Hotel Alte Innbrucke din Neuhaus am Inn

TIPĂREȘTE

Un alt hotel bun în care am tras de pe autostradă în drum fiind către mijocul Germaniei este Alte Innbrucke. Ăsta chiar e plasat vorba ceea, cum intri în Germania pă dreapta și e suficient de aproape de autostradă dar îndeajuns de departe încât sa nu aibă preturi ireale de gen 100 de euro pe noapte sau așa ceva.

Ce e drept, m-am învârtit o tură-două prin orășel până să ajung, se făceau lucrări și o străduță era închisă și Wazele după ce a făcut vreo doua ture în zonă tot pe acolo a încercat să mă ducă. Cam ca în bancul ăla cu Bulă când le zice învățătoarea să compună câteva fraze despre cum și-au petrecut zilele trecute și el zice că a fost cu tata la pădure și tata a tăiat un lemn cu toporul și o așchie mi-a sărit direct în fund! Învățătoarea: nu așa măi Bulă, trebuie mai așa, mai pe ocolite! Reformulează Bulă: am fost cu tata la pădure și tata a tăiat un lemn și a sărit o așchie și după ce a ocolit copacul de vreo doua ori până la urmă tot în fund m-a nimerit! De, oi fi fost și eu oleacă obosit după atâta drum.

Am fost impresionat de cameră, de dimensiunea ei, ce cred eu e că hotelul e chitit pe turiști din cei care stau multă vreme într-un loc, ceva de gen chiriași pe termen lung mai degrabă. Camera e uriașă, are și bucătărie cu două frigidere, balcon, ce mai, tot confortul. Balconul mi-a plăcut în mod special, avea și măsuță și scaun și scrumieră pentru amatorii de dohan. În cameră mai este și o canapea și măsuță, cred că o familie în trecere se descurcă foarte bine cu locurile de dormit. Are parcare destul de mare și mi s-a părut a fi aproape full, de aceea e bine că am rezervat din timp. De regulă încerc să nu mănânc tare mult seara, însă am văzut un afiș mare în cameră cum ca se ține Schnitzelabend, seara de șnițel cum ar veni, cu cartofi pai și salată la doar 9.99 euro, am salivat puternic și mă și imaginam cu meniul zilei bașca vreo două beri în față… ca să aflu că miercurea seara bucătăria era închisă. M-am resemnat cu două beri din desagă (nu-i rău sa ai tăte cele în paporniță) și o pungă de alune pe balcon.

Nu era nimeni la recepție, probabil că acesta e viitorul, din ce în ce mai puțin personal peste tot. Am făcut un check-in online în ziua cazării și am primit un cod de acces pe care l-am tastat la intrarea în cameră și cam asta a fost totul. Dimineața a fost altă treabă, la micul dejun (foarte bun, cu tot ce trebuie, ouă, mezeluri, legume, pâinici și fel-de-fel) era cineva la un fel de recepție mai mică din sala de mese, așa că m-am prezentat să plătesc, îngânând un clasic „’tăn morgen!” . Ca să mi se răspundă cu bună dimineața! Am intrat apoi în vorbă cu proprietarul, al lor e hotelul și m-am bucurat sincer pentru ei. E de bine mereu când dai de români care au succes cu propriile afaceri, oriunde ar fi ei, mai ales în Germănica. De plătit am plătit cu cardul 49 de euro pentru tot, cu micul dejun inclus. Un preț bun pentru condițiile din hotel, foarte corecte de altfel.

Ce am mai reținut – a, pe când mă învârteam prin împrejurimi să găsesc hotelul, mergând pe o stradă pe lângă râul Inn am văzut așa, prin oraș un semn de intrare în Austria. Adicătelea daca o faci la dreapta pe podeț e deja aialantă țară. De altfel, în camere era un prospect cu tot felul de sfaturi utile și zicea că dacă vrei de exemplu să scoți ceva numerar găsești bancomat acolo și dincolo în schimb dacă vei benzina mergeți peste pod, aici-șa în Austria.

Cam asta ar fi, am stat puțin aici însă m-am simțit bine, recomand hotelul, pentru tranzit e excelent, chiar și pentru familii aflate în drum spre alte destinații mai turistice. Și dacă nimeriți miercuri seara, să vă puneți un sandwich la voi ????,

---

VIZUALIZĂRI: 266 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI