În jurul Pieţii Universităţii (II)

TIPĂREȘTE

Am împărţit acest review în trei episoade, ştiind din experienţă că cele lungi, rar sunt citite până la capăt, eventual numai pe diagonală.

În primul episod am prezentat Piaţa Universităţii ca locaţie şi simbolistică, noua statuie a lui I. C. Brătianu amplasată pe locul celei vechi demolată cu peste 70 de ani în urmă, insula cu crucile care cinstesc memoria victimelor din decembrie 1989 şi din mineriadă. Am descris două clădiri construite spre sfârşitul secolului trecut: Teatrul National şi Hotel Intercontinental, care şi astăzi fac faţă celor mai înalte standarde.

În următoarele două episoade voi povesti în câteva cuvinte despre monumentele istorice care înconjoară Piaţa Universităţii. Multe din ele fiind instituţii de stat nu pot fi vizitate în interior aşa că m-am rezumat la prezentarea exteriorului lor. Au fost construite în majoritatea lor cu o sută- o sută cincizeci de ani în urmă şi ele ar face din Piaţa Universităţii o adevărată bijuterie dacă nu s-ar mai permite, sub sancţiunea amenzilor, graffiti, reclame, bannere.

6. Institutul de Arhitectură (denumirea corectă Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu) este o clădire impunătoare cu faţade pe trei străzi: Academiei nr. 18-20, str. Edgar Quinet şi str Enei. Clădirea Universităţii de Arhitectură şi Urbanism a fost construită între anii 1921-1927 după planurile arhitecţilor Grigore Cerchez şi Iorgu Ciortan. Este situată în spatele havuzului din Piaţa Universităţii. Prima formă de invăţământ în acest domeniu a fost înfiinţată prin decret de A. l. Cuza în 1864 ca "Școală de Ponți și Șosele, de Mine și Arhitectură"... Ulterior a trecut prin diverse structuri ca Scoala de Arhitectură a Societății Arhitecților Români (particulara), Scoala de Belle-Arte, etc.

Abia în 1904 a devenit instituţie independentă de învăţământ superior cu numele de Școala Superioară de Arhitectură condusă de Ermil Pangratti. În perioada 1931-1938 a funcţionat ca Academie de Arhitectură condusă de marele architect P. Antonescu. Ulterior a fost inglobată în Institutul Politehnic Bucureşti ca facultate independentă căreia i s-a adăugat o secţie de urbanism condusă de Duiliu Marcu. Nici aici nu a avut viaţă lungă pentru că prin reforma învăţământului din 1948 a fost incorporată în Institutul de Construcţii.

Abia în 1952 devine de sine stătătoare ca Institut de Arhitectură şi Urbanism căruia i s-a adaugat în 1953 şi numele de Ion Mincu. Este cea mai mare universitate de stat în domeniu, funcţionând cu trei facultăţi: arhitectură, urbanism şi arhitectură de interior. În anul 2014 în cele trei facultăţi au învăţat 3143 studenţi din care subvenţionaţi de la buget (fără plată) 1606, licenţă 2808, masterat 51 şi doctorat 184. Este declarată monument istoric. Cladirile Universitatii si Scoala de Arhitectura nu pot fi separate de evenimetele din 1989 si 1990. În faţa clădirii Arhitecturii în Piaţa 21 Ddecembrie este un mic scuar cu fântână arteziană în care obişnuiesc să se întâlnească şi azi mici grupuri protestatare.

7. Universitatea Bucureşti

- Începuturile învăţământului universitar

Încă din sec. XVII pe locul în care astăzi este ridicată Universitatea, Serban Cantacuzino a înfiinţat în 1688 Scoala de la Sf. Sava, numită şi Academia Sf. Sava. În 1694, Constantin Brâncoveanu a transformat această şcoală în prima instituţie de învăţământ superior din Ţara Românească, Academia Domnească, având limba de predare greaca veche în care se preda filozofia, matematica, astronomia. Cursurile acestei prime forme de învăţământ superior s-au ţinut timp de un secol jumătate în chiliile mănăstirii Sf. Sava, una din cele mai vechi mănăstiri din Bucureşti.

Diverşii domnitori care i-au succedat lui Ctin Brâncoveanu (Alexandru Ipsilanti, Ion Caragea) au asigurat fondurile întreţinerii mănăstirii Sf. Sava, respectiv ale Academiei Domneşti. Odată cu dezvoltarea constiinţei naţionale Academia Domnească a lăsat locul primei instituţii de învăţământ în limba română numită Scoala de la Sf. Sava deschisă în 1818 sub conducerea lui Gh. Lazăr. Curentul paşoptist a dezvoltat ideea înfiintării unei universităţi româneşti, astfel că în 1856 domnitorul progresist Al. Dimitrie Ghika i-a dat dispoziţie arhitectului Al. Orăscu să facă planurile noii clădiri. Universitatea din București a fost înființată oficial în 1864, pe locul fostei Academii Domnești de la București de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza. El a impartit Academia de la mănăstirea Sfantul Sava in doua institutii: Universitatea din Bucuresti si Colegiul Sfantul Sava.

După cinci ani, în 1869 a fost inaugurat primul corp al clădirii Universităţii în stil neoclasic. A fost conceput de Alexandru Orăscu profesor de arhitectură, devenit după un scurt timp rector al Universităţii Bucureşti. Înafară de sediu al unor facultăţi, în prima clădire a universităţii au mai funcţionat: Senatul Universităţii, Academia Română, Biblioteca Centrală, Scoala de Arte frumoase şi Muzeul de Antichităţi. Corpurile laterale au fost construite între 1912-1926 de arhitectul Ghika Budeşti. Clădirea Universităţii este monument istoric.

Redau mai jos un interesant ecou scris de Tata 123 la primul episod al acestui review. Dacă veţi deschide adresele linkurilor citate veţi citi despre istoria Universităţii şi veţi vedea poze de epocă.

˝Piața Universității reprezintă din vremuri vechi un centru social, cultural și spiritual al orașului de pe Dâmbovița. Avem în vedere Mănăstirea Sf. Sava care a găzduit Academia Domnească, prima bibliotecă publică a orașului, primul muzeu al urbei, apoi biserica de la Colțea cu bolnița și farmacia ei, cel mai vechi spital din Valahia, Școala de la Colțea și tipografia din același loc. Interesante mi s-au părut cercetările arheologice realizate în Piața Universității – zona statuilor, atunci când s-a săpat garajul subteran. Au fost dezvelite vestigiile fostei Mănăstiri „Sf. Sava” – vedeți aici o imagine de la 1864 cu biserica mănăstirii: bucurestiivechisinoi.ro/2... sitatii-in-1864. De fapt avem o fotografie și mai veche, de la 1856: cotidianul.ro/vestigii-su... astirii-sf-sava. ˝

- Decoraţiuni exterioare. Iniţial pereţii primului corp al Universităţii a fost împodobit de sculptorul Karl Storck. Pe frontonul central era o reprezentare clasică a Minervei şi câteva figuri alegorice. Frontonul a fost distrus de bombardamentele din 1944 şi nu a mai fost refăcut. Cele patru muze de pe faţada clădirii au fost realizate în 1929 de sculptorul Becker. Intrarea din faţa statuilor este decorată cu şase coloane dorice care ajung la etajul doi al clădirii; ferestrele primului etaj sunt în arc de cerc iar la ultimul are lucarne (ferestre de mansardă decorate. Colţurile clădirii sunt rotunjite şi îmbrăcate în coloane dorice acoperite de cupole. Celebrul balcon al Universităţii este pe colţul dinspre arhitectură.

- Universitatea Bucureşti, astăzi

Universitatea Bucureşti este cea mai importantă clădire din Piaţa Universităţii, cu intrarea principală pe bul Elisabeta nr 4-12, în faţa celor patru statui ale unor mari personalităţi. Palatul Universităţii are şase etaje şi încă trei laturi pe str. Academiei, str. Edgar Quinet şi bul. Gh. Magheru în dreptul statuii lui I. C. Brătianu. Balconul dinspre arhitecură a devenit celebru în anul 1990 datorită discursurilor anti neocomunism. Universitatea Bucureşti tutelează 19 facultăţi din care 7 în clădirea principală: Litere, parţial Limbi şi Literatură Străină, Chimie, Istorie, Geografie, Matematică şi Informatică, Administraţie şi Afaceri, restul fiind în sedii diferite care ţin tot de Universitatea Bucureşti. Deasemeni universitatea adăposteşte 80 de laboratoare. Numărul total de studenţi a fost în 2020 de 33500 la care se adaugă şi alte forme de învăţământ superior: licenţă, masteranzi, doctoranzi, cca 30000.

Au trecut 150 de ani de la construirea Universităţii Bucureşti. În tot acest timp ea a rezistat eroic marilor cutremure (1940 şi 1977), bombardamentelor americane şi apoi germane din 1944, schimbărilor de regim politic (1947 şi 1989), fiind martor tăcut al destinului frământat al acestei ţări.

8. Statuile din piaţa Universităţii (pe latura de pe bul. regina Elisabeta) Sunt patru statui monumente istorice, peste drum de latura lungă a clădirii Universităţii de pe bul. Regina Elisabeta:

-Statuia lui Ion Heliade Rădulescu a fost realizată în 1879 din marmoră de sculptorul Ettore Ferrari ca omagiu adus fondatorului Academiei Române. Atitudinea este a unui orator care ţine într-o mână o carte iar cealălaltă face un gest către public. Vasile Alecsandri i-a dedicat o poezie.

-Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul a fost dezvelită în 1874 în faţa actualei laturi a Universităţii, pe vremuri acolo fiind altarul mănăstirii Sf. Sava. A fost lucrată din bronz cu soclu de marmoră de sculptorul francez Carrier- Belleuse care a realizat-o şi pe Ioana d´Arc, gurile rele ale criticilor găsind oarecari asemănări între reprezentarea celor două personaje. Specialiştii spun că statuia e realizată în maniera lui Auguste Rodin, ceeace e o garanţie a reuşitei operei de artă. Domnitorul este reprezentat luptând, având o bardă în mâna ridicată iar calul în mişcare. În lipsa unor surse de informare, Al. Odobescu şi Theodor Aman, i-au trimis sculptorului la Paris material documentar privind personalitatea lui Mihai Viteazul. Detaliile armurii sunt minuţios elaborate, dând impresia de autentic. Privind această statuie impunătoare, încerci un sentiment de mândrie, fapt care l-a determinat pe Vasile Alecsandri să-i închine o odă.

-Statuia lui Gheorghe Lazăr a fost realizată în 1886 din marmoră de sculptorul Ion Georgescu care fără a fi o personalitate marcantă a fost primul profesor al lui Ctin Brâncuşi. Este un omagiu adus celui care a modernizat învăţământul şi a înfiinţat Scoala Superioară de la mănăstirea SF. Sava, prima formă de învăţământ în limba română.

-Statuia lui Spiru Haret a fost ridicată de sculptorul Ion Jalea în 1936. Este dedicată reformatorului învăţământului românesc Spiru Haret, matematician şi academician. Statuia este executată în stil clasic.

Cu ocazia săpăturilor care au avut loc pentru construirea garajului subteran din Piaţa Universităţii toate cele patru statui au fost strămutate în Parcul Izvor în 2010 şi readuse pe vechiul amplasament la terminarea şantierului în 2012

-Va continua-

Piaţa Universităţii este înconjurată de clădiri de patrimoniu de mare valoare istorică şi arhitecturală. Doar privindu-le te gândeşti ce bijuterie ar fi dacă nu ar fi întinată cu banere, reclame şi graffiti pe pereţi.

Am trecut de mii de ori prin Piaţa Universităţii dar abia acum am avut răgaz să-i cunosc istoria.

---

VIZUALIZĂRI: 230 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI