Exotism la maxim

TIPĂREȘTE

După cum spuneam în articolul anterior Kenya este o țară preponderent creștină, doar zona de coastă, care a fost cucerită de arabi, este musulmană. Dacă în capitala Nairobi jafurile și tâlhăriile sunt la ordinea zilei, în Mombasa și în regiunea alăturată, lucrurile stau mult mai bine. Se știe că în zonele musulmane, furtul este mult mai aspru pedepsit și din acest motiv se întâmplă mult mai rar.

După ce ne-am urcat în microbuzul destinat tranferului la hotel, am pornit la drum prin orașul Mombasa. Afară nu era o vreme prea prietenoasă, ba chiar din contră, ploua torențial. Am mers pe străzile înguste ale orașului. Eram cu ochii cârpiți de somn, după un lung zbor de noapte, dar tot vroiam să vedem cât mai mult.” Mombasa este un oraș afundat în istorie în același timp, un oraș port comercial fascinant și cosmopolit. Adevărata inimă a orașului se află în vechiul oraș exotic, printre străzile înguste și arhitectura arabă. Aici atmosfera este întotdeauna încărcată de aromele mirodeniilor. Femeile, purtând tradiționalul bui bui, umplu străzile și piețele aglomerate. La docuri, peștele și bunurile de pe coastă sosesc zilnic. Străzile sunt animate de culorile vii ale tradiționalelor khanga și kikoy, fâșia de pânză multi-funcțională purtată atât de femei cât și de bărbați. La marginea apelor se află Fortul Iisus, un fort impresionant care veghează asupra portului. Turnurile înalte, parapeții și pasajele subterane ale acestui fort din secolul al XVI-lea au stat în centrul luptei istorice pentru controlul asupra coastelor Keniei, între armata portugheză și arabii Shirazi. Acest război a planat asupra orașului Mombasa sute de ani, iar fortul stă mărturie acelor vremuri. Fără îndoială, Mombasa are una dintre cele mai frumoase plaje și recifuri de corali din Africa. Acestea și hotelurile de-a lungul coastei de nord și a celei de sud, formează locul ideal de vacanță. Din acest motiv, Mombasa este o atracție turistică majoră și industria turismului este pe primul loc în Kenia.

Modernul Mombasa este un oraș de o mare diversitate. Este un oraș în care toată lumea este binevenită și absorbită rapid în acest amestec cultural. Moschee, temple hinduse și biserici creștine înconjoară străzile care abundă de toate culturile lumii. Viața de noapte este foarte animată și reprezintă un punct de atracție pentru mulți turiști. De-a lungul coastelor sunt multe cluburi de noapte cu tematici diverse, care se adresează diferitelor genuri. Multe hoteluri au propriile evenimente de divertisment, potrivite celor care iși doresc distracții mai potolite. În inima orașului se află cele mai multe spitale, centre de afaceri, bănci, magazine și piețe. De asemenea și serviciile de sănătate, financiare și comerciale. Fiind un oraș mic, Mombasa nu are un sistem de circulație subteran, însa vă puteți deplasa folosind autobuzele, sau puteți încerca „Matatu” - o experiență cu adevărat keniană. Principalele atracții turistice ale orașului sunt: Kizingo, principala zonă rezidențială, sediu al The State House și a Mombasa Golf Club, aici avându-și sediul și scoala independenta Aga Khan Academy, Kibokoni, parte a orașului vechi cu o arhitectură Swahili, Ganjoni, zona rezidențială a clasei de mijloc, Ruinele Gedi și Satul Hindus.” - conform descrierii de pe un site online de turism. Din nefericire timpul fiind foarte scurt, nu am putut admira Mombasa, decât din mersul lin al microbuzului. Evident am observat și chiar am trecut pe sub simbolul orașului, Mombasa Tusks. Acesta a fost construit pentru a comemora vizita reginei Elisabeta la Mombasa în 1952, la vremea când era doar prințesă. Aici a auzit că va deveni regină. Chiar există și un banc, umor englezesc, a suit în copac prințesă și a coborât regină. =)) Mombasa Tusks este construit din aluminiu, iar colții de elefant marchează intrarea în inima orașului. Colții care se intersectează formează litera M de la Mombasa.

Atât aeroportul, cât și Mombasa sunt situate pe o insulă. Ca să putem ajunge în stațiunea Diani Beach a trebuit să luăm bacul. Bacul este si pentru oameni si pentru mașini și vine destul de des, la cam un sfert de oră. Trecerea cu bacul este sponsorizată de guvern și este gratuită pentru oameni. Sute de oameni traversează cu bacul, la fiecare drum.

După trecerea cu bacul, a mai urmat un drum cu microbuzul, de aproximativ o oră. Diani Beach nu este o stațiune așa cum suntem noi învățați. Pe malul oceanului sunt construite mai multe resorturi, mai luxoase ori mai puțin luxoase, iar în apropierea acestora pe stradă sunt multe tarabe și câteva restaurante. Nu are un centru dedicat, nu are o zonă de agrement. Doar magazinașe cu diverse produse hand made, plus câteva terase. Noi eram privilegiați. Aveam în apropiere și un supermarket, dar și un bancomat.

5 zile am petrecut în Diani Beach. Dar ce-am făcut în afară de mâncare, băutură și plajă? Ei bine de plajă nu prea am avut noroc. Primele două zile ne-a plouat destul de serios, de abia în ultimele trei am putut și noi să ne bucurăm în voie de mare și de soare.

Pe plajă erau localnici și masai, care toți încercau să-ți vândă câte ceva. Mie îmi place foarte tare să ies din resort și să socializez cu localnicii. Deasemenea prefer să cumpăr produse ori servicii de la localnici, nu de la resort. Așa îi ajut și eu cum pot, chiar dacă nu e atât de sigur ca la hotel.

Ei bine din prima zi s-au lipit doi tipi de mine și mi-au arătat diverse vietăți marine, o caracatiță, o sepie, un pește care înțeapă foarte tare sau un arici de mare, despre care nu mai trebuie să spun ce pățești dacă ai norocul să calci pe el!!! Soția și fata erau tare fricoase, că m-am îndepărtat prea mult și că ăștia vor să mă atragă să-mi fure telefonul. Ei bine s-au înșelat amarnic. Oricum am cumpărat și de la ei. De fapt de la toți sau mă rog cu marea majoritate cu care am socializat, la un moment dat, am cumpărat câte ceva de la ei.

De la acești primii amici pe care mi i-am făcut pe plajă, am cumpărat în ultima zi a sejurului nostru o caracatiță preparată ad-hoc. Am dat douăzeci de dolari, după nu înainte și ne-am dat întâlnire seara la o baracă de pe plajă, să ne-o prepare. Între timp a mea fată vroia musai codițe africane. Am găsit trei surori foarte frumoase, care s-au oferit să-i facă contra sumei de 30 USD. Aveam întâlnire pe plajă la aceiași oră și cu coafezele ad-hoc și cu bucătarii ad-hoc. Nici nu știam cum să mă împart. Nu știam unde urma să o ducă și nici nu vroiam să o las singură. Dar minune ei se vorbiseră și se înțeleseseră. Fetele au pus un scaun pe plajă, iar băieții au pus-o de un grătar în apropiere și a fost toată lumea mulțumită.

Noi am băut bere și am mâncat caracatiță la grătar, iar alături fetele au muncit mai bine de trei ore la codițele africane. Cu noi mai luasem o pereche din Galați, care s-au minunat de curajul nostru de a ieși din zona de confort a hotelului, unde eram super păziți de paznici. Le-am explicat că peste tot sunt oameni, iar tâlharii, dacă există sunt o excepție.

Evident eu n-am răbdare să stau mult la soare, așa că-mi place să o iau singur teleleu pe plajă, să admir împrejurimile. Așa am luat-o în a doua zi, de se speriaseră fetele mele, de ce nu mai vin. La un moment dat au văzut în depărtare un uriaș alb și vreo zece negri mititei după el, masai și nu numai. Evident eu eram, veneam din prospecțiuni. Găsisem un superb restaurant pescăresc cu un proprietar scoțian, lăsat în paragină din pricina pandemiei. Dar găsisem și un mare magazin pe plajă plin de suvenituri. Am negociat și am cumpărat o mulțime de-acolo, fără un ban în buzunar. Nu credeți? Exact așa a fost! Am cumpărat pe promisiune. A venit un nene după mine până la hotel, unde i-am dat banii negociați.

Apropo de bani am schimbat la recepția hotelului 1 usd=100 de șilingi, dar și în safari 1 usd= 90 de șilingi. Așa că atenție unde schimbați. În ultima zi chiar am rămas fără bani și am scos ceva de la bancomat cu comisioanele de rigoare.

Mi-a atras atenția un coleg de pe site, foarte corect de altfel, că nu am scris nimic de vaccinuri. Ei bine în Kenya sunt recomandate, dar nu sunt obligatorii. Noi avem făcut vaccinul de febra galbenă și avem si pastile preventive (se iau înainte) de malaria, dar nu le-am luat niciodată. Dacă nu te mușcă țânțarii, chiar nu ai ce să pățești. Evident eram vaccinați și contra Covid-ului plus alea obligatorii din copilărie. Dar alte vaccinuri contra hepatitei sau mai știu eu ce, nu am făcut. Nefiind nimic obligatoriu, fiecare face după capul lui. Eu nu recomand nimic, nici să faceți, nici să nu faceți.

După cum foarte bine spunea tanti Corinne Hoffman, cea îndrăgostită, căsătorită și apoi divorțată de un masai, peste tot în stațiunea Mombasa masaii sunt prezenți. Prima dată am interacționat cu ei pe plajă, apoi la tarabele de pe stradă erau aceiași, iar nu în ultimul rând la spectacolele de seară de la hotel. Cum spuneam sunt omniprezenți și sunt cam aceiași peste tot. Ei mă recunoșteau și mă strigau, în special după ce am jucat un rol principal, într-un spectacol de-al lor.

Chiar vineri seara la primul spectacol pe care l-am prins, dintre toți turiștii de la terasă, tocmai pe mine m-au ales, să fac parte din show. Cred ca scrie ceva pe fața mea, pentru că peste tot mi se întâmplă asta. O să vedeți mai multe în filmarea pe care o să o atașez la începutul articolului.

Având în vedere că eu sunt pasionat de tot felul de obiecte, măști, briz-brizuri cu motive africane, am cumpărat o mulțime de produse de la ei. În afară de banii negociați, ei se așteaptă și la un mic cadou. Din păcate, iar nu am venit pregătiți de așa ceva, dar a compensat familia din Galați care au avut ce împărți cu dărnicie.

Spuneam că exista masaj la hotel. Doar că eu am vrut să iau direct de la localnici. O fată, femeie pentru că avea doi copii de vârsta lui fii-mea, s-a lipit de noi în prima zi și ne-a făcut masaj contra modestei sume de 1000 de șilingi. Eu am fost foarte mulțumit și am mai repetat și în zilele următoare. Apropo la hotel era 1500 de șilingi, dar nu ăsta a fost motivul principal, pentru care am luat de pe plajă.

Apropo. ca să beneficiem de masaj, trebuia să mergem cu ea preț de un kilometru pe plajă și apoi să intrăm în sat, unde era salonul de masaj. Salonul de masaj consta într-o masă de masaj, ascunsă după o perdea. Maseuza avea doar un cearceaf curat. Pentru acces la acest salon, ea la sfârșit din banii pe care îi primea de la mine, plătea chirie. Ea mi-a povestit că-i viața grea în Kenya, că au resimțit foarte tare lipsa turiștilor și se bucură foarte tare că lucrurile au început să se dezmorțească. De-asta vă spuneam, numai faptul că am ajuns până acolo și am apelat la serviciile lor, constituie un mare ajutor pentru ei.

Tot ea îmi povestea că bărbații kenyeni sunt foarte răi și se poartă urât cu femeile. Știam asta despre masaii din povestirile lui Corinne, dar nu știam că este chiar atât de rău și atât de generalizat. Chiar am prins o statistică la televiziunea lor oficială, în care se spunea că mai mult de 60% din femeile kenyene, au fost violate ori agresate sexual. O statistică înfiorătoare.

Colegul cu vaccinurile, îmi spunea că nu am spus nimic de muzica și dansurile africane, de care este îndrăgostit. Am precizat si eu acest lucru, când am fost în Etiopia, că sunt ceva absolut deosebit/ Iar negrii au așa cum se știe, ritmul în sânge! Aici în Kenya, din păcate nu am avut parte de așa ceva, cu toate că tare aș fi vrut.

Pe plajă mai te puteai plimba cu cămila, la un preț mult mai ieftin ca-n Egipt sau puteai face o excursie cu barca la corali. Fiind vacanța la mare foarte scurtă, de doar cinci zile, din care două a plouat, am preferat în timpul liber să lenevim la plajă cu un cockteil Mambo-Jambo sau să înotăm în apele calde ale oceanului. La piscină mergeam doar seara, când nu mai era soare pe plajă.

Ne-a plăcut mult în Kenya! Oameni simpli, oameni zâmbitori, oameni care-și duc crucea cu demnitate. Bine aici am cam dat-o în bară e vorba de creștini. Musulmanii nu știu ce-și duc.

Later edit! Mi-am adus aminte de două chestii pe care vreau neapărat să le menționez.

În primul rând pe plajă toți masaii purtau neîntrerupt mască! Noi relaxați la plajă ei singuri pe plajă cu mască. La început chiar am râs de ei, până ne-a dezvăluit unul că ei se protejează pentru că este unica lor șansă. Ei nu au acces la serviciile medicale de calitate.

Al doilea lucru care m-a frapat era cum făceau cei de la hotel în ficare dimineață curat pe plajă, doar cu o greblă și o lopată. Strângeau algele în mici mormane și săpau o groapă la un metru adâncime unde le îngropau. Evident era un fel de munca în zadar pentru că apele mării și nisipul sunt foarte fluide. Cert este că având mijloace puține în fiecare dimineața era curat pe plajă. Tuzla, Cochilia se aude? Nu cred!

Ne-a plăcut totul, mai puțin vremea, da asta-i imprevizibilă!

ne-am simțit foarte bine printre localnici!

---

VIZUALIZĂRI: 2071 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI