Noaptea Muzeelor 2022 – de la entuziasm la buluceală

TIPĂREȘTE

De ani buni românii, alături de alți europeni, au prins gustul manifestării intitulate Noaptea Muzeelor. Doar pandemia a pus pentru o clipă stavilă aglomerației din jurul muzeelor și a altor instituții culturale, efervescență desfășurată de fiecare dată într-o noapte de mai. Această pauză neașteptată parcă a impulsionat și mai abitir această acțiune, a alimentat din plin dorința oamenilor de a ieși din case, de a vizita locuri știute și neștiute, de a descoperi istorii și legende etc.

Am vizitat în cadrul mai multor ediții ale Nopții Muzeelor diverse muzee, de obicei alegând instituții unde nu mai fusesem până atunci. Pe lângă faptul că vedeam ceva nou, vizitele cu ocazia evenimentelor speciale îți oferă ocazia de a face fotografii gratuit, știută fiind reticența autorităților locale/conducerii muzeelor în această privință (în unele locuri „nu e voie” deloc, în alte părți taxele sunt aberante). Am ales în majoritatea cazurilor muzee mai mici, de nișă, dar care te introduc într-o lume aparte: a literaturii, artei sub toate formele ei, istoriei, colecțiilor de tot felul.

Aglomerație a existat mereu la evenimentul Noaptea Muzeelor, dar 2022 cred că a bătut recordul de oameni pe străzi. Combinat cu transformarea Căii Victoriei în pietonal și reluarea spectacolului „Simfonia Apei” în Piața Unirii manifestarea culturală de anul acesta a generat o buluceală în toate instituțiile participante. Acest fenomen se înregistrează cu precădere la muzeele mari, instituții cunoscute și căutate: Muzeul Antipa, Muzeul de Istorie a Bucureștiului, Observatorul Astronomic, Arcul de Triumf și altele. Mulțimile au luat cu asalt toate locurile participante, ghidându-se după hărțile primite ori gps-ul de pe telefon. S-a putut observa clar dorința nestăvilită a oamenilor de a se aduna, de a socializa – nu degeaba au afirmat filosofii antici că „omul este un animal social” . Izolarea și regulile impuse de pandemie sunt acum înlocuite de mase umane adunate la orice tip de eveniment desfășurat în aer liber sau spații interioare.

Chiar dacă vizitarea unui muzeu pe repede înainte și într-o îngrămădeală accentuată nu reprezintă modul ideal de a înțelege și asimila ceva, totuși o asemenea incursiune în viteză te poate convinge să revii altădată și să parcurgi expozițiile pe îndelete. Vizitele cu ocazia Nopții Muzeelor îți pot aduce și surprize plăcute: deschiderea unor locuri puțin accesibile în mod normal sau posibilitatea vizitării unor colecții/obiecte rare. Buluceală, buluceală, dar știți cum se spune: „tot răul spre bine” .

Ce am vizitat la Noaptea Muzeelor 2022?

Aș fi vrut să încep cu monumentala clădire a Primăriei Capitalei și să închei cu repetarea unei ascensiuni pe terasa Arcului de Triumf. Până la urmă am explorat doar miezul acestei excursii tematice, întrucât știrile de la ora 18.00 vorbeau despre o coadă de 1.000 de persoane la Primăria Capitalei, iar Arcul de Triumf va fi deschis în fiecare weekend de vară, exact ca în 2021.

????I. Periplul meu muzeistic din seara caldă peste măsură de mai 2022 a debutat cu Muzeul Theodor Aman, situat pe strada C. A. Rosetti nr. 8, lângă Biblioteca Centrală Universitară București. Prima casă-atelier din București aparține pictorului Theodor Aman și a apărut la 1868 după planurile artistului. Casa nu are cum să nu îți sară în ochi datorită elementelor arhitecturale deosebite (ancadramente, frontoane, statuete, medalioane). Nici interiorul nu se lasă mai prejos, decorațiile originale sunt superbe, întreg mobilierul, sobele și obiectele expuse impresionează. Voi reveni la acest subiect într-un articol ulterior. Coada se mărise considerabil, dar se înainta cursiv. În fosta grădină a reședinței se desfășura un frumos recital de jazz și muzică clasică.

????II. Pornesc pe străzile pline de oameni agitați și ajung repede în Piața Romană unde pe bulevardul Lascăr Catargiu (vezi impresii) se află Casa Artelor Dinu Lipatti. Coada era mărișoară și se mișca greu astfel că schimb direcția către Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck pentru a revedea superbele interioare vizionate pentru prima dată în anul 2016 (vezi impresii). Ascunsă pe strada Vasile Alecsandri nr. 16, în apropiere de sediul SNSPA din Povernei, vila familiei de sculptori Storck are ușile deschise pentru vizitatorii nocturni care sosesc continuu. Revăd cu plăcere pereții pictați, salonul străjuit de coloane și ancadramentul fântânii decorative, statuetele de mare valoare. Din păcate se vede cu ochiul liber degradarea clădirii și a decorațiilor interioare, sper să se aplice cât mai curând măsuri de restaurare. Vizitați acest loc, veți descoperi pe lângă opere de artă inestimabile și grădina pitită în spatele vilei.

????III. Mă hotărăsc brusc să revăd colecțiile din Muzeul George Severeanu (vezi impresii) despre care citisem că și-a reamenajat expoziția de bază. Ajung relativ repede la vila doctorului Severeanu, pe strada Henri Coandă nr. 26, tot în zona bulevardului Lascăr Catargiu oarecum. Exact ca la Muzeul Storck nici aici nu e coadă, dar doritorii de frumos curg permanent și cursiv. Primesc biletul gratuit și pătrund în universul istoric adunat cu trudă de doctorul George Severeanu.

Sunt impresionat de schimbările intervenite în modul de expunere și organizare a expoziției permanente. Vitrine moderne, tablete interactive, iluminat direcționat, valorificarea independentă a unor exponate, proiecții 3D, sertare cu obiecte accesibile publicului, planșe explicative tematice – toate puse la dispoziția vizitatorilor. Mergeți să descoperiți tezaurele monetare, sticlăria romană, multitudinea de opaițe romane și grecești ori figurinele antice de mare valoare istorică. Superb!

????IV. După incursiunea în cele trei muzee importante în lumea artei și culturii mă îndrept spre casă. Aproape de Calea Victoriei observ lumini colorate și mai multe persoane în parcul Ion I. C. Brătianu (vezi impresii) – este deschisă clădirea Așezămintelor Culturale Brătianu. Un adevărat palat ridicat de Ionel Brătianu cu ajutorul arhitectului Petre Antonescu uimește prin stilul arhitectural neoromânesc, împărțirea interioară și decorațiuni. Parcul actual reprezintă o parte din fosta grădină a reședinței, „păzită” de statuia omului politic liberal Ion I. C. Brătianu. Din păcate clădirea se află în stare de degradare, din 2011 când colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a României au fost relocate, imobilul nu a mai fost utilizat. În interior se simte un miros greu de mucegai și umezeală. Poate că se vor găsi fonduri pentru reabilitare și introducerea din nou în circuitul cultural al frumoasei clădiri istorice (adevarul.ro/cultura/patri ... 605e/index.html).

Concluzii. Aceasta a fost plimbarea mea pe la câteva din muzeele bucureștene deschise cu ocazia Nopții Muzeelor 2022. Am văzut locuri noi și am revăzut expoziții de mare valoare. Vă îndemn să vizitați aceste muzee și să le descoperiți secretele.

➕Plus: acces gratuit, foto permis, obiecte rare.

➖Minus: trasee limitate, lipsă ghidaj, timp scurt.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 279 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI