Plimbare prin Mallorca de nord-vest - ziua întâi

TIPĂREȘTE

În vezi impresii spuneam că am stat 4 nopți în Sineu de unde am făcut patru excursii de câte o zi, primele trei cu revenire în Sineu, a patra în drum spre Palma de Mallorca.

Acum voi vorbi despre excursia făcută în prima zi pe partea de nord-vest a Insulei, traseu ce trecea prin Inca, Santuari de Lluc, Sa Calobra, Fornalutx, Soller, Port de Soller și revenire la Sineu, lung de circa 150 de kilometri ce pot fi parcurși conform Google maps în 3 ore și 40 de minute, nouă ne-au trebuit aproape 11 ore...

Am plecat din Sineu dimineața, în jurul orei 9, mergând circa 14 kilometri până la Inca, oraș cu puțin peste 32.000 de locuitori, al treilea oraș ca mărime în Mallorca, cunoscut în special pentru producția sa de piele și pentru Piața săptămânală ce are loc joia, cea mai mare piață de acest gen din Mallorca, nu am oprit, am pozat doar Sacoșa de la intrarea în oraș care mi-a plăcut. Am continuat prin Selva, pitoresc sat tradițional străjuit de munți, l-am pozat având în centru impresionanta, marea Biserică San Lorenzo apoi prin Satul Caimari așezat într-o vale înconjurată de munți ca într-un cuib, renumit pentru uleiul de măsline produs acolo, amândouă satele îmbrăcate în verdeață și la poalele munților Serra de Tramuntana.

Eram pe vechea Șosea Lluc, refăcută în ultimele decenii ale secolului 19, parte din ea prăbușită în anul 2019, refăcută pe alt aliniament, vechiul drum fiind transformat în Punct de belvedere. Drumul merge prin Lanțul Muntos Serra de Tramuntana, adică Lamă de ferăstrău și chiar așa arată crestele lui, munți ce se întind pe toată Coasta nord-vestică. Spectaculoși prin crestele lor, prin structurile de piatră ce par tăiate de om, acoperiți de măslini și vegetație montană, au fost declarați Patrimoniu UNESCO…. În dreapta am văzut, pozat Puig Major, cu 1.445 metri este cel mai mai înalt vârf din Mallorca, și am continuat să urcăm pe drumul bine întreținut dar îngust până în Parcarea de lângă Sanctuar, cost 2 euro sau 5 euro cu vizitarea Mănăstirii.

Santuari de Santa Maria de Lluc cunoscut și ca Mănăstirea Maica Domnului din Lluc, deși este un sanctuar nu o mănăstire, este centrul spiritual din Mallorca și un important loc de pelerinaj. Mai întâi a fost o Biserică ridicată pe locul unde un păstor a găsit într-o stâncă Statuia Întunecată a Maicii Domnului. Dusă la sediul parohiei, Statuia s-a întors noaptea pe stâncă, dusă din nou au găsit-o iar pe stâncă, semn că acolo este un loc sfânt și că Maica Domnului dorește să stea acolo, spune povestea, realitatea spune că acolo, în timpurile preistorice, a fost un sanctuar și mai multe peșteri funerare… și că Biserica a fost construită în secolul 13. Pe site-ul Sanctuarului, lluc.net, aflați mai multe.

Am trecut prin Piața din fața Sanctuarului, cu un Restaurant și un Magazin de suveniruri și obiecte bisericești, am intrat în Mănăstire și mergând pe un coridor spre dreapta am ajuns la Muzeul aflat la etaj care era închis, este deschis de marți până sâmbătă între orele 10 și 17. Tot acolo se află și Camerele Casei de oaspeți, care găzduiește contra cost turiști și pelerini. De aici am mers în Curtea Interioară unde am văzut niște mari magnolii și pe Venerabilul Joaquim Rossello, stareț la Lluc în urmă cu mulți ani, care de pe jilțul lui de piatră ne-a dat binecuvântarea….

Am mers la Basílica de la Mare de Déu de Lluc, Lluc preluat din latină având semnificația de „pădure sfântă” . Biserica este cunoscută ca adăpost al Madonei Negre, statuie de lemn negru pe care mallorcanii o numesc La Moreneta adică „pielea închisă la culoare” . Este o biserică mare, foarte frumoasă, cu multe decorațiuni în aur, o adevărată bijuterie.

Am ieșit din curtea mănăstirii și trecând pe lângă Magazin și pe lângă Școala Sanctuarului, conduși de Indicatorul Grădina Botanică am ajuns la mica grădină așezată în pantă unde pe lângă plante am văzut bazine și pârâuri, o moară de vânt și o cabana de cărbunar, toate vegheate de un Grădinar de bronz.

Am părăsit Sanctuarul și după circa o oră ne continuam plimbarea urcând 8 kilometri până la Mirador s' Entreforc; fiind semnalizat din timp am putut opri și face poze spre „Lama de ferăstrău” , apoi am ajuns la un vechi viaduct unde am virat iar la dreapta și am urcat până la Indicatorul Turistic Coll dels Reis 682 m. Eram la „Gulerul Regelui” căruia îi trebuia o cravată pe care mallorcanii i-au făcut-o nu din mătase ci din șoseaua ce începe să coboare spre Nus de Sa Corbata, „Nodul de Cravată” un viaduct peste care am urcat și pe sub care am coborât, șoseaua făcând o curbă închisă. Am oprit în parcare și ne-am cocoțat pe niște stânci, mai erau și alți turiști, pentru a poza și filma șoseaua ce se vedea ici colo printre stânci, superbă perspectivă.

Am revenit la mașină, am continuat coborârea și ne-am oprit la Mirador Sa Calobra, punct de belvedere ce oferă o splendidă perspectivă asupra Portului Sa Calobra și Golfului cu același nume.

Drumul pe care am mers, denumit şi Drumul Şarpelui, a fost construit în anii 1930 păstrând cât mai mult cadrul natural, astfel încât au fost folosite curbele naturale ale muntelui pentru a evita străpungerea acestuia cu tunele rezultând unul dintre cele mai renumite drumuri din insulă care merită și trebuie parcurs de cei ce ajung în Mallorca. Şoseaua şerpuieşte pe munte, deasupra mării care se vede din loc în loc printre crestele muntoase, are multe curbe „ac de păr” , este îngustă și destul de aglomerată nu numai de mașini ci și de bicicliștii care parcă se întreceau cu ele, trebuie mare atenție!!

De la Mirador șoseaua coboară și după circa două ore și jumătate de la plecarea din Lluc am oprit într-o Parcare cu plată, 0,05 euro pe minut, la intrare în Sa Calobra, sat-port cu două plaje, Cala Sa Calobra, o mică plajă cu nisip și pietricele mici și Torrent de Pareis, canion și plajă mai mare. De la Indicatorul turistic TORRENT DES PAREIS am mers pe o alee pavată cu piatră, am trecut prin două Tunele înguste și am ajuns la plajă. Aici sărind peste o porțiune de balustradă îndoită?!?! , apoi coborând pe niște stânci am ajuns pe nisip. Marea și plaja împărțită în două de o fâșie de apă, stâncile și apa ce se varsă în mare, verdele cu câteva căprițe prin el, mi-au dat o stare de deconectare totală, iar cei patru tineri temerari care au trecut de pe o plajă pe cealaltă pe stâncile de mal mă îndemnau să trec și eu. Poate încercam dar timpul trecea, trebuia să ne întoarcem la mașină să ne continuăm plimbarea, în Sa Calobra stând puțin peste o oră.

Ne-am întors pe același drum până la intersecția cu viaductul, continuăm, trecem printr-un tunel și ajungem la Gorg Blau și la Cuber, două lacuri artificiale vecine, așezate într-o foarte frumoasă vale, apoi urcăm la Mirador ses Barques cu o frumoasă priveliște până la Portul de Soller unde vom ajunge mai târziu. Câteva poze și ne continuam plimbarea oprind într-o parcare fără taxă la intrarea în Fornalutx.

Fornalutx, sat de munte autentic mallorcan cu case din piatră decorate cu plăci pictate în culori, cu acoperișuri din țiglă roșie și obloane din lemn vopsite în verde, cu străzi înguste pietruite sau cu trepte de piatră, întortocheate, unele pietonale dar toate cu flori și verdeață este unul dintre cele mai frumoase sate din Spania, mallorcanii spun că este cel mai frumos…. Peste toate plutește parfumul livezilor de portocali și lămâi din jur sau zboară vesele gureșele vrăbiuțe….

Este cunoscut prin casele împodobite cu plăci colorate, unele de prin secolul 16, și pentru culoarea roșie a țiglelor de pe acoperișuri, a căror colorare se face cu un pigment special dintr-o argilă și arderea lor în cuptoare, „fornalugi” în catalană, de aici numele satului….

Este un sat mic, dar foarte căutat de turiști, are restaurante, baruri și magazine, mai multe despre el găsiți pe site-ul oficial al primăriei, ajfornalutx.net.

Am trecut prin Piața Spania din centrul satului aflată între terase, un magazin general și Biserica Nașterea Maicii Domnului, biserică gotică din secolul 17 cu renovări recente în stil baroc și un ceas mare pe fațada de la piață. Am ajuns și pe la Primăria cu un vechi Turn de apărare așezată pe o stradă pietonală îngustă, Carrer Vicari Solivellas, încât cu greu am reușit să o pozez, am văzut și Micul Hotel, o clădire atractivă, odinioară mănăstire, mai apoi școala satului, ne-am mai plimbat pe străzile liniștite, cu un farmec rustic, tradițional, mi-ar fi plăcut să mă cazez acolo, dar am revenit în Piață și ne-am întors la mașină, după circa o oră eram iarăși pe drum….

După circa 5 kilometri opream în Sóller, un frumos oraș vechi tradițional cu circa 15.000 de locuitori, cunoscut ca având cel mai mare număr de case cu plăci pictate, elemente decorative dar și cu valoare simbolică, ele având rolul de a proteja casa și pe locuitorii ei. Valea Sollerului, pe care arabii o numeau Sulyar, adică „Valea Aurului” , datorită livezilor de lamâi și mai ales de portocali ce o acoperă, este „Patria portocalelor” ….

Am oprit în Parking P14, parcare cu plată lângă Piața Municipală și ne-am continuat plimbarea pe jos spre Piața Constituției, dar ne-a oprit trenul care a trecut prin fața noastră, un vechi Tren de lemn, electric ce merge de la Port de Sóller la Palma de Mallorca trecând prin Sóller. M-am bucurat că a apărut atunci, voiam să-l văd și să-l pozez, îmi propusesem să merg la Gara din Piața Spaniei să văd mersul trenurilor, știam că circulă din oră în oră, dar nu știam când în ora respectivă, să văd dacă pot să-l aștept sau nu. Circulă de mai mult de o sută de ani, mi-ar fi plăcut să merg cu el, dar timpul…, așa că am mers în Piața dominată de o clădire impozantă din piatră calcaroasă de culoare gri. Biserica Sf. Bartolomeu, căci despre ea este vorba, este acolo de aproape 800 de ani dar și-a schimbat aspectul din gotic în baroc și mai târziu în art nouveau. Are o fațadă impresionantă cu un arc mare, ascuțit, cu două arcade și o rozetă peste care se ridică nouă deschideri, cu alte rozete și turle ascuțite. Impresionant este și interiorul cu un altar imens și câte șapte capele pe fiecare parte, cu coloane și arcade, cu frumoase candelabre și mobilier de lemn lăcuit…. Ieșind din biserică ne-am oprit la Fântâna cu portocale, normal, suntem în „Capitala patriei portocalelor” …, din mijlocul pieței.

Am mers apoi spre Piața Municipală, pustie în zi de vineri, plină de viață sâmbăta când are loc Piața săptămânală, și ne-am oprit la Fabrica de înghețată unde se fabrică artizanal peste 80 de tipuri de înghețată, în primul rând de portocale și mandarine. Am luat și eu o înghețată, soțul un suc, amândouă de portocale, spun doar că au fost excelente.

Am revenit la mașină și am plecat spre Port de Sóller aflat la circa 5 kilometri, distanță mică datorată Tunelului Sóller, lung de 3 kilometri ce leagă mult mai ușor cele două localități, este gratuit. Port de Sóller este cel mai mare port natural de pe coasta de nord mallorcană, adăpost pentru pescari, comercianți și marinari, ultima destinație a acelei zile.

Am parcat la Parking Lepanto, parcare mare, etajată, cu plată, un euro pe oră la automatul de bilete, atenție, sunt necesare fise, și am plecat spre Plajă. Am mers la dreapta pe Faleză, am trecut pe lângă Port urcând spre Muzeul Mării – Muzeul Maritim din Mallorca un mic muzeu amenajat în fosta mănăstire Ermita de Santa Catalina din păcate era închis, dar eu urcasem acolo pentru poze asupra portului și orășelului așa că am mers la Mirador de la Ermita. Câteva poze și am plecat spre parcarea în care am ajuns după circa o oră și jumătate de plimbare prin Port de Sóller.

De aici spre Can Serete în Sineu, vezi impresii, circa 50 kilometri, o oră de șofat.

Am văzut multe lucruri frumoase, unice, deosebite, am pozat mult, voi posta cât mai multe pentru ca cei ce citesc aceste impresii să vadă cât mai mult din ce am văzut eu, iar cei ce merg acolo, și sper să mergeți cât mai mulți, să vadă mai multe decât mine. A fost o zi plină, intensă, cu vreme bună, o zi în care am văzut minuni ale naturii și ale omului, o zi minunată! Mergeți acolo și nu veți regreta!

Cadru natural deosebit prin zona Munților Serra de Tramuntana, Drumul Șarpelui, de vis ce coboară de la 682 metri la nivelul mării, Sa Calobra și al său canion Torrent de Pareis, sat minunat de neratat Fornalutx, Sóller și Port de Sóller două orășele tradiționale din patria portocalelor...

Deconectare totală, locuri minunate, Santuari de Santa Maria de Lluc, centrul spiritual al insulei Mallorca..., de neratat înghețata și sucul proaspăt de portocale din Sóller...

---

VIZUALIZĂRI: 890 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI