ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 28.10.2021
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 05.06.21
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
JUL-2018
DURATA: 6 zile
Business
3 ADULȚI
Raport PREȚ/CALITATE:
BUN

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
încărcat de pe telefon!
TIMP CITIRE: 12 MIN

Borsec

TIPĂREȘTE

Make Borsec great again!

La Borsec am fost în miezul verii, în iulie. Aveam ceva colaborări acolo.

De cum am pătruns în Transilvania, după Băile Tușnad, ne însoțea imperturbabil câmpul cu florile și plaiurile mioritice cu pante line, domoale și încântătoare. Peisaje idilice îmi furau privirile când se lăsa expusă câte o vale înierbată cu clădiri rurale sau nu. Dacă vrei să faci un calendar foto de succes cu peisaje încântătoare, aici e locul potrivit.

Pe după-amiază, în Toplița ne-am văzut cu Tamara care chiar locuiește în Borsec fie vară, fie iarnă deși ea este din Satu Mare.

Din Toplița se ajunge în Borsec pe DN15, prin pădure, pe ceva serpentine, din loc în loc. Sunt 20 de kilometri și este un peisaj fantastic. De la Pasul Creangă șoseaua se tot îngână cu pârâul Mesteacănul care în Borsec face confluență cu pârâul Hancker, cu pârâul Vinului și cu pârâul Malnaș.

Am ajuns în Borsec și am făcut popas pentru cină la restaurant Falo care este prietenul lor. Peste drum este restaurant Roua și tot acolo, în intersecție, este și centrul de informare turistică, o clădire din aia rotundă, ca peste tot.

La Falo ne aștepta Sanyi de la Old Kitchen (București) și Papa la Șoni din Vamă. Avea un prunc de vreun an pe umeri și ne-a spus ceva pe ungurește din care n-am înțeles nimic. Mi-am băgat echipa la înaintare că n-aveam discurs. Sanyi e de origine de prin zonă dar soția lui este chiar din Borsec astfel că, spre promovarea turismului românesc și din simț civic, patriotic a hotărât să facă ceva valuri ca să aducă atenție spre bijuteria asta de stațiune. În colaborarea cu primăria a făcut un festival pentru că Sanyi se pricepe la chestii din astea.

Pe Sanyi îl știu de mulți ani de zile. Într-o vreme mergeam prin Lăptăria lui Enache de pe TNB. Nu știam că-i a lui Sanyi dar îmi plăcea atmosfera de acolo cu artiști nonconformiști și studenți zglobii. În week-end venea Johny Răducanu și improviza la pian. Abia după ce-am găsit Papa la Șoni din Vamă am aflat că Lăptăria tot a lui a fost.

La Falo am găsit tot felul de slane fripte pe lângă mbs și pită unsă – tradiții, nah - și mi-am umplut masa (îmi plac de numa’) când a venit directorul de festival să ne ureze bun venit. Mă uitam ciudat la el. Eu vroiam slană.

De cazare nu scriu separat că nu știu nici cum îi zice, nici ce regim are, nici dacă este în circuitul turistic sau e pe circuit închis. Eu n-am văzut nici un nume nicăieri. Era o casă lungă cu câteva camere, pe lângă biserică și ceva mai sus, peste drum de parc, unde face drumul o buclă stânga – dreapta și urcă în pantă, un drum îngust, o alee de fapt. Clădirea în care am locuit 6 nopți avea două nivele spre biserică și spre parc, simultan din care parterul era o magazie, ceva iar în partea opusă doar un nivel, se intra direct de pe pământ, fără trepte. Avea doar câteva camere. Pe o ușă scria „parapantă, 4 locuri” dar n-am văzut pe nimeni niciodată pe acolo. De fapt, din ce știu, băieții cu parapantă de la Sibiu au stat doar o zi, nici nu știu dacă au rămas peste noapte.

În fața clădirii era un foișor dreptunghiular și lung unde mâncam uneori și fix în spatele foișorului era aleea asta care, după două vile, ieșea în altă zonă a parcului cu multe indicatoare apoi cotea stânga și ducea glonț spre pârtia de schi care e vreun kilometru mai încolo, după ce trece peste un pod. De fapt este chiar „bulevardul” 7 Izvoare și spre dreapta duce fix spre centrul Borsec. E o stradă mai largă dar cea de lângă cazarea mea e foarte îngustă însă cu acces auto.

Evident, vara nu faci schi. Tăpșanul de la baza pârtiilor de schi este, însă, o frumoasă zonă de belvedere, aproape de stațiune însă aerisită iar în amonte era tăpșan înierbat cu miliarde de flori, un veritabil câmp cu flori cum nu mai văzusem demult. Pe dreapta e pârtia de schi Prichindel pentru copii iar pe stânga pârtia Speranța pentru adulți. Aveam acolo diverse amenajări și hamace în pădure, la margine. Este și un restaurant la baza celor două pârtii dar nu era deschis publicului larg deși erau acolo și aveau activități. Sincer, mi-e dor de acțiuni din astea comunitare, jumate oficiale, jumate liber alese unde aveam activități comune cu mulți participanți. Mi-e și greu să explic cum funcționează astea pentru că se formează așa, o atmosferă aparte pe care nu o pot descrie.

Pe tăpșanul de la schi se întâmplau multe, aveau de toate, au fost concerte și multe minorități și-au prezentat specificul.

De la pârtia de schi, coborând spre Borsec, la mică distanță, poate 100 de metri, poate 200, pe dreapta, este o cabană din lemn cu cerdac larg, închis, pe care nu am găsit-o nicăieri pe net. Nu are restaurant dar are un living larg și bucătărie unde se poate găti. Sincer, este o enigmă pentru mine despre cum funcționează turismul în Borsec sau, mai bine spus, despre cum nu funcționează.

La cabana asta erau copii ce păreau în tabără că erau mulți copii și puțini adulți iar la noi natalitatea nu este așa sporită. Făceau mereu, spre după-amiază, ceva jocuri în grup în curtea cabanei.

În față, tot pe partea cu cabana este Camping Irimescu, după o intersecție cu o altă stradă ce face ușor dreapta. Luând această stradă, tot pe dreapta, este Vila Borsec (are o grămadă de reclame peste tot) și mai în față, la intersecția cu Strada Carpați, Camping Hóvirág și Camping Eti.

Revenind la Bulevardul 7 Izvoare, mai jos, spre stânga este vila Kamenitzky ce mi-a atras atenția. Nu pare de închiriat dar definește arhitectura veche din Borsec: cu balcoane dantelate din lemn, cu scări cu balustrade din lemn, cu un turnuleț cilindric încorporat pe jumătate în corpul clădirii, scrijelită și cam mâhnită, are, totuși, măreția ei. De fapt Borsecul are două stiluri arhitecturale: ăsta cu dantelării în lemn și turnulețe, tot din lemn și cel clasic contemporan, amestecate, care – cum. Chiar peste drum, tot prin zonă există și o vilă nouă.

Multe vile din Borsec au intrarea pe podeț, direct la etajul întâi adică în cei câțiva metri de la stradă până la clădire terenul coboară atât de mult încât ajunge la clădire cu un etaj mai jos. Asta m-a amuzat. Vila Kamenitzky nu este așa dar cea nouă de peste drum este.

Următoarea vilă după Kamenitzky, pe aceeași parte, este, totuși, de închiriat și am văzut turiști venind.

Mai departe, la parc, pe dreapta și aproape de cazarea noastră sunt vilele 31 și 32 dintre care 31 este o paragină totală din care au rămas doar pereții – o casă doar cu parter – și prin a cărei deschidere ce era cândva o fereastră, țâșnește spre cer un arbore falnic cu rădăcină în interiorul casei sau ce a mai rămas din ea. Mai corect este să spun că are rădăcina în interiorul perimetrului pereților. Peste alee, vila 32 pare pregătită să primească oaspeți și două persoane ce par personal stau la taclale în pridvor.

Cam ăsta e specificul în Borsec. Din loc în loc dai peste câte o dărăpănătură la care te uiți siderat: doar pereți spre prăbușire, tavan aproximativ și camere goale cu ferestre vraiște cu tocuri din lemn scorojit. Tot la fel este și clădirea clinicii din parc, o clădire lungă, cu un etaj, în parcul plin de flori, cu bazin și arteziană, cu alei splendide și cu o clădire nouă din lemn, futuristă și frumoasă ce adăpostește o expoziție despre Borsec, pe niște scări în sus, de cealaltă parte a parcului. Am participat la o prezentare a Borsecului aici, înainte de a vedea expoziția și am ascultat diverse informații despre izvoarele minerale din zonă, ce conțin ele deosebit și la ce sunt folositoare. Astfel am aflat, printre altele, că Izvorul 11 de lângă Poiana Zânelor are apă cu litiu și tratează depresia. Am mai aflat că la Borsec nu există medic balneolog care să facă recomandări dar începând de anul următor, respectiv 2019, va veni un medic deoarece medicul de familie nu face astfel de recomandări neavând cum să cunoască specificul tuturor stațiunilor din țară în timp ce un medic localizat în stațiune poate cunoaște specificul zonei.

Între clinică și expoziție, de altă latură a parcului, e un fel de cazemată de piatră cu scări din piatră în cele două laterale pe care urci și ajungi la stradă. Astea sunt, de fapt, rămășițe din centrul balnear vechi. Așa e terenul în Borsec: tot denivelat. Din strada aia, nu departe este biserica. De la biserică spre stânga e o alee asfaltată care urcă și duce la un castelaș, o vilă tot pe același stil ca celelalte vechi din Borsec doar că mai mare, mai largă și tot la fel, cu turn semi-încorporat în clădire și pe-o parte intrarea la un etaj și pe altă parte, în spate, accesul cu un etaj mai jos. Întregul aspect era insalubru și dărăpănat doar că avea haine întinse la uscat ba chiar părea că se aude ceva zumzăială de copilași. Chiar aveam impresia că sunt ceva homleși care au venit să folosească spațiul abandonat. Destul de deprimant...

Pe partea cealaltă a parcului, spre restaurante, pe strada 7 Izvoare, e un rond spre stânga și magazine după rond iar în rond un grup de statui înalte din lemn, relativ stilizate, reprezentând diverse personaje aproximativ folclorice românești dar neidentificate. Sunt și bănci pe care să te așezi.

De partea cealaltă de stradă, altă belea: două clădiri de vreo două etaje fiecare, cu stilul arhitectonic specific în zonă și la fel de dărăpănate ca și vila cu copac prin fereastră. Nici la Herculane nu sunt așa dezastre. Clădirile erau acoperite cu plase de construcții și scria mare pe ele că proprietarul este un hotel din Iași. Asta era scuza pentru toate ruinele: sunt proprietate și primăria nu se poate atinge de ele. Pe hărți apare ca și Hotel Remeny unde înainte a fost cinematograf și cantină.

Străbăteam aleile și străzile cu piatră cubică sau asfalt din Borsec, pe lângă parcul verde, pe lângă clădirile vechi și noi, pendulând între centrul unde se învecinau restaurantele Falo și Roua și pârtia de schi unde se instalase vatra festivalului, cu ceaune, cu multe tarabe, cu două scene: una rustică și alta nu, cu baloți de paie și terase încăpătoare.

Prima seară a venit Radio Târgu Mureș și a făcut animație cu folclor. A doua seară a venit fanfara Transilvania. A fost și jazz și indie iar ultima seară folk. A fost și multă presă și după o lună l-am văzut pe Sanyi pe YouTube cum făcea un gulaș cu ghebe, fără adaos suplimentar de apă. Era cu Cristi Tabără. A fost filmat într-un loc mai retras, într-o poiană, că eu nu l-am văzut când a făcut asta.

Sâmbătă după-amiază am avut un meeting cu Avram Iancu (nu, n-a murit), Tibi Ușeriu și Zsolt Török. Cel mai probabil nu știți cine sunt. Avram Iancu are ceva performanțe în înot de rezistență. De profesie este bibliotecar la Petroșani.

„Avram Iancu este primul român care a traversat înot Canalul Mânecii, pe 30 august 2016, fără să poarte costum de neopren, la capătul unui efort continuu de 17 ore și 54 de minute în care a parcurs 62 de kilometri.”

Sursa: https://m. digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/record-istoric-avram-iancu-a-devenit-primul-om-care-a-inotat-in-dunare-de-la-izvoare-la-varsare-794516

Tibi a făcut pușcărie pentru jaf, a câștigat apoi niște maratoane ultra la cercul polar iar acum e activist social la Tășuleasa iar Zsolt a murit (stupid) fix un an mai târziu în ascensiune în Masivul Făgăraș după mai multe expediții în Himalaya, Alpi și alte locuri. Acum, un parc din Arad îi poartă numele.

Nu vă mirați de numele astea! Un an mai târziu l-am întâlnit și pe Mircea Vulcănescu. Este monitor de schi și-i de origine din Voșlobeni, lângă Izvorul Mureșului.

Dar scriam despre Borsec.

La Borsec e plin de izvoare minerale și fiecare izvor are un chioșc construit în jurul lui iar la intrarea în chioșc e montată câte o placă informativă ce povestește despre specificul izvorului. Sunt cam două zone cu izvoare: o zonă cu 7 izvoare chiar după restaurantul Roua, lângă strada care poartă fix numele ăsta și cele două izvoare din Poiana Zânelor. Mai este și izvorul nr. 1 numit și izvorul principal care era fix sub fereastra noastră, într-o zonă de parc mai retrasă și îngrădită cu un gard nu prea înalt dar, din ce știu eu, accesul la izvor era interzis pentru că apa nu este potabilă. Era și paznic cu cușcă instalată pe lângă izvor și nu permitea accesul nimănui.

Centura Borsec este un traseu de belvedere de 4-5 kilometri ce pornește de la strada Carpați, din zona vilelor 22/23, în nord – vestul stațiunii și face un ocol larg al zonei până la Poiana Zânelor, în sud – est, lângă izvoarele 11 numit Petőfi și 10 numit Kossuth. Din Poiana Zânelor pornesc poteci spre Grota Urșilor, Peșteră de Gheață și Izvorul Pierre Curie.

Locuitorii din Borsec spun că orașul este mai animat doar 2 luni pe an, vara, iar în general, ei duc o viață destul de modestă. Adevărat, în iulie erau turiști dar nu prea mulți, abia vedeai câte unul din când în când. Nici la Ceaun Borsec Festival nu au venit prea mulți deși prima seară, aia cu folclor cu radio Târgu Mureș era plin pentru că Sanyi se pricepe la promovare. Dar a ales programul neinspirat. Dacă începea din start cu indie, ceaune și grătare sfârâite, sigur mai veneau și zilele următoare dar a început destul de boring astfel, când a pus ceaunele, sâmbătă și duminică, au venit mult mai puțini. A făcut concurs de gătit cu participanți minorități pe care l-au câștigat ungurii din Borsec (politically corect).

Ceaun Borsec Festival s-a întâmplat și în 2021, aproximativ în aceeași formulă dar, după prima ediție, eu nu am mai fost.


LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI

Peisajul este minunat.


despre DISTRACȚIE & RELAXARE

E mai multă distracție decât pot eu duce.


[fb]
---
Trimis de Mioritik in 28.10.21 11:49:18
Validat / Publicat: 28.10.21 13:33:06
INFO ADIȚIONALE
  • A fost prima sa vizită/vacanță în BORSEC

VIZUALIZĂRI: 1026 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

12 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Mioritik); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P03 Borsec, parc
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 13500 PMA (din 15 voturi)

ECOURI la acest articol

12 ecouri scrise, până acum

cata2106scris / TELEFON [28.10.21 18:44:07] »

Am trecut și eu anul asta de doua ori prin Borsec, pe repede înainte, cu plimbări pe Alee 7 Izvoare și roată înapoi.

Mi s-a părut un loc tare ciudat, ordinea și curățenia specifica zonei erau în contrast cu bijuteriile alea arhitecturale care sunt lăsate în paragina. Poate am nimerit și eu la o ora nepotrivita, căci era gol și lipsit de lumea și parca de viață, chiar dacă era o zi plăcută de septembrie.

Am făcut un tur de izvoare și am băut apa care mai de care mai "aromată", citind pe fiecare izvor care boli as putea sa îmi vindec.

Iar Tibi e un om de milioane (cu ceilalți nu am avut ocazia sa ma cunosc, doar am auzit de ei), recomand cartea lui "27 de pași", o adevărată poveste de viață. Iar dacă tot am adus vorba de el și sunt destui pasionați de drumetii pe aici, Via Transilvanica și Tășuleasa Social sunt doua lucruri de care merita lumea sa audă.

Mioritikscris / TELEFON [28.10.21 19:39:11] »

@cata2106: Da, localnicii au dreptate, două luni pe an. Septembrie nu. Să fim sinceri, nici litoralul nu este foarte departe de realitatea asta. Multe stațiuni sunt pustii în extrasezon. Mai nou, și Valea Prahovei tinde să fie pustie.

Sincer, chestia asta cu proprietatea mi s-a înfipt în minte și rulam pe automat programe de găsit soluții. Sincer, chestia asta cu proprietatea e cam ca o ghilotină pe care o pun unii că n-ai voie să intervii și pace dar dacă cineva chiar vrea să miște ceva, imposibil să nu găsească soluții: idei, propuneri, intervenții, ceva... Acum, mai e și spiritul locului, parcă văd omu' înfipt pe picioare: proprietate și stop. Tot măcinând problema am dat eu de variante de soluții dar nu-i locu' meu și nu mă bag. Cred că soluția finală e demolarea că dacă se prăbușește, ce-i mai faci?

Mioritikscris / TELEFON [28.10.21 19:45:33] »

@cata2106: Nu știu câte milioane are Tibi dar adevărat că multă lume îl iubește și are mulți prieteni. Chestia cu jaful nu sună bine dar am hotărât să o iau ca atare, fără cosmetizare și pe scurt, fără să intru mult în detalii. Le-am scris și pe cele bune (să se adune). La Tășuleasa, da, face fapte bune, și pentru el și pentru alții. E prieten (și) cu Mani de la Urma care se implică și el mult.

Cartea n-am citit-o, am văzut-o într-o vitrină, n-aveam bani.

Sincer, sper să se lase de maratoane din astea extreme, mi se face părul măciucă când îl văd ce face.

cata2106scris / TELEFON [28.10.21 20:14:49] »

@Mioritica: Soluții sigur s-ar găsi dacă se dorește cu adevărat. Ungurii au băgat mulți bani în Harghita și Covasna, dacă nu putem noi, măcar sa lăsăm naționalismul la o parte și sa ne lăsăm vecinii de la Budapesta sa vina cu soluții ca sigur pot sa o facă și au și capacitate financiara.

Tare rău mi-ar părea sa se ajungă la soluția demolării, încă se mai pot recupera clădirile alea, nu e prea târziu. Ar aduce un plus mare în comunitate. Și Borsecul ar putea ajunge o stațiune atractiva all year round, nu doar în 1-2 luni pe an.

Iar despre Tibi, a ajuns omul care e acum prin prisma trecutului, pana la urma toți avem demonii noștri care ne fac sa fim cine suntem. Chiar recomand cartea, explica tare fain cea a făcut, de ce și cum a reușit sa ajungă pe calea cea dreapta. Nu mulți, după ce sunt condamnați la 23 de ani de pușcărie reușesc sa dea comunității cea a reușit el.

Iar despre maratoane, nu suntem pe același gând, eu sper sa nu se lase, stau cu sufletul la gura când e la 6633 Ultra Arctic sau Tor de Geants, și motivează tare multă lume sa se apuce de sporturile astea faine. Pana la urma cred ca și asta e parte din "pocăința" lui.

Qvadratvus [28.10.21 20:36:26] »

@Mioritica: Și iarna nu? Eu am fost la Borsec și iarna și erau destui și atunci.

Mioritikscris / TELEFON [28.10.21 20:44:12] »

@cata2106: Da, poate pocăință, mai degrabă plată, aș zice deși... poate auto-impusă, poate acceptată...

Sincer, mă scarpină șira spinării când îi văd degetele alea înroșite că dege... nu vreau să scriu.

Când e vorba de plătit ceva mai degrabă recomand soluții mai blânde, mai bine ar face voluntariat prin munți - deși știu că face - mai bine taie lemne la oameni (apoi intră la căldură), repară pereți, ceva, la unul - altul, lucră cu ziua moca, dacă chiar vrea decât să stea zile întregi la minus 50. E inuman.

Eu sunt cam extremistă (paradoxal) adică resping orice este extrem. Decât să fac un job greu în 24 ore fără odihnă, mai bine fac în 3 zile, câte 8 ore, regulamentar. Apreciez armonia în toate.

De-ar fi după mine aș dinamita orice muzee ale durerii și le-aș șterge de pe fața pământului, să nu ne amintim vreodată că există durere. De muzee ale armoniei nu am auzit. De ce?

Nu știam că au fost chiar 23 ani. Și asta îmi face părul măciucă.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Qvadratvus [28.10.21 20:49:06] »

@Mioritica: dar la dorința de a te învinge pe tine însuți, v-ați gândit? Poate fi o formă de a concura cu tine însuți.

Mioritikscris / TELEFON [28.10.21 20:54:43] »

@cata2106: Nu chiar că le demolează cineva dar se prăbușesc singure. Sunt deja câteva care-s gata demolate.

Nu am vrut să intru foarte mult în detalii dar, sincer, priveam localitatea pe ansamblu și mă întrebam ce blestem s-a abătut asupra locului că a atins toată generația aia, pe suferința cui s-au ridicat castelașele alea că altfel n-avea cum, să nu poți tu salva zeci de ani? Altfel n-avea cum.

Cu naționalismul n-am avut de-a face ever. După munți, în vest, omu' e mai sobru, fie român sau nu dar mai gospodar, mai cu principii. De la Carpați la est e altă țară. Acolo jocurile se fac altfel. Dar în vest n-am avut supărări ever, orice ar fi fost. Am locuit o lună în Satu Mare, printre ei. Românii vorbeau ungurește. Aș fi vorbit și eu dar n-am talent la lingvistică. Mi-era ciudă. Ungurii vorbeau românește. Mi-a fost bine mereu acolo. Naționalismul e doar o teorie.

Și soluții în Borsec... Mai mult de convingerile lor și de stilul lor de viață, nu de etnie. Poate chiar occidentalii țin mai mult respect pentru proprietate.

Mioritikscris / TELEFON [28.10.21 20:59:42] »

@Qvadratvus: Dorința de a te învinge pe tine însuți e un concept mult vehiculat în zilele noastre. Nici asta nu validez. Dar, evident, Tibi trăiește în lumea lui, nu în lumea mea. Eu doar am aflat că el există. N-aș face ca el.

adso [28.10.21 20:59:57] »

@Qvadratvus:

Și iarna nu? Eu am fost la Borsec și iarna și erau destui și atunci.

Din câte știu de la niște cunoscuți, iarna stațiunea e destul de plină de basarabeni care sărbătoresc Crăciunul / Anul Nou pe stil vechi. Maghiari vara, moldoveni iarna.

Mioritikscris / TELEFON [28.10.21 21:02:54] »

@Qvadratvus: Nu am fost iarna în Borsec dar am văzut poze cu Tamara. E superb. Mulți o invidiază că locuiește în Borsec. Îi înțeleg. Amu, na, când știi pe cineva din zonă, vezi lucrurile subiectiv.

Mioritikscris / TELEFON [28.10.21 21:41:39] »

@cata2106: Ah, am uitat. Mani era prieten (și) cu Ivan Patzaichin. Mergea în fiecare vară la proprietatea lui din Mila 23 și făceau canoe pe Dunăre.

RIP

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
cata2106, Mioritik, Qvadratvus
Alte impresii din această RUBRICĂLa pas prin Borsec și împrejurimi:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.071533918380737 sec
    ecranul dvs: 1 x 1