Lacul Mija – bucurie la înălțime

TIPĂREȘTE

În cadrul vacanței petrecute pe Valea Jiului doream să facem și un traseu montan nu foarte complicat, potrivit orășenilor mai puțin antrenați, traseu care să mulțumească pe toți participanții (destul de ușor pentru a fi abordat de copii, să nu apară urși, fără diferențe mari de nivel etc.).

Câteva fotografii văzute pe Internet și o minimă documentare au condus către decizia de a face o drumeție în Munții Parâng, către Lacul Mija. Această oglindă de apă formată într-o frumoasă căldare glaciară are o suprafață de circa 1 hectar (în funcție de precipitații), o adâncime de 6-7 m și este situat la o altitudine de 1980 m.

Pentru a face excursia mai interesantă am ales varianta urcării cu telescaunul până în stațiunea Parâng după care ne-am continuat drumul la pas. Se poate ajunge și cu autoturismul până aproape de Poiana Nedeii, drumul a fost asfaltat – se mai lucra doar la infrastructură (parapeți etc.). La jumătatea lunii august funcționa telescaunul vechi, cel care te leagănă timp de circa 25 de minute pe o distanță de 2400 m, avantajos pentru că te urcă mai sus decât telescaunul nou („Rusu” , instalație modernă). Am plecat puțin după ora 8 de la Casa Mia – Straja, Lupeni (vezi impresii), telescaunul pornise deja chiar înainte de ora 9 când am ajuns noi într-o mică parcare amenajată pe marginea DJ 709F. Am achitat 20 lei/adult călătorie dus-întors în aceeași zi, plus o taxă Salvamont de 1,5 lei/persoană (am primit bonuri pentru ambele sume + o hartă a zonei/orașului Petroșani) (cniptpetrosani.ro/transport-pe-cablu).

Traseul străbătut a fost următorul: Releu GSM – Rezervația Piatra Crinului – potecă curbă nivel sub Parângul Mic – Șaua Izvorul (2050 m) – Șaua Scurtă (2125 m) – Lacul Mija (1980 m) . Până în Șaua Scurtă ne-am ghidat după marcajul bandă roșie (care merge spre Vf. Parângul Mare), după care am urmărit punctul galben.

Surse de apă: izvorul Salvamont din stațiune și râul Mija Mare. Durata traseu dus: 3 ore și jumătate (cu doi copii de 5 și 11 ani). Puncte mai dificile de urcuș (în accepțiunea mea): de la stația de telescaun la Releu (multă piatră sfărâmată), o porțiune scurtă spre căldarea glaciară a lacului (potecă de pământ alunecoasă și jnepeniș), iar pe ruta de întoarcere cei vreo 200 de m urcați în altitudine spre Șaua Scurtă (de la 2150 m se coboară până la circa 1950 m în albia râului; urcuș „demențial” pentru noi... hi, hi).

Excursia a fost minunată, vremea a ținut cu noi (deși pentru după-amiază se anunța ceva instabilitate), peisajele îți taie răsuflarea, copiii s-au mobilizat exemplar (la întoarcere nu credeam că mai prindem telescaunul, adică ora 16.25 ultima îmbarcare, dar ei au vrut neapărat să mai meargă cu telescaunul, lucru îndeplinit cu brio – după noi au apăsat pe buton și au oprit sistemul de transport pe cablu). Ne-am oprit des pentru fotografii și pentru cules afine; pe malul lacului am poposit vreo 40 de minute, timp insuficient pentru a admira îndeajuns măreția Naturii.

Acum când privesc în urmă îmi dau seama că traseul este unul ușor, cu ceva accente medii pe porțiunile de urcuș (pentru orășenii neantrenați, cum eram noi). Ne-am întâlnit cu persoane de diferite vârste și copii aflați într-o tabără, fără a fi însă aglomerat pe traseu sau pe malul lacului.

Concluzii. Vom reveni în zonă pentru a „cuceri” cele câteva vârfuri montane accesibile și pentru începători: Vf. Parângul Mic (2074 m), Vf. Cârja (2405 m) și Vf. Parângul Mare (2519 m). Mi-au plăcut Munții Parâng, priveliștile sunt grozave, traseele bine marcate.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 953 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI