Tulin

TIPĂREȘTE

La Tulin am fost pe 20 aprilie anul ăsta, 21. (Scrie pe poze).

Era o după amiază mohorâtă și mă plictisisem crunt de frig. Vroiam să sărbătoresc primăvara.

Căutam ceva libanez și curățel. Aveam chef de meze cu pită din aia caldă, umflată, nedospită, goală în interior. Oricum se răcește repede dar prezentarea e de impact și apuci să iei de câteva ori din pita aia până se răcește. Se mănâncă cu mâna, după ce se rulează aproape ca un stick (o bucată mică de pită, evident) cu care se ia o doză de humus, mutabal sau labne din castronașul corespunzător. Nici măcar nu te murdărești pe degete, ca la pește. Atingi doar pita și pita atinge aperitivul și amândouă cavitatea bucală apoi stomacul și tot așa... apoi ficatul, apoi bila... apoi... în fine.

E un produs culinar dietetic (mai puțin mutabalul care e un fel de salată de vinete dar și cu tahină și alte lucruri și vinetele, din ce mi-a spus un doctor, se digeră cel mai greu, dar ce să fac? Îmi plac extrem). Humusul, însă, e pastă de năut deci plantă. Și vânăta e plantă, nah, dar de altă natură. Apoi labne este ce noi, românii, numim lapte covăsit sau, în altă accepțiune, cremă de iaurt. Se servesc în castronașe separate, cu un șanț circular în care șade ulei de măsline. Un deliciu. Aș servi la toate trei mesele, cu drag. Și desert – lapte condensat. Doar că sunt mai greu de găsit. Pentru asta caut restaurant libanez că asta e specialitatea lor. Chiar și dacă nu pun în meniu, le cer și ei îmi aduc. Imposibil să nu aibă.

Deci Tulin: este pe lângă Cișmigiu, în colț cu Știrbei Vodă. Nu-ș ce era așa greu de găsit. Am amețit jumătate de oră. Am ieșit din parc spre strada Pictor Constantin Stahi. Restaurantul este la numărul 2 deci prima clădire de pe stradă, colț cu Știrbei. Eu am ieșit pe poarta parcului pe la numărul 10, cred, am dar de burgeri, mici, bere, cartofi prăjiți, cafele, dar nu! Eu vreau labne.

Am găsit și Tulin. Era întuneric deja și clădirea era ascunsă după o mare groapă care era șantier și camuflată cu plase din alea de construcții.

Clădirea e barocă. Despre arhitectură nu știu să spun mai mult decât că pare interbelică. E o vilă cu vreo două etaje și mansardă despre a cărei istorie nu știu nimic dar sigur are. Toate au, astea din centrul Bucureștiului: cin’ le-a construit și de ce, cin’ le-a folosit și la ce, cum au trecut de la un proprietar la altul. Habar n-am. De m-aș apuca că cercetez aș găsi. Dar n-am chef. Pentru mine, important era că au mutabal.

Adevărat, este amenajat foarte elegant. Interiorul este pe măsura exteriorului pretențios.

La parter au recepția fix în față, cum intri. Acolo șade personalul de serviciu. În dreapta e un salon cu vreo patru mese, nu multe. Este destul de intim și foarte elegant amenajat, în nuanțe deschise, mesele sunt deja pregătite cu pahare și veselă și ambianță selectă.

Nici un chelner nu te deranjează, îți vezi de treabă liniștit și dacă ai nevoie de ceva, apeși pe un buton al unui dispozitiv care se află în mijlocul mesei și ospătarul vine. La noi era o fată, de fapt.

Mai au două saloane la fel și la etajul întâi. Le-am văzut pentru că acolo era baia. Și mai au și mansardă cu terasă. Nu am fost. Era rece și nu cred că era deschisă dar vara trebuie să fie o adevărată plăcere să servești masa acolo. Eu nu am mai fost de atunci. Poate la vară.

Pe lângă mezele mele am comandat ceva, șaorma la farfurie sau ceva că la ei toate sunt la fel: fulgi de carne cu cartofi prăjiți alături și ceva murături pe lângă. A venit acoperită cu pita aia a lor, rotundă și caldă. Era cool. A fost chiar mai mult decât suficient.

Nu aveau oferte din partea casei dar nici nu simțeam nevoia.

Pe total a fost bine și ne-a mai înseninat puțin după-amiaza mohorâtă, deși, cu destulă sobrietate.

La plecare, jupânul de la recepție ne-a salutat discret, aristocrat, și ne-a poftit să mai venim, la fel de discret. Părea proprietarul.

Serviciile sunt la superlativ. Aveam rezervare dar nu era nevoie. Nu era aglomerat. Ne-a luat comanda repede și elegant care apoi a venit repede și elegant.

Produsele au fost fix cum trebuiau să fie: gust, prezentare, temperatură, totul perfect.

Zona e frumoasă, vechiul București dar nu ai ce vedea din interior ci doar draperii și ambient dar e foarte elegant și plăcut.

---

VIZUALIZĂRI: 434 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI