diferite între ele ca design) și oglinzii de pe perete. Poate nuanțele de roșu (perdea, tablou, oglindă, perne) să te ducă cu gândul la celebra pictoriță... În fine, mi-a plăcut mult! Fără să fie încărcat, decorul induce o anumită atmosferă, luminoasă și odihnitoare.

Și decorațiunile din spațiile comune m-au încântat, o să pun câteva poze, deși acestea nu reflectă prea fidel realitatea: scaune, măsuțe și corpuri de iluminat șuchii.

Hotelul are o curte interioară aranjată cu mese și scaune, acolo am sta seara la o șuetă și o ultimă berulă în familie.

Cât despre micul dejun, acesta a decurs în felul următor. În primul rând, Tati a renunțat benevol, nu din zgârcenie, ci pentru că mai erau niște resturi din proviziile din zilele precedente. Noi ceilalți ne-am prezentat la Bar Jolly și-am explicat situațiunea: că 2 da și 2 ba (mic dejun). Bar Jolly este genul de local tipic italienesc fără fițe, unde poți să bei o cafea dimineața sau să iei o gustare la prânz, are câteva mese înăuntru și o terasă exterioară (în pasaj); am stat înăuntru, că era destul de frig.

În cuantumul micului dejun intră un sortiment de cafea la alegere, un suc și o chestie dulce (gen croasant, brioșă, plăcințele etc) sau sărată. Nu te oprește nimeni să comanzi suplimentar contra-cost. Am luat 4 cappuccino, 4 sucuri foarte bune de portocale roșii, 3 croasante cu unt și 2 sendvișuri cu șuncă și cașcaval și am plătit la final 22,6 euro. Sfat: luați cazare fără mic dejun și vă comandați ce doriți dimineața de la Bar Jolly sau din altă parte (recomand totuși Bar Jolly pentru atmosferă și pentru servirea ireproșabilă).

La final, când am tras linie, am văzut că IndispArte Suites a fost cea mai scumpă cazare a noastră din această vacanță (196 euro), dar păstrăm amintiri faine de acolo și acest lucru e neprețuit! ????

Cochet și extrem de curat. Atmosferă boemă, odihnitoare.

Micul dejun se servește la Bar Jolly, peste drum.

Practic, în centrul vechi al Orașului de Jos Bergamo.

---

VIZUALIZĂRI: 1582 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI