Cărnuri, sosuri groase/grase, găluște... Noroc cu berea!

TIPĂREȘTE

La mâncarea cehească ficatul reacționează gâfâind de efort și strâmbându-se la fiecare înghițitură și colesterolul ridicându-se spre cer cu viteza unei rachete. ???? Porc, varză, găluște - iată trioul câștigător al patronilor de restaurante și otrava vegetarienilor și domnișoarelor pentru care menținerea taliei de viespe reprezintă unicul scop în viață.

La capitolul carne, la loc de cinste figurează alături de purcel, vita, puiul și rața fripte sau prăjite, cârnații și mai rar peștele și vânatul. Omniprezentele găluște - knedliky (dumplings în engleză) - servite pe post de garnitură, dar și ca înlocuitor al pâinii, nu seamănă de niciun fel cu cele din supa noastră, ci mai degrabă cu colțunașii. Se prepară din făină de griș și cartofi și se fierb, după care se taie felii, iar peste ele se toarnă din belșug un sos gros ce are în compoziție țelină, morcovi, pătrunjel și nu mai știu ce; nu pun mâna în foc, dar cred că rântașul este cel care îi dă gust.

De la vecini, cehii au importat șnițelul, gulașul și varza murată. Asta nu înseamnă că în meniuri nu veți găsi și salate din legume proaspete, care după părerea mea arată rău și sunt insipide... ????

Ce recomandări de feluri tipic cehești se pot face?

Svíčková na smetanĕ - mușchi de vită cu sos de smântână și găluște, preparatul cel mai consumat de cehi.

Koleno - ciolan de porc în sos de bere neagră, servit cu murături și sos de hrean.

Vepřo-knedlo-zelo - cotlet de porc la cuptor, cu sos, varză și knedliky.

Bramboráki - un soi de plăcintă din cartofi prăjiți în baie de ulei, asezonați cu usturoi, piper și sare.

Tlačenka - o gustare rece, un fel de tobă; se servește cu ceapă și hrean sau muștar.

Česneková polévka - supă de usturoi.

Bramboračka - supă de cartofi și ciuperci, servită uneori în crustă de pâine.

Ceva mai dietetic nu se poate? Nu prea! Toate mâncărurile sus-menționate sunt consistente, hipercalorice și merg foarte bine cu berea, în care se mai îneacă nițel din cantitatea uriașă de grăsime... ????Oare ăsta să fie de fapt scopul ascuns al bucătarilor cehi? Să gătească în așa fel, încât stomacul să ceară musai bere?!! Căci știți și voi zicala cu mâncarea care e fudulie... ????

Despre apetența cehilor pentru bere am făcut vorbire într-un review mai vechi vezi impresii, și nimic nu s-a schimbat de atunci: dețin în continuare supremația mondială la consumul pe cap de locuitor. Iar în Praga tradiția fabricării acestei licori nemaipomenite, parte a culturii boemiene, se păstrează cu strășnicie de peste 1.000 de ani! ????Drept dovadă, puteți face un tur ghidat al berăriilor pragheze beerprague.com sau vizita Muzeul berii praguebeermuseum.cz/en.

Oriunde v-ați afla în capitala Cehiei, nu veți duce lipsă de opțiuni pentru luat masa: se spune că aici, din patru clădiri, una e biserică și alta e cârciumă... Iar dacă vreți doar să gustați ceva pe fugă, în locurile des frecventate de turiști veți găsi cu siguranță o tonetă ca cea din Piața Orașului Vechi, unde în ziua când am ajuns noi, se perpeleau la foc de lemn niște șunci apetisante, în timp ce cârnații sfârâiau pe grătar.

Puburi sunt așadar cu nemiluita, noi și moderne sau antice; nu vă rămâne decât să alegeți. Multe restaurante tradiționale pragheze foarte vechi sunt amenajate în subsoluri cavernoase, însă se străduiesc să păstreze atmosfera de pe timpuri cu mobilier de epocă și alte elemente decorative din urmă cu veacuri, și nu în ultimul rând cu denumirile originale ale berăriilor, cele de dinaintea apariției numerelor pe case, când clădirile se identificau cu ajutorul însemnelor (desene, picturi, sculpturi) de la intrare.

„Vizita” unor asemenea stabilimente constituie o experiență în sine pe care vă sfătuiesc să nu o ratați.

Și încă alte câteva precizări importante: în localuri porțiile sunt în general mari, serviciul foarte bun (chelnerii vorbesc o engleză cel puțin acceptabilă) iar prețurile rezonabile, deci ne-am permis să mâncăm zilnic în oraș, folosind bucătăria apartamentului închiriat doar pentru micul dejun și o gustare la prânz sau cină, după caz.

Se pare că nici praghezii nu au motive să se plângă de prețurile de la restaurante, din moment ce i-am văzut pe mulți - tineri ieșiți în pauza de masă, cupluri vârstnice, chiar și mame singure cu copii în cărucioare - luând prânzul în câte o cârciumioară, ce-i drept fără să se lălăie: un singur fel de mâncare, de cele mai multe ori supă gulaș, un pahar de bere, și înapoi la treabă... Mi-ar plăcea și mie să văd în București mămici cu pitici savurând o porție de sarmale la micul local din colțul străzii. ????

Bun, a venit momentul să vă prezint restaurantele în care am poposit noi. Și voi începe cu unul foarte vechi, pe care eu ca eu, dar nici măcar Adrian nu-l „vizionase” în decursul deselor lui sejururi, cu toate că este arhicunoscut, o veritabilă instituție a orașului ce figurează ca atare pe toate site-urile, blogurile și filmulețele de pe youtube. Inacceptabil! O greșeală ce trebuia musai reparată! ????

U Fleků, Str. Křemencova nr. 11, Nové Mĕsto, en.ufleku.cz, deschis zilnic 11-23, este un pub-microberărie situat în Orașul Nou, pe o străduță liniștită, nu departe de Teatrul Național, dar și de reședința noastră temporară de pe strada Žitná - vezi impresii. Motiv pentru care l-am „atacat” în prima din cele cinci seri petrecute în capitala Cehiei.

Datează din 1499 și este una dintre puținele berării din Europa care funcționează neîntrerupt de peste cinci sute de ani! ????Anul înființării este de altfel etalat cu mândrie justificată pe frontispiciul clădirii lungi, cu un singur etaj, alături de un ceas bogat ornamentat. Numele localului derivă de la cel al lui Jakub Flekovský, care l-a cumpărat în 1762. Naționalizat în timpul comunismului, a fost retrocedat în 1991 familiei care îl deținuse.

Înțeleg că spațiul de care dispune, alcătuit din opt săli așezate în jurul curți centrale, poate primi simultan până la 1.200 de oaspeți, o cifră amețitoare! Pe site-ul lor se precizează că sunt cea mai mare berărie din Cehia. Așa o fi! În plus, organizează tururi ale microberăriei lor iar în unele seri au spectacole de cabaret. Există și un magazin cu suvenire, în special căni de bere personalizate.

Nu am știut că berăria asta este atât de mare, că aș fi cerut să fac de capul meu un tur micuț (și neplătit????). Așa, nu am văzut decât primele două săli, amplasate în dreapta și stânga holului de intrare. Cea din stânga fiind full, ne-am îndreptat către cealaltă și ne-am strecurat într-un colț, la o masă de lemn înconjurată pe trei laturi de o banchetă confortabilă.

Am avut timp să studiez încăperea cu arcade, pereții decorați cu picturi vesele de băutori participanți la chermeze și mobilierul vechi, de culoare închisă. Am tras cu ochiul și la grupul de americani puși pe distracție, atmosfera fiind întreținută de doi muzicanți, unul cu arcodeonul, celălalt cu trombonul, care îi delectau cu melodii country - a se vedea filmulețele atașate. De altfel, așa cum era de așteptat, U Fleků e specializat în primirea de grupuri și organizarea de evenimente și atrage mulțimi de turiști, în majoritate străini.

Studierea meniului ne-a luat 3 minute, pentru simplul motiv că nu cuprindea decât o foaie imprimată față (mâncare) /verso (băuturi). Așadar, supă de cartofi cu ciuperci uscate și gulaș pentru Adian, pulpă de rață confiată cu varză roșie și găluște pentru mine. Pe care le-am ajutat să alunece lin pe gât cu două halbe de bere soțul, și una eu.

U Fleků servește un singur sortiment de bere neagră, făcut exclusiv din ingrediente naturale, cu conținut de 5% alcool, și numai la halbă de 400 ml, spre deosebire de majoritatea puburilor pragheze, unde berea se vinde la țapi de 300 ml sau halbe de 500 ml. Berea e de fabricație proprie, nu se găsește decât aici iar consumul zilnic ar fi, potrivit site-ului lor, de 2.000 de pahare.

Nu sunt băutoare, iar dacă e să aleg, berea neagră n-ar fi prima mea opțiune, însă cea de la U Fleků mi s-a părut divină! ????Prin urmare, am acceptat cu voioșie nota de plată de 843 CZK (cca. 34 Euro), mai scumpă decât în alte locuri, așa cum aveam să constat ulterior.

Da, dar se cheamă că am luat cina într-un pub din 1499!

U Pravdů, Str. Žitná nr. 15, Nové Mĕsto, upravdu.com a fost următorul local pe lista noastră. Ne-am „lăcomit” și i-am călcat pragul de două ori, în primul rând din comoditate, căci se află în clădirea alăturată celei în care am locuit, mai precis într-o frumoasă construcție cu fațadă renascentistă datând de la sfârșitul secolului al XVI-lea. În 1885, zona a fost restaurată și mai multe case au fost comasate, iar după finalizarea proiectului, în 1888, un oarecare domn František Pravda ar fi solicitat și primit dreptul de a ridica deasupra noii construcții un foișor unde să producă bere. De la acest proprietar se trage numele restaurantului.

Mi-au plăcut mult interiorul întunecos, tipic de pub, lemnul maro-roșcat și mulțimea de obiecte decorative împrăștiate ici-colo: fotografii de epocă, balanțe, o sanie (!), cărți, ceasuri, lămpi, gramofoane. Regret că nu am vizitat și grădina, care era însă închisă.

Aici meniul este mai stufos și cuprinde toate felurile tipic cehești pe care le-am enumerat mai-sus, plus multe altele. Nu servesc decât bere Pilsner Urquell, care e însă una dintre preferatele mele, așa că tot răul a fost spre bine.

La prima vizită, Adrian a comandat supa zilei (cu broccoli) și porc cu găluște și varză, în timp ce eu am optat pentru supă de usturoi în crustă de pâine (în veci nu aș fi bănuit că poate fi așa de bună) și gulaș cu găluște. Am ras o halbă, respectiv un pahar de bere - nu cred că are rost să detaliez cine ce... ????

Excelent totul iar nota de plată de 658 CZK (cca. 26 euro) mi s-a părut mai mult decât rezonabilă.

Am revenit în seara următoare, când Adrian a poftit la un platou ce conținea rață, porc, afumături, varză și omniprezentele găluște, în timp ce eu, deja marcată nițeluș de dieta cehească, neobișnuită pentru mine, am vrut o salată Caesar. Ei bine, nu am scăpat de bacon - au strecurat câteva felioare, bine prăjite, printre verzituri, crutoane și bucățile de pui... ????

Și dacă tot mă abținusem de la mâncăruri grele, ce mi-am zis? Ia să încerc și un desert, adică o palačinka, în fapt o clătită umplută cu dulceață de zmeură și înecată în frișcă - o nebunie????. De băut, am băut 2 halbe mari de bere (Adrian) iar eu o bere mică și Becherovka. Dacă nu știți ce e asta, vă spun eu: un lichior din plante servit de obicei ca digestiv, și care produce garantat somnolență...

Total consumație 821 CZK (cca. 33 euro).

Original Švejk Kostinec U Kalicha, pe scurt „U kalicha” („Halba” ), Str. Na Bojišti nr. 12, Nové Mĕsto, ukalicha.cz/en, este, la fel ca U Fleků, un restaurant turistic extrem de cunoscut. Se află pe o stradă lăturalnică din Orașul Nou, în zona I. P. Pavlova.

Despre el am povestit pe îndelete în reviewul mai vechi sus-menționat, nu îmi rămâne acum decât să precizez că, așa cum arată și numele, acesta ar fi „locul original” unde obișnuia să ia masa „bravul soldat Švejk” , eroul scrierilor lui Jaroslav Hašek. În 1927, după traducerea acestora în limba germană și dramatizarea lor, autorul a devenit faimos, și la fel s-a întâmplat și cu cârciuma frecventată de neghiobul său personaj.

Piesa a fost apoi pusă în scenă în Rusia, Italia, Franța și Anglia, și deja în anii ’30 cârciuma mizeră de cartier a devenit obiectul interesului praghezilor, dar în special al turiștilor străini. Interes care s-a menținut până în ziua de azi, atât datorită poveștii în sine, cât și a felului cum e amenajat restaurantul.

Moaca celebrei ordonanțe îmbrăcată în uniformă te întâmpină de afară, cocoțată la nivelul arcadei care marchează intrarea. Holul e o adevărată expoziție ce te transpune în anii interbelici cu picturi caricaturale de militari, intelectuali, clerici în veșminte de epocă. Nici ușile de la WC-uri nu au scăpat efervescenței creatoare! Foarte simpatic... ????Dacă vă place ce vedeți, puteți achiziționa suvenire tematice: căni, suporți de masă inscripționați etc.

Îl găsesc pe Švejk așezat pe un scaun, invitându-mă parcă să-l imortalizeze într-o poză. Zis și făcut! Pereții sunt plini de înscrisuri în limba cehă ce nu știu ce semnificație au, alta decât cea decorativă, plus desene haioase. Evident, mobilierul este din lemn, însă - fapt curios - vitrina frigorifică în care sunt depozitate băuturile se află la vedere.

Și mai curios e că găsim localul gol, cu toate că e ora 1 fără un sfert, tocmai potrivită pentru masa de prânz. Nici vorbă de muzicanții pe care i-am ascultat la ultima vizită, nici vorbă de bulucul de turiști străini... ????Trag concluzia că atmosfera se animă seara.

Meniul este la fel de „subțire” ca la U Fleků - o singură coală de hârtie. Adrian alege ciolanul de porc și două halbe de bere, eu mă mulțumesc cu brânza friptă (o specialitate cehă care arată exact precum cașcavalul nostru pané), cu sos de tartar și cartofi și un pahar de vin. Toată tărășenia ne costă 786 CZK (vreo 31 euro), adică destul de mult. Local turistic, ce să-i faci?!!

The Pub & Grill No. 1, Karlovo námĕstí nr. 28, Nové Mĕsto, thepubandgrill.cz, un mic pub cu terasă aflat în apropierea locuinței noastre temporare, ne-a găzduit la prânz în ultima zi de ședere în Praga, când am decis să nu înfruntăm drumul până la aeroport și zborul spre casă cu stomacul gol.

Aici servesc meniuri diferite în fiecare zi din săptămână (sâmbăta și duminica este închis), în special gustări ușoare, dar au în schimb bere Pilsner Urquell și Kozel și o varietate destul de mare de alte băuturi.

Cum Adrian începuse și el să se resimtă după mâncărurile grele îngurgitate până atunci, am fost cuminței și am cerut amândoi spaghetti cu carne, sos de busuioc și brânză, iar de băut o halbă mare de Kozel pentru Adrian și pentru mine un pahar de Borovička (un brandy pe bază de ienupăr). Total consumație 336 CZK, adică 13 euro și ceva - rezonabil, zic eu.

În afara restaurantelor unde am luat masa, am poposit și în alte locuri doar pentru odihnă și hidratare.

U tří pštrosů („La trei struți” ), Dražického námĕstí 12, Malá Strana, utripstrosu.eu, reprezintă pentru noi o oprire obligatorie. Nu numai pentru poziția sa excepționaă, la picioarele Turnurilor podului din Cartierul Mic de la intrarea pe Podul Carol vezi impresii, dar și pentru că în acest han a înnoptat Mihai Viteazul în 1601, în așteptarea primirii de către împăratul Rudolf II. Clădirea, care adăpostește și acum un hotel, a fost construită în 1597 de un negustor de pene de struț, cu care se ornamentau la acea vreme pălăriile doamnelor, iar în secolul al XVII-lea a fost refăcută în stil renascentist, cu frumoase picturi pe ziduri.

Am stat afară, pe terasa înălțată, și am băut o bere, respectiv o limonadă, c-așa sunt eu, modestă... ????, dar o altă terasă se află chiar în fața intrării la hotel. Vă îndemn însă să intrați și în sala de mese: interiorul înfrumusețat de picturi pe tavan și pereți e foarte elegant.

Panoramic Pergola, Villa Richter, Staré zámecké schody nr. 6, Hradčany, prazskyvinohrad.cz, mi-a făcut cu ochiul din cauza amplasamentului spectaculos, pe un teren stâncos care coboară de la cetatei Pragăi către Malostranká. Clădirea în stil neoclasic, construită în anii 1930 în mijlocul unei vii, cuprinde două restaurante de lux și o terasă cu priveliști superbe spre întreg orașul, unde ne-am oprit și noi pentru odihnă după vizita la Pražky hrad vezi impresii.

Afară era anunțat un festival al vinurilor, lucru pe care l-am ignorat: eu am luat un aperol spritz iar Adrian bere, ocazie cu care mi-a explicat că spuma rămasă atârnată pe pahar e semn de prospețime a băuturii.

Locul e unul popular, total lipsit de fițe, cu scaune și mese metalice amplasate printre copaci. Te autoservești (inclusiv cu gustări, dacă dorești) de la barul amenajat în stil rustic, ca la noi în piața Obor. Panorama e însă cea care face toți banii!

U císařů, Str. Lorètánská nr. 175, Hradčany, ucisaru.cz, ne-a oferit adăpost după vizitele destul de obositoare la Mănăstirea Strahov și Loreta vezi impresii. Probabil că nu aș fi scris despre acest bar de vinuri-restaurant, unde nu am băut decât un grog fierbinte pe terasă, dacă n-aș fi fost obligată de o anumită situație... să intru. Iar interiorul m-a dat pe spate: colecții de vase de cositor și arme de vânătoare vechi, tablouri cu scene de epocă, lămpi din fier, pereții zugrăviți în stil antichizant și... mușteriul cu pălărie pe cap, așezat la o masă. Ce ambianță de poveste! ????

N-am reușit să aflu cât de vechi e localul, presupun că e relativ nou, căci altfel s-ar fi lăudat cu tradiția sa pe pagina de web. Cert este însă că se află pe vechea Cale Regală parcursă de regii Boemiei pentru a fi încoronați la cetate. De aceea se și numește „císařů” , adică „împărați” . De reținut că au o cramă amenajată în pivnițe din secolul al XIII-lea.

Oricum, bravo proprietarilor pentru strădania recreării unui cadru atât de romantic!

U Schnellů, Str. Tomášská nr. 27, Malá Strana, uschnellu.cz, e unul dintre localurile cunoscute ale Pragăi. Mai mult decât atât, pe site-ul lor se menționează că ar fi al doilea cel mai vechi pub din oraș. Într-adevăr, prima berărie s-a deschis pe acest loc, actualmente hotel și restaurant, în secolul al XVI-lea. În 1787 a fost cumpărată de un cetățean pe nume Tomáš Schnell, și pe paginile lor de meniu acesta este anul precizat ca fiind cel al înființării.

Clădirea se află în imediata apropiere a Pieței Cartierului Mic (Malostranské námeští) și interiorul în stil modern e oarecum dezamăgitor. În schimb, cu toate că de data aceasta nu ne-am oprit decât pentru o scurtă pauză de hidratare, știu că au o ofertă bogată atât de mâncare, cât și de băutură.

⁂

Gata, am terminat! Dumnezeule, cum de m-am lungit atâta la un review de mâncare?!! Să mă fi inspirat berea cehească? Te pomenești... ????

Na zdraví!

Webmaster, rog următoarea ilustrație: youtube

SErvicii profesioniste, foarte prompte în toate localurile frecventate

Mâncare sățioasă și grea, tipic central-europeană, dar foarte bine preparată

Fiecare dintre locurile prezentate are o poveste sau, dacă nu, compensează cu amplasamentul...

---

VIZUALIZĂRI: 3555 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI