Orașul islamului

TIPĂREȘTE

Orașul islamului

Duminică dimineața, după micul dejun am predat camerele și am purces la drum. Orașul Lahore încă era adormit semn că și aici într-o țară profund musulmană, duminică este o zi liberă, o zi de odihnă.

Destinația noastră în această zi era însăși capitala Pakistanului și anume Islamabad. Distanța dintre cele două orașe este un pic de peste 300 de kilometri, iar mare parte din drum l-am parcurs pe autostradă. Din acest motiv după aproximativ șapte ore de mers cu microbuzul, în interiorul acestui interval având și două pauze una dintre ele din pricina unei pene de cauciuc, în jurul orei 15 am ajuns la periferia Islamabad-ului.

Programul agenției era după drum să mergem să vizităm ce este de vizitat, apoi să mergem la un local pentru cină și abia apoi seara la hotel. Așa că primul obiectiv care ne-a ieșit în cale și l-am vizitat a fost Monumentul Pakistanului sau Monumentul Petalelor așa cum mai este cunoscut, un monument național și un muzeu de patrimoniu situat pe dealurile Shakarparian din Islamabad. Monumentul a fost construit pentru a simboliza unitatea poporului pakistanez. Este dedicat oamenilor din Pakistan care și-au sacrificat ziua de azi pentru o zi de mâine mai bună.

Planul pentru un monument național a fost conceput pentru prima dată în 2002 de guvernul Pakistanului, pe atunci asistat de Uxi Mufti, fiul lui Mumtaz Mufti. Ministerul Culturii a fost însărcinat să organizeze prin intermediul Consiliului Arhitecților și Urbaniștilor din Pakistan un concurs național de proiectare a monumentelor bazat pe tema semnificației puterii, unității și dăruirii poporului pakistanez într-o simbol reprezentând o națiune independentă și liberă. Dintr-un total de 21 de propuneri, 3 au fost preselectate. Designul final propus de Arif Masoud a fost selectat și aprobat la 10 iulie 2003. Piatra de temelie a fost pusă la 25 mai 2004, finalizată în 2006 și inaugurată la 23 martie 2007 de către președintele general Pervez Musharraf.

Acoperind o suprafață totală de 2,8 hectare, designul monumentului își are rădăcinile în arhitectura bogată Mughal a subcontinentului. Structura sa în formă de petală este derivată din muqarnas (o formă de boltire din arhitectura islamică) tradiționale ale arhitecturii Mughal. După cum spune arhitectul: „Ar trebui să învățăm din istorie, dar să nu rămânem blocați în ea” . El a folosit tehnologia actuală pentru a moderniza forma istorică a muqarnasului. Structura rezultată în formă de petale subliniază importanța unității și a unității poporului din Pakistan. În loc să simbolizeze cele patru provincii, aceasta reprezintă cele patru culturi diferite ale poporului Pakistanului. Cele patru petale mari reprezintă fiecare dintre cele patru culturi, punjabi, baluchi, sindhi și paștun. Cele trei petale mai mici reprezintă: minoritățile, Azad Cașmir și Gilgit Baltistan. Toate cele șapte petale, deși independente unele de altele, stau împreună la unison pentru a forma națiunea Pakistanului. Stând împreună, ele protejează steaua și semiluna drapelului Pakistanului.

Steaua drapelului din monument este proiectată în granit negru strălucitor cu stele aurii, care reprezintă oamenii care și-au sacrificat viața pentru Pakistan. Semiluna este realizată din oțel inoxidabil, cu scrieri inspiraționale ale lui Quaid-e-Azam Mohammed Ali Jinnah și Allama Iqbal. Petalele sunt construite din granit (proiectate într-o formă de consolă suspendată, printre cele mai mari din Asia) iar pereții săi interiori sunt acoperiți cu lucrări de artă care ilustrează diferite repere ale Pakistanului, oameni improtanți ai mișcării de independență a Pakistanului și teme muzicale și de dans. Reperele prezentate includ Fortul Lahore, Moscheea Badshahi, Pasul Khyber și Minar-e-Pakistan.

În afară de Monumentul Poporului, există un muzeu care povestește istoria și povestea creării Pakistanului. Aceste două structuri sunt legate printr-o piață mare, cunoscută sub numele de Piața Libertății. Deși numele arhitectului – Arif Masoud – este înscris în piatră pe placa principală situată la începutul pieței principale – el a onorat toți muncitorii constructori cerându-le să își pună amprentele mâinilor de-a lungul pereților lungi care flanchează această Piață a Libertății pe ambele părțile. La capătul cel mai îndepărtat se află o platformă de vizionare care oferă o panoramă asupra orașului Islamabad. Din aer, monumentul arată ca o stea (centru) și o semilună (formată din pereții care formează petale), acestea reprezintă steaua și semiluna de pe steagul Pakistanului.

Am admirat acest monument care este atât de reprezentativ pentru Pakistan. Evident că am făcut si ceva poze. Afară era tot foarte cald, nu mai erau 50 de grade ca-n Lahore, erau doar vreo 40 grade Celsius la umbră. Se răcorise un pic.

De pe o platformă am admirat de la înălțime zona metropolitană Rawalpindi și Islamabad. Era o priveliște deosebită. Se spune că monumentul este vizibil de la mare depărtare din aceste două orașe surori.

La poalele monumentului era și un muzeu care se putea vizita, . Ne-am uitat un pic pe geam si ne prea ne-a atras nimic, așa că l-am sărit.

La intrare era un nene ce făcea suc din trestie de zahăr de care mai băusem prin Zanzibar și evident nu aveam cum să-l ratez nici acum. Am făcut si un mic filmuleț.

Punctul următor de atracție a fost vizita la una dintre cele mai mari moschei din lume si anume Moscheea Al Fozan sau moscheea Faisal cum mai este cunoscută, după numele sponsorului principal. Aceasta este a doua cea mai mare moschee din lume și a fost construită la poalele dealului Margalla, în imediata apropiere a orașului Islamabad sau a orașului Islamului, așa cum mai este cunoscut. Aceasta este vizibilă din oraș atât ziua, cât și noaptea este ca un punct fix ce veghează asupra locuitorilor Islamabadului.

Masterplanul orașului Islamabad a fost inspirat de arhitectura greacă. Planul este triunghiular și se desfasoară pe un sistem de grile cu vârful spre dealurile Margalla.

Regiunea de 351 mile pătrate este împărțită în opt zone funcționale, aceste zone sunt: ​​sector administrativ, enclavă diplomatică, zone comerciale, centură forestieră, zonă de parc național, sector rezidențial, instituții speciale, zonă industrială. Moscheea a primit numele atunci când regele Faisal bin Abdul-Aziz, regele Arabiei Saudite, a vizitat Pakistanul și ca ideea de moschee, a suportat apoi cheltuielile ca un cadou poporului pakistanez.

Conceptul pe care Dalokay (arhitectul turc) l-a realizat în moscheea regelui Faisal, a fost de a prezenta moscheea ca o coroană pentru capitala modernă, Islamabad. Unde și-a dezvoltat conceptul pe baza liniilor directoare coranice. Contextul, modernitatea, monumentalitatea și o moștenire valoroasă de la generația răzvrătită până la cele viitoare, toate sunt principalele considerații de design care îl ajută pe Dalokay să realizeze în moscheea regelui Faisal. Mai mult decât atât, moscheea nu are ziduri, nu este îngrădită, ca orice alte moschei, ci în schimb este un teren deschis. Domul din designul său a fost neobișnuit, unde a folosit un design arab în loc să aibă o cupolă care să semene și să fie o prelungire a Dealurilor Margalla.

Conceptul geometric a fost preluat din Kaa' ba. După cum a spus Dalokay, „Tema principală în designul moscheii Shah Faisal este bucuria de a trăi” .

Dalokay a început strategia de amenajare luând în considerare cele două principale axiale față de oraș, unde clădirea principală a moscheii este organizată simetric. De asemenea, o fântână mare ridicată pe o platformă duce la intrarea în est precedată de o curte principală.

Sincer nu am vizitat această moschee imensă. Era duminică după amiaza și era plin de lume. Am intrat doar în curtea interioară și am făcut câteva poze. Era extrem de cald și ghidul ne-a spus că înăuntru este doar un mare spațiu gol, nimic de neratat. Cât ne odihneam picioarele grele câțiva localnici au prins curaj și au venit să facă poze cu noi. Evident că am acceptat cu plăcere, până la un moment dat când se strânseseră mult prea mulți și era pericol de busculadă. Atunci am decis să o luă din loc. Mulțimea de oameni este de multe ori imprevizibila și poate deveni periculoasă.

Următoarea noastră oprire a fost la Daman e Koh Viewpoint Islamabad. Acest punct de belvedere este situat pe la mijlocul dealurilor Margalla și este situat la altitudinea de 3000 de metri, cu 1000 de metri mai sus decât orașul Islamabad. Se poate ajunge si până în vârful dealului (pentru ei este deal, pentru noi ditamai muntele) până la 5000 de metri, dar de data asta nu am avut așa ceva în program.

Aici am admirat de la înălțime orașul Islamabad, am făcut ceva poze si am interacționat un puțin cu localnicii. Aceștia s-au dovedit un pic reticenți, dar destul de prietenoși. Ziua s-a încheiat cu o cină la un restaurant cu un view senzațional, dar despre asta o să vorbesc în alt articol.

Similar altor capitale (precum Washington D. C. și Brasilia), orașul a fost construit de la zero în anii 1960 pentru a înlocui orașul Karachi la cârma statului... Planificarea și execuția construcțiilor s-au bazat în special pe opera planificatorului urban Constantinos A. Doxiadis. Rawalpindi este considerat orașul său frate, datorită apropierii dintre cele două. De fapt, majoritatea cartierelor generale ale armatei pakistaneze se află în Rawalpindi,

Islamabad este un oraș modern și curat, în special în comparație cu alte orașe din Pakistan. Este foarte bine organizat, fiind împărțit în mai multe sectoare, în funcție de facilitățile pe care le oferă, precum moschei sau piețe, pentru a deservi o populație inițial estimată la circa 530.000 de locuitori, după ultimul recensământ la un milion de locuitori. Se vede imediat ca acest oraș este doar pentru protipendada țării. Sunt multe vile somptuoase, străzile sunt largi și foarte putin aglomerate, iar parcuri sunt la tot pasul. Este un oraș care seamănă mai mult cu unul european, decât cu unul pakistanez autentic. Nivelul de viață de aici este mult mai ridicat, ca-n restul țării și acest lucru se vede foarte clar și la locuitorii acestui oraș.

Cam asta ar fi trebuit să fie vizita noastră în acest oraș. Doar că soarta a decis altfel si am mai ajuns o dată aici la finalul sejurului, dar despre asta o să vorbesc la momentul potrivit.

Una peste alta orașul Islamabad este un oraș modern, în care probabil ți-ar fi cel mai ușor să te adaptezi, pe teritoriul pakistanez.

zona în care a fost construit acest oraș nou si modern a fost aleasă cu mare înțelepțiune.

Nu am stat prea mult, dar sunt convins că ai ce face în acest oraș.

---

VIZUALIZĂRI: 355 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI