Melcul Ierarhului Antim Ivireanul și Muzeul de artă veche

TIPĂREȘTE

????Introducție: Atenție, articol cu o întindere considerabilă. Unele chestii pot fi interesante!

Melcul este un animăluț (un tip de moluște de fapt????) simpatic, prezent în jocurile și cântecelele copilăriei multora dintre noi. E cunoscut drept ființa care își cară casa în spate și se mișcă cu încetinitorul. Ei bine, melcul a fost ales drept simbol de către o înaltă față bisericească, un mare om de cultură – Antim Ivireanul. Undeva în spatele blocurilor mărețe ce flanchează bulevardul Unirii pe de o parte și îmbrățișează Piața Constituției pe de altă parte se află un ansamblu mănăstiresc de o frumusețe și simbolistică aparte: Mănăstirea Antim. Sâmbăta trecută profitând de o vreme superbă de primăvară în ultima lună de iarnă am ieșit la plimbare într-o zonă care îmbină vechiul cu noul, dar un nou introdus cu abuzuri și constrângeri: Piața Unirii - Dealul Patriarhiei - rămășițele cartierului Uranus – strada Justiției – Piața Constituției. Ar fi multe de scris despre acest areal urban țesut cu clădiri vechi și lăcașuri de cult valoroase, dar mă voi opri doar la mănăstirea menționată.

La picioarele statuii ierarhului din fața mănăstirii este reprezentat melcul, dar mai cu seamă emblema este prezentă în ancadramentul de deasupra ușii de acces, în scrierile învățatului mitropolit, în stema sa personală. De ce melcul? Ce simbolistică se ascunde în spatele acestei alegeri – un melc care urcă pe o rază spre o stea? Filosoful Virgil Cândea ne dă următoarea explicație: Cărturarul a vrut să ne spună că, încet ca un melc, cu mijloacele sărace ale melcului, el a încercat, de-a lungul unei vieți, marcate de nobile și diverse efortri, să ajungă la lumină. Prin litere, prin tipar, prin retorică, prin acțiuni politice, prin biruințe, prin înfrângeri, Antim nu făcea decât pasul mic dar definitiv, pentru că era bine orientat. Melcul este simbolul lumii, cu legile și problemele sale, casa în spirală a melcului arată o evoluție de la un punct la altul, coarnele retractabile sunt simbolul vieții și al morții, trupul care se mișcă lent emană tenacitate, prudență, cumințenie. Raza reprezintă „calea” , are funcție de orientare și salvare. Raza oferă lumină, căldură, fecundează, dar și arde ori distruge, într-un proces de purificare. Raza pleacă de la stea, care reprezintă „Adevărul” ; drumul e lung și departe de melc. Dar melcul are marele avantaj de a-și vedea țelul. Pentru că esențială nu este distanța de scopul urmărit, ci orientarea față de scop scrie Virgil Cândea.

Antim Ivireanul și opera sa

La începutul anilor 1700 ajuns mitropolit al Țării Românești, Antim Ivireanul ctitorește în București o frumoasă mănăstire cu hramul „Toți Sfinții” . Dar cine este acest Antim Ivireanul? În esență un om al bisericii, un om al culturii, un om al poporului, un străin care își pune în slujba românilor toată priceperea sa în domenii de mare importanță pentru dezvoltarea culturii societății în mijlocul căreia trăia. Vorbim de un georgian din Caucaz, cu numele de mirean Andrei, născut în regatul numit Iviria de către greci și ajuns în adolescență captiv la turci. Ajuns în vechiul Constantinopol dovedește o inteligență deosebită și o îndemânare pe măsură învățând mai multe limbi (turcă, greacă veche și modernă, arabă) și deprinzând diverse meșteșuguri: caligrafie, miniatură, pictură, sculptură, desen. Slujind pe lângă patriarhul Dosithei, patriarhul Ierusalimului aflat în exil la Stambul, este eliberat din captivitate și ajunge să cunoască pe domnul Constantin Brâncoveanu, devenit domn al Țării Românești.

Andrei se va muta la București unde învață limba română și tainele tiparului, apoi se călugărește la Mitropolia din București sub numele Antim. Își începe opera tipografică la București tipărind 4 cărți, apoi ajunge egumen (stareț) la Mănăstirea Snagov unde tipărește alături de ucenici alte 14 cărți, se reîntoarce la București unde ies de sub teasc 15 cărți, apoi ajunge episcop la Râmnic unde imprimă 8 cărți. După ce ajunge mitropolit al Țării Românești Antim Ivireanul mută tipografia de la Râmnic la Târgoviște unde tipărește 16 cărți.

Ei bine, să ținem cont că în acea epocă cărțile nu se găseau pe toate drumurile, se tipăreau cu greu și costau bani mulți. Antim Ivireanul stă alături de Coresi în fruntea listei tipografilor iluștri din cultura românească medievală reușind să tipărească în 25 de ani peste 60 de cărți (religioase, filosofice, de învățătură pentru preoți și popor), din care 24 în limba română. Prin activitatea sa tipografică Antim Ivireanul a introdus limba română în cult (cu caractere chirilice), a creat limba liturgică românească, o limbă limpede și corectă.

Interesant îndemnului adresat de ierarhul Antim tagmei tipografilor: Las cu blestem şi aceasta: să aibă datorie tipograful să înveţe meşteşugul tipografiei unul după altul, pentru ca să nu piară acest meşteşug din ţară, nici să se părăsească lucrul cărţilor pentru folosul ţărîi şi pentru ajutoriul casei („Aşezământul Mănăstirii Antim” ).

Prins în jocurile politice din cadrul luptei antiotomane este înlăturat din scaunul Mitropoliei de domnul fanariot Nicolae Mavrocordat și exilat la o mănăstire de la Muntele Sinai. Pe drumul spre locul de exil este ucis de otomanii din escortă undeva în preajma Adrianopolului (orașul Edirne de azi). Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat pe Antim Ivireanul în 1992, cu data anuală de prăznuire 27 septembrie.

Muzeul de Artă Veche Românească „Mitropolit Antim Ivireanul”

După ce ați văzut efectiv curtea mănăstirii și biserica „Tuturor Sfinților” în incinta monahală găsiți alte trei obiective care pot fi vizitate: muzeul de artă, muzeul „Rugul Aprins” și parțial Biblioteca Sfântului Sinod cu ocazia organizării unor expoziții tematice.

Muzeul este deschis doar vineri și sâmbătă între orele 12.00 – 16.00. Expoziția este organizată în corpurile de chilii din sud-estul incintei, cuprinzând și cuhnia de colț (fostă bucătărie), iar intrarea este gratuită. Urmăream de multă vreme o zi în care să găsesc deschis acest mic muzeu, dar niciodată nu m-am încadrat în timpul de funcționare. Iată că în această sâmbătă, fără să îmi aduc aminte de muzeu, pașii mi s-au îndreptat către Mănăstirea Antim și ajuns în spatele bisericii am zărit ușa deschisă a muzeului. Ce bucurie!

Primul muzeu al Patriarhiei a fost înființat în anii ' 60 când s-au împlinit 250 de ani de la moartea mitropolitului Antim Ivireanul în chiliile de pe latura sudică. În 2016, cu ocazia Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, are loc reamenajarea și reorganizarea radicală a colecției muzeale.

Muzeul de artă veche e organizat în două secțiuni: viața și opera lui Antim Ivireanul (3 săli) și arta epocii lui Antim Ivireanul (alte 3 săli) despărțite de Sala Tezaur. Am pătruns în incinta muzeului salutându-l pe călugărul de la măsuța din colț care așternea culori pe o bucată de lemn, viitoare icoană. Prima sală e dedicată tipăriturilor ierarhului Antim, originale provenind din Biblioteca Sinodului, vedem și un manuscris din „Didahii” (culegere de predici), câteva obiecte dăruite de Antim Ivireanul. În vitrinele bine luminate în care este expusă o parte din opera tipografică coordonată de Antim se află și copii bine realizate aparținând altor instituții culturale. A doua sală cuprinde documente și miniaturi privind operele cele mai importante ale lui Antim; vedem de asemenea semnătura marelui ierarh și stema sa: melcul și reproducerea epitafului din 1714. Ultima sală a acestei secțiuni ne prezintă istoria Mănăstirii Tuturor Sfinților prin fotografii, picturi, acuarele, manuscrise.

Descoperim Sala Tezaurului, fosta cuhnie având un aspect deosebit cu tavan boltit de cărămidă. Încăperea înaltă de formă pătrată etalează o serie de obiecte bisericești și icoane, un tron arhieresc mai vechi. Ieșim în secțiunea a doua unde găsim câteva zeci de icoane și alte exponate aparținând epocii brâncovenești – argintărie, broderii. Mi-au plăcut cele trei pomelnice vechi (sala Memorial), restaurate, diverse formate din lemn pe care sunt trecute numele ctitorilor unor lăcașuri de cult.

Concluzii. Am petrecut câteva zeci de minute în sălile acestui muzeu tematic, urmărind miniaturile și contururile literelor chirilice, descifrând cuvintele în limba română, privind frumoasele lucrături ale obiectelor de metal și admirând icoanele vechi. Istoria mănăstirii e interesantă, viața mitropolitului Antim Ivireanul e încărcată de virtuți, activitatea sa acoperă o mulțime de domenii, contribuția ierarhului la dezvoltarea culturii naționale e valoroasă.

Sunt foarte multe de scris, dar deja articolul e prea lung. Mănăstirea Antim înglobează multe simboluri, descoperiți semnificația lor și istoria lăcașului în acel colț salvat din vechiul București. Nu ezitați să intrați la „Antim” .

---

VIZUALIZĂRI: 618 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI