Litoralul românesc, de la agonie la extaz, și înapoi la agonie

TIPĂREȘTE

Pfuuu, nici nu știu de unde sa incep review-ul meu despre această vacanță... mă tem că unii dintre voi îl veti considera pe alocuri clișeic, fiind doar un alt articol despre un concediu "ratat" pe litoralul romanesc.

După ce i-am povestit pățaniile noastre pe țărmurile patriei, cineva mi-a spus că îi pare rau că am avut un concediu de coșmar... ciudat e că eu nu îl consider chiar așa, deși trebuie sa recunosc că din multe puncte de vedere a fost cel mai prost concediu al nostru de până acum.

E curios cum mintea umană tinde să se agațe doar de chestiile negative într-o situație și să șteargă efectiv cu buretele cele pozitive (la fel de bine se poate întâmpla și invers, probabil balanta inclinandu-se inspre cele care și-au pus amprenta mai tare asupra ta).

O sa incerc sa povestesc despre această vacanță exact cum am perceput-o eu la momentul respectiv. Un lucru pot afirma cu tărie, vacanta asta a fost ca un roller coaster, cu suișuri dar și cu multe coborâșuri.

Așadar având disponibile voucherele de vacanta ale soțului de anul trecut — nu știu cum au scăpat necheltuite până acum :) — am hotărât să petrecem a 2a vacanta pe vara asta, după cea în Croația (vezi impresii, vezi impresii), la noi pe litoral, și anume la hotel Oxford, situat la limita dintre Constanța și Mamaia (cred că pe google apare ca fiind în Mamaia).

Am ales litoralul in detrimentul altor destinații autohtone deoarece fetiței mele de 2 ani și 5 luni ii place foarte mult apa, ca și mie de altfel. Plus că am așa o nostalgie legata de litoral și de amintirile avute aici, copil fiind. A fost o revedere cu marea noastră după o pauză de 6 ani (ultima dată fiind cazati la Saturn, dar atunci am fost in gașca și percepeam altfel lucrurile).

Acum multi probabil o sa se întrebe de ce am ales zona aceasta, că e cea mai aglomerata, scumpă etc. Am ales-o din cauza hotelului care a fost cea mai bună opțiune la momentul respectiv. Am făcut rezervarea târziu, iar hotelurile țintite din sudul litoralului erau toate ocupate.

Prima incercare: drumul. Dacă din Deva până pe autostrada Soarelui am circulat binișor, pe autostrada am stat in coloana 3 ore. Menționez că era o zi de luni, și ne așteptam să fie destul de lejer, dar nu a fost așa. Am făcut astfel 11 ore pe drum.

Într-un final, cu întârzierea de rigoare, am ajuns la hotel. Hotelul foarte ok, de 4 stele, curat, mirosea foarte bine peste tot, destinat mai mult segmentului business, cu parcare, singurul dezavantaj a fost că nu era prea aproape de plaja. Pana la cea mai apropiata plaja, cea din Mamaia, erau aprox 900m. Acest lucru insa ni l-am asumat de când am achiziționat cazarea, propunandu-ne să mergem cu mașina până la plajele din Constanța, spre care am înclinat mai mult, știind după documentări pe internet că sunt mai ok și mai linistite, încercând să evităm astfel zona de Mamaia care se zvonea a fi foarte aglomerata.

Masa de prânz (ca și majoritatea meselor de altfel) am luat-o la restaurantul de la parterul hotelului, Sofra, cu specific turcesc. Foarte bun tot ce am mâncat acolo.

După masă ne-am urcat în mașina pentru a merge la plaja. Deși inițial pusesem pe gps plaja 3 Papuci, fiind obosiți, am hotărât să mergem la plaja cea mai apropiata, și anume la cea din zona hotel Malibu, din Mamaia, totuși cat putea fi de rău? Mai fusesem in Mamaia in trecut dar niciodată în această zonă.

Plaja la Malibu era plină de alge, însă nu doar la mal, ci pe o porțiune de un metru în unele locuri. E adevărat că existau și porțiuni pe unde puteai intra in apa, însă chiar și așa mi s-a părut dizgrațios, deoarece, micul golfuleț avea aspect de balta plină de vegetație.

Dezamăgiți, am mers puțin mai încolo, la următoarea plaja, din fata Hotelului Parc. Aici nu erau alge și apa era curata dar plaja era plină de mucuri de țigară, nisipul avea textura de praf, era foarte aglomerat, pe langa dig, erau o grămadă de gunoaie, sticle goale, ambalaje. Am vrut să plecăm atunci, dar fetița s-a și băgat în apa pana noi să hotărâm ceva și cum era obosita am zis sa o lăsăm puțin ca sa nu facă o scenă. Nici măcar nu ne-am căutat un loc unde sa stăm, ci am stat pe pietre și am supravegheat-o, nemaiavand chef de nimic.

După vreo 20 de minute, in momentul in care in fața noastră o fetiță mai mare sub supravegherea mamei și-a făcut nevoile în fața cearșafului pe care stătea, care era fix langa mal, am zis că e prea mult pentru noi, am luat-o pe fetița mea pe sus cu urletele de rigoare și am plecat înapoi la hotel. O imagine de-a dreptul grotescă pe care nici acum nu mi-o pot scoate din cap. De ce nu s-a dus cu ea la toaletă? Fetița fiind de 5-6 ani, nu vreun copil care inca nu știe să spună ce nevoi are.

Și oamenii din jur, de ce se complăceau in mizeria aia numită plaja, nu pot înțelege. Probabil se înghesuiau aici la începutul statiunii din cauză că mai încolo erau mult hulitele plaje lărgite... nu am idee.

Seara, in scurta noastră plimbare prin imprejurimi aveam să descoperim o și mai mare mizerie pe străzi. Efectiv gunoaie prin tot parculetul de vizavi de hotel, gunoaie pe toate spațiile verzi care duceau pe faleza din Mamaia. Nu am putut să îmi las fetița sa alerge prin parc pentru că era plin de gunoaie și ea are obiceiul să pună mâna pe tot ce găsește.

Pe faleza am poposit fix 2 min... lume pestriță, gălăgie, aglomerație și prost gust, așa că am hotărât să ne întoarcem din nou la hotel. Eram efectiv fara cuvinte. Știu că toata mass-media abunda in articole despre cat de aglomerata e Mamaia, câtă mizerie este etc dar până nu am văzut cu ochii mei nu am crezut. Observați că nu am făcut referire la preturi, deși unele erau exagerat de mari. Prețul in sine nu e problema, oamenii umplu oricum litoralul chiar daca preturile sunt mari, problema este mizeria și ceea ce primești de banii respectivi. Mizeria ca atare și mizerabilul comportament al oamenilor, fie ei turiști, autoritati sau patroni pusi pe profit.

Soțul meu era atât de dezamăgit încât a vrut să plece acasă în acea seară. L-am convins totuși să mai acordam o șansă plajelor din Constanța și orașului cu ce avea el de oferit. Oricum spre partea asta plănuiam încă de acasă să ne îndreptăm, și nu inspre Mamaia.

Țin să fac inca o data precizarea că mă refer mai sus la zona de început a Mamaiei. Ulterior am facut o scurta incursiune și in zona hotel Tomis, unde era parcă mai civilizat.

A doua zi ne-am îndreptat spre plaja 3 Papuci din Constanța aflată la o distanta de 10-15 min cu mașina. Am parcat pe faleza neamenajata de deasupra plajei. Zona nu era îngrijită, era vegetație crescuta aiurea și coșurile de gunoi dădeau pe dinafară. Accesul pe plaja se face coborând niște scari de lemn care ar necesita și ele niste reparatii. Plaja insa mi-a plăcut destul de mult așa că am revenit aici in fiecare zi. Este o plaja curată, liniștită, lata și lunga, neaglomerata, amenajată cu șezlonguri și umbrele, având mai multe sectoare private.

Noi am stat la Euxin. Nisipul are scoici sparte și înțeapă la talpi, însă numai pana pe la al treilea rând de șezlonguri. De acolo până la mal este nisip foarte fin. Noi am stat tot timpul in primul rand de sezlonguri. De altfel doar acesta și al doilea erau ocupate, in rest liber. De asemenea în fața șezlongurilor stăteau și oamenii cu prosoape. Nu era nici o problemă în acest sens. Un șezlong costa 30 lei. Mi s-a părut scump având în vedere că e o plaja destinata cu precădere localnicilor. Pe plaja erau beach baruri de unde puteai lua băuturi și ceva de ronțăit si care aveau și toalete.

Apa era perfecta: curată, transparenta, cu intrare lina, calda, ideala pentru copii. Ne-am relaxat amândoi cu câte ceva de baut pe șezlong și am putut sa o lăsăm pe cea mica sa se joace in voie in nisip și la mal fara nici o grijă că ar putea să i se întâmple ceva. Ne-am bucurat că am găsit în sfârșit un loc pe placul nostru după prima zi de dezamăgiri.

Seara ne-am plimbat pe faleza cazinoului. Cazinoul era în plin proces de reabilitare astfel că era acoperit de plase de siguranță și schele. Nu puteai vedea mare lucru, insa m-am bucurat pentru că în sfârșit i se redă strălucirea de altădată. Plimbarea pe faleza a fost o reală plăcere. Am observat că în zona aceasta, spre deosebire de oraș în general, era curat, oamenii erau civilizați, te puteai bucura de priveliște și de zgomotul mării și al pescărușilor.

In următoarea zi, după masă, ne-am îndreptat către plaja de la Corbu. Citisem o grămadă de păreri despre această plaja, și bune și rele, așa că am vrut să vedem cu ochii noștrii despre ce e vorba. Din satul Corbu am luat-o spre plaja pe un drum neasfaltat dar drept și fara gropi. Cred că drumul din sat până la plaja a durat 10 min cu mașina. Am ajuns într-o parcare amenajata in camp unde am platit taxa de parcare de 10 lei unui bătrânel simpatic care cum a aflat că venim pentru prima dată aici ne-a "avertizat" că o să ne placă foarte mult. Deși inițial nu l-am crezut, cum ne apropiam de plaja prin vegetația pitica, am realizat că bătrânelul chiar vorbise serios.

Plaja era SUPERBA! Mi-a tăiat respirația! Nisipul era din cel mai fin pe care pășisem vreodată. Mirosea a mare. Briza îți mângâia fata, pescărușii se învârteau in cercuri. Am avut pentru prima dată in viața mea sentimentul de LIBERTATE. Și nu eram singura. Soțul meu era și el impresionat (nu mă așteptam, el e un tip care apreciază confortul și plajele sălbatice nu sunt neapărat pe gustul lui), starea pur și simplu asezat direct pe nisip și se uită în larg. Cea mica era innebunita. A sărit în valuri până nu am mai putut sa o ridic. Mi-a cerut să ii dau hainele jos și a alergat dezbrăcată cat au tinut-o piciorușele pe malul marii așa că noi nu am avut încotro decât să o luăm la fuga după ea... bucurie pura. Am avut vacante foarte frumoase și am văzut plaje minunate dar aici am simțit ceva aparte toți 3. A fost memorabil și mi-ar placea sa retrăiesc din nou acel sentiment.

Plaja era lunga, destul de lata, curata, cu nisip fin, nu era deloc aglomerată (e adevărat că noi am fost in timpul săptămânii) liniștită, oamenii care erau acolo foarte decenți, cu intrare lina in apa. Pe malul marii erau cochilii de scoici așa cum găseam in copilărie când mergeam la mare. Mă gândeam că o să fie alge, dar nu, nici urmă de ele.

La plecare am observat că în tufele de vegetație ce mărginesc plaja, mai erau ici colo, câte un muc de țigară sau alte deșeuri menajere pe care unora le-a fost greu sa le duca la containerele situate la iesirea de pe plaja. M-a întristat chestia asta, deși in rest a fost foarte curat. Am ținut să ii spunem bătrânelului că a avut dreptate în legătură cu plaja și am avut o scurtă discuție. Așa am aflat că el in fiecare seară cutreieră plaja și strânge gunoaiele lăsate în urmă de turiști. Nu știu dacă este treaba lui sau nu dar am o mare admirație pentru el. Mi-ar placea ca și turiștii să înțeleagă importanța curățeniei mai ales pe genul acesta de plaja care este rezervație naturală și pe care ar trebui cu atât mai mult sa o protejam.

Am fi vrut să vedem și plaja Vadu dar deja se însera.

Pe drum înspre hotel am hotărât că dacă e sa mai revenim pe litoralul romanesc, aici ne vom petrece vacanta, cu cazare in satul Corbu, departe de toate stațiunile consacrate.

In următoarea zi, după succesul cu plaja Corbu, am ales sa vizitam tot o plaja sălbatică, de data acesta situată mai la sud, plaja Tuzla. Drumul de acces din localitatea Tuzla până la plaja este tot neasfaltat dar ok. Am parcat in camp. Priveliștea către mare e superbă. Apa are culoarea turcoaz ca in Grecia. Cred că e plaja cu apa cea mai frumoasă de la noi.

Până la plaja, am coborât pe un drum neamenajat, cu gunoaie de o parte și de alta :(.

Spre deosebire de plaja Corbu, aceasta nu mai este foarte "sălbatică". Era plin de șezlonguri, erau si câteva beach baruri și localuri care serveau mancare, unele chiar amenajate foarte dragut. Am văzut de asemenea posturi de salvamari. Există totuși spre capăt o porțiune de plaja lăsată liberă pentru cei cu prosoape si corturi.

Plaja in sine era lunga dar îngustă, cu nisip fin. Din păcate noaptea fusese furtună pe mare și plaja era invadata de alge care miroseau destul de tare. Marea era agitata și valurile izbeau până în primul rând de sezlonguri. Era și destul de răcoare astfel că lumea nu prea făcea plaja, cei mai mulți veniseră ca și noi, în vizită.

De altfel, pentru o scurta vizită, fie la răsărit cu o cafea in mana, fie la apus cu un pahar de vin, as veni și eu pe plaja Tuzla, atât. Plaja e frumoasa și pe vreme buna sunt sigura ca marea are o culoare și mai și, dar e prea aglomerata și "de fițe" pentru gustul meu (nu mai știu sigur daca am văzut acolo anunț cu un șezlong la 100lei sau citisem undeva).

In drum spre hotel am poposit scurt până în Eforie Sud. Aici nu mai fusesem niciodată. Mi-au plăcut vilutele vechi cu un etaj, maxim 2, cu o arhitectura interesanta, mai toate recondiționate sau in curs de renovare. Prefer oricând genul acesta de cazare in detrimentul hotelurilor mamut.

Faleza cred că a fost refăcută de curând, era drăguță dar putea fi mai bine întreținută. In rondourile de flori, pe langa lavanda erau înfipte zeci de mucuri de țigări și alte gunoaie.

Plaja văzută de pe faleza era îngustă și destul de aglomerata. Ne-am mai plimbat puțin și am plecat înspre cazare pentru somnul celei mici.

După masă soțul a început să se simtă rău, vărsături, diaree, frisoane. Am realizat că tocmai trăsesem "lozul câștigător"... enterocolită. Se pare că de ce ți-e frica, nu scapi... Am luat legătura cu medicul de familie și ne-a îndrumat ce tratament sa ia. Am avut noroc că venisem pregătită de acasă cu medicamente in acest sens deoarece stiam că au fost foarte multe cazuri pe litoral așa că măcar aveam cele necesare la-ndemana.

Am rămas restul zilei la hotel gandindu-ne de unde putea lua virusul. Ne-am gândit la mancare dar era o foarte mică probabilitate ca aceasta sa fie cauza. Am mâncat în principal de la restaurantul hotelului care avea mâncare foarte bună și de la alte 2 restaurante de același calibru. Medicul de familie ne-a spus că îl putea lua de oriunde, nu neapărat din mâncare, ci și din apa sau pur și simplu de pe suprafețele contaminate. Oricât am incercat nu am reușit să ne ferim de virus, pentru că asta este problema litoralului nostru, oricât de ok și curat e hotelul in care stai, restaurantul la care mananci și plaja la care te duci, in secunda in care ai ieșit de acolo, te izbeste aceeași mizerie colectivă.

A doua zi am fost singura cu fetița la plaja 3 Papuci. Era ultima zi de plaja, in următoarea zi urmând să plecăm acasă. După masa, am fost toți 3 la Delfinariu, soțul simtindu-se o idee mai bine. Deși ne-a plăcut tuturor foarte mult spectacolul cu delfini, am realizat că fetița e prea mica pentru așa ceva. Singurul ei scop fiind să ajungă in bazin cu delfinii. Așa că s-a luptat, a plâns, s-a trântit etc până nu am mai rezistat și am ieșit din sală. Bine că a fost mai pe final și nu am pierdut foarte mult din reprezentație dar având în vedere starea de irascibilitate a micutei, nu am mai vizitat nici microrezervatia cum ne propuseserăm.

Următoarea zi după micul dejun am avut parte de un check out cu un mic incident. Eram foarte mulțumiți de hotel până la acel moment. Totul fusese in regula, dar pe ultima suta de metri nu puteam să scăpăm asa ușor fără o nota de plata supraîncărcată, și anume consumația de la minibar, unde ni s-au pus în plus pe nota de plata 2 produse pe care noi nu le-am consumat. A fost vorba de o sumă mica, de 20 de lei, nu banii au fost problema ci nedreptatea. După ce m-am confruntat cu cameristele și fetele de la recepție, am ajuns in final sa o plătesc pentru că nu aveam cum sa dovedesc că nu am consumat acele produse, era cuvântul meu împotriva cuvântului lor, mai ales că nu am fost de față când ele au verificat minibarul.

Am plecat astfel la drum cu un gust amar. Aveam să uităm în scurt timp de incident deoarece fetița a inceput sa vomite. A vărsat sărăcuța de 10 ori, inclusiv medicamentele pe care i le-am dat, astfel că am oprit la spital in Sibiu unde i-au făcut injecție și perfuzie pentru a stopa vărsăturile. Din fericire analizele au fost ok, nu era deshidratată și ne-au dat drumul acasă. Noaptea am inceput eu să mă simt rău. Am avut nevoie de câteva zile sa ne revenim complet după acest concediu de pomină.

Cam așa s-au petrecut lucrurile pentru noi in vacanța aceasta, pe care in ciuda tuturor lucrurilor negative care s-au întâmplat, nu o consider una ratata. Până la urmă am avut parte și de surprize plăcute și de momente frumoase, chiar daca mai puține în comparație cu cele neplăcute.

Totuși dacă m-ati întreba acum daca as mai merge în vacanță pe litoralul romanesc după această experiență, v-as răspunde cu siguranță că nu, cel puțin nu în viitorul apropiat. Poate peste câțiva ani când sper sa se schimbe lucrurile în bine. Tot blamam litoralul dar nu litoralul este problema, problema sunt oamenii: turiștii, locuitorii, autoritățile. De fapt, problema este lipsa noastră de educație ca popor. Până la urmă, la educație se rezuma totul.

Singurul loc de pe litoral în care m-aș întoarce și mâine, ar fi plaja Corbu. Atât. Ce am trăit acolo a fost ceva de vis pe care nu cred că am reușit să îl redau in cuvinte așa cum ar trebui.

Pe parcursul șederii la hotel am fost mulțumiți de servicile oferite. Personalul a fost amabil atât cât am interacționat cu ei. Din cauza incidentului de la check out dau aceasta notă, deoarece m-a dezamăgit atitudinea personalului fata de mine și modul în care au gestionat situatia.

Atât micul dejun cât și celelalte mese luate la restaurantul hotelului (Sofra) au fost foarte bune. Servirea ireproșabilă. Am mâncat aici cea mai buna baclava cu fistic din viața mea.

Locația in sine era ok, în împrejurimi erau magazine, restaurante, farmacie, benzinărie. Nota reflecta mizeria din zona in care era amplasat hotelul și faptul că nu te puteai plimba prin zona fara sa dai peste ea.

In afara de plajele care ne-au plăcut, zona cazionului și Delfinariu, am evitat să mai mergem în alte locuri de distracție clasice, după experiența primei zile. Ele erau din belșug în zona însă nu erau pe placul nostru. De asta am dat un punctaj de 50-50.

---

VIZUALIZĂRI: 1013 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI