Anticul Messene, altă bijuterie ascunsă a Peloponezului

TIPĂREȘTE

Peloponezul s-a dovedit a fi, încă o dată, plin de surprize! După Templul lui Apollo Epikouros vezi impresii, la Messene aveam să descopăr un alt vestigiu antic - și încă unul de mare amploare și bine conservat - aproape necunoscut marelui public.

Pentru a ajunge acolo, sfatul meu este să folosiți GPS-ul: indicatoarele nu sunt de mare ajutor, pentru simplul motiv că lipsesc aproape cu desăvârșire, situl fiind semnalizat doar atunci când te apropii mult. Așa încât riști să confunzi Messene cu Messini, un orășel situat pe șoseaua cu numărul 82 ce leagă Pylos de Kalamata.

Și totuși Messene se află la mai puțin de 30 km nord de Kalamata, și de acolo am pornit și noi spre el. La dus nu știu ce a fost în capul meu de am ales să rulăm pe șoseaua paralelă cu E55 (ca să nu plătim taxe), din care ne-am desprins în dreptul satului Plati. Aici am fost nevoiți să facem o oprire „tehnologică” la o mică terasă la care stăteau la taclale doi moși, proprietarul și un client. Pentru a ne justifica staționarea am comandat o cafea grecească și un frappe, ambele la 1 euro! ????Aproape că mi-a fost jenă, deși pe de altă parte m-am amuzat să-l văd pe client cum încearcă, mândru nevoie mare, să converseze cu noi în limba germană, în timp ce proprietarul cafenelei îl privea cu nespus respect... ????

După acest intermezzo ne-am continuat drumul prin satul Valira, unde am cerut iar indicații, apoi am pornit să urcăm pe o șosea foarte dificilă, trecând pe lângă Moni (Mănăstirea) Voulkanou, pentru a ajunge în fine în Mavrommati, satul în capătul căruia se află situl arheologic, semnalizat abia aici!

La întoarcere am făcut ceea ce trebuia făcut, adică am coborât spre sud pe o șosea dreaptă, trecând prin Arsinoi, Androusa și Messini - cel despre care am pomenit mai devreme -, de unde ne-am întors la Kalamata. Acesta este drumul recomandat în caz că veniți dinspre Pylos sau Kalamata. Dacă vreți să vizitați situl venind dinspre nord, mi-e teamă că după ce ieșiți de pe E55 va trebui să traversați munții, așa cum am făcut noi la dus. ????

Ați înțeles deja că Messene nu e tocmai „la vedere” . Totuși nu cred că acesta ar fi principalul motiv pentru care a rămas atât de puțin cunoscut. Adevărul este că, deși excavat pentru întâia oară în 1829 de savanții francezi cooptați în Expediția din Morea și sistematic începând din 1895, până acum abia o treime din suprafața ocupată, comparabilă ca dimensiuni cu cele de la Olimpia sau Epidaur, a fost complet decopertată. Messene este, prin urmare, un sit „nou” , unde săpăturile arheologice continuă și în prezent. Grecii l-au înscris în 2014 pe lista cu propuneri de includere în Patrimoniul Mondial UNESCO, ceea ce nu mă îndoiesc că se va întâmpla cât de curând.

Datorită faptului că anticul Messene nu a fost niciodată asediat sau cucerit iar pe ruinele sale nu au fost ridicate alte construcții, situl s-a păstrat în condiții foarte bune, ceea ce este, fără îndoială, un mare avantaj. Pentru turiști, mai există un mare atu: fiind așezat, la fel ca Olimpia, într-o vale, însă la poalele Munților Ithomi, situl poate fi cuprins dintr-o singură privire de la înălțime, fie de pe șosea, la ieșirea din Mavrommati către Arsinoi, fie de la o cafenea cu terasă unde am poposit și noi pentru hidratare după încheierea vizitei. Vă garantez: din ambele locuri se deschid panorame superbe! ????

Messene a fost întemeiat pe locul așezării preistorice Ithome de către generalul teban Epaminondas în 369 î. Hr., după răsunătoarea sa victorie de la Leuctra asupra spartanilor, care ținuseră Messenia sub ocupație timp de peste 350 de ani, transformându-i pe localnici în hiloți, oameni lipsiți de drepturi. Mulți messenieni aleseseră din această cauză să-și părăsească patria natală și să se refugieze în alte regiuni din Grecia, pe coasta nordică a Africii ori în Sicilia, unde au întemeiat orașul Messina. Epaminondas i-a invitat să se întoarcă acasă, și așa se face că în timp Messene a ajuns să adăpostească peste 40.000 de locuitori.

Noua capitală a Messeniei, construită, se pare, în doar 85 de zile sub supravegherea lui Epaminondas însuși, făcea parte dintr-un șirag de fortificații care includea și cetățile Megalopolis și Mantinea și a fost concepută după un plan hippodamian, cu străzi ordonate, paralele, intersectate cu unele perpendiculare, toate dispuse în jurul clădirilor și spațiilor publice - piață, săli de întruniri, băi, stadion. Zidurile de apărare aveau peste 9 km lungime.

Messene a prosperat politic, religios și artistic în perioada elenistă și cea imperială timpurie (secolele III î. Hr. -I d. Hr.), pierzându-și din importanță în jurul anului 370 d. Hr. dar rămânând locuit, cu întreruperi, până prin veacul al XV-lea. O descriere amănunțită a orașului antic a furnizat-o Pausanias, care l-a vizitat în jurul anului 160 d. Hr. El menționează și faptul că messenienii se considerau protejați de zei: potrivit unei legende locale, Zeus s-ar fi născut aici, nu în Creta, fiind îmbăiat în pruncie în pârâul din apropiere de nimfele Neda și Ithomi.

Am străbătut pitorescul sat Mavrommati și imediat după muzeul arheologic am cotit la stânga, am coborât o pantă foarte înclinată și am ajuns în parcare. Odată cu biletele am primit și un pliant, însă informații în limbile greacă și engleză se găsesc și pe panourile din fața tuturor monumentelor.

Info practic:

Preț bilet (include și Muzeul de Arheologie): 12 euro, redus 6 euro pentru persoane de peste 65 de ani, copii și tineri sub 25 de ani din țări membre UE

Prima clădire care ne apare în fața ochilor după intrare este teatrul, construit pe o ridicătură de pământ artificială. A fost restaurat și e folosit în prezent pentru spectacole.

Lângă teatru se află Fântâna lui Arsinoe, după numele fiicei lui Leukippos, regele mitic al Messeniei, și mama lui Asklepios. În acest bazin, printr-o conductă de 40 m lungime, era adunată apa pârâului Klepsydra. Clădirea cuprindea semicoloane ionice și era împodobită cu statui din bronz.

O mică baie publică romană din imediata apropiere a fântânii cuprindea încăperea unde se făcea focul (praefurnium), o saună (caldarium), sala cu bazine cu apă rece (frigidarium) și cea cu apă caldă (tepidarium).

Vasta Agora (piață), de formă dreptunghiulară, era mărginită în partea de vest de un stoa (portic) în stil doric, parte a pieței de carne, pavată cu mozaic. Spațiul generos în aer liber a fost „umplut” cu niște decorațiuni moderne care se potrivesc, după părerea mea, cu restul monumentelor ca nuca în perete. ????

Basilica ridicată la finele secolului al VII-lea cu materiale de construcție din sit a funcționat pe toată perioada bizantină.

Templul Messenei, regina locului în perioada arhaică, cea care a dat denumirea cetății și regiunii, îi adăpostea statuia din aur și marmură. În jurul templului s-au descoperit piedestaluri pe care erau ridicate statui de împărați romani.

În cartea sa Descrierea Greciei, Pausanias prezintă Asclepieion mai degrabă ca pe un centru al vieții publice și un muzeu plin de lucrări de artă valoroase decât ca un loc de vindecare încărcat de spiritualitate, ca cel de la Epidaur. Complexul de dimensiuni impresionante, înconjurat de coloane corintice, avea în mijloc un templu doric de aproximativ 8 m înălțime închinat lui Asklepios.

Din complexul Asclepieion mai făceau parte: odeion-ul, un mic teatru utilizat pentru spectacole și întreceri de oratorie; Bouleutherion-ul sau sala de consiliu, datând din secolul al IV-lea î. Hr. ; Artemision, Templul lui Artemis Orthia; Ekklesiaterion-ul, o clădire mică ce găzduia sala de întruniri.

Îndreptându-ne spre nord, vom vedea o vilă romană în ruine, cu o parte din podeaua mozaicată păstrată, precum și stadionul în formă de potcoavă, înconjurat de coloane restaurate care, împreună cu cele din Gymnasium („sala de antrenament” ) și Palaistra (școala de lupte), forma o unitate arhitectonică. Pista de alergare a fost scurtată de romani pentru a transforma o porțiune din stadion în arenă de luptă pentru gladiatori.

Ieșirea nordică din sit este marcată de monumentala Poartă Arcadiană, singura din cele două originale care a supraviețuit secolelor și cea care deschidea drumul către cetatea Megalopolis. În imediata sa apropiere se găsește mausoleul familiei romane Saithidae.

În afara acestor monumente, în sit au fost excavate și alte sanctuare și altare, morminte, case, statui de sine stătătoare, tezaure cu ofrande etc.

Muzeul de Arheologie, inaugurat în anul 2000, expune în cele două săli ale sale o parte din artefactele descoperite în anticul Messene.

Statuia colosală a zeiței Artemis, opera sculptorului messenian Damophon, a fost descoperită în Artemission. În fața aceluiași templu a fost excavată o statuie din secolul I î. Hr. a unei fete îmbrăcată într-o rochie cu talie înaltă. Familiile de vază obișnuiau să o onoreze pe Artemis dedicându-i statui ale fiicelor lor în timpul ritualurilor de trecere de la pubertate la maturitate.

În Gymnasium săpăturile au scos la iveală statuia din secolul I d. Hr. a unui bărbat cu mantie care ține în mână un papirus. Tot în Gymnasium au fost găsite o statuie a lui Hermes, copia unui original din bronz din secolul al IV-lea î. Hr, o stelă cu capul lui Heracle din veacul al III-lea î. Hr., un monument funerar sub forma unui leu atacând o căprioară.

Statuia din piatră înfățișând o preoteasă rugându-se este o copie romană din secolul al III-lea d. Hr. după un original grecesc al zeiței Nemesis.

Unul dintre cele mai frumoase exponate din muzeu este statuia lui Isis Pelagia, zeița mării, datând de la jumătatea secolului al II d. Hr.

În Asclepieion au fost descoperite statuile din marmură din secolul al II-lea î. Hr. ale lui Machaon și Podaleirios, fiii lui Asklepios. Fiul cel mare, Machaon, a fost un vindecător renumit și erou al Războiului Troian, în timp ce Podaleirios, fiul cel mic, este, cu trupul său zvelt și buclele care îi încadrează capul, imaginea bunicului său, zeul Apollo.

În fine, statuia unui împărat roman, datată a doua jumătate a secolului al IV-lea d. Hr., găsită în apropierea Vilei romane, a fost realizată într-un atelier local și păstrează porțiuni colorate în roșu.

Deși de mici dimensiuni, muzeul reușește să prezinte o imagine destul de cuprinzătoare a evoluției cetății antice Messene de-a lungul celor mai înfloritoare perioade din istoria sa.

La sfârșitul vizitei noastre, care a durat cca. o oră și jumătate, ne-am oprit, așa cum v-am spus, la o cafenea cu terasă din satul Mavrommati, de unde am admirat întreg situl. Și m-am întrebat de ce o asemenea bijuterie antică nu este promovată suficient de bine, de ce grecii păcătuiesc (și nu e prima oară când observ acest lucru) neglijându-și moștenirea culturală.

Să fie oare fiindcă au (deja) enorm de multe vestigii arhicunoscute?!! ????

Webmaster, rog următoarea ilustrație: youtube

---

VIZUALIZĂRI: 672 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI