ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 21.08.2021
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 23.09.20
STATUS: SENATOR
DATE SEJUR
AUG-2021
DURATA: 2 zile
Prieteni
11 ADULȚI
Raport PREȚ/CALITATE:
BUN

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 11 MIN

O călătorie spre centrul... Carpaților de Curbură, cu pitstop la Vama Buzăului

TIPĂREȘTE

Țara toată fierbea la propriu și la figurat. La propriu din cauza caniculei, la figurat pentru că drumurile țării sunt tot o viermuială, în orice direcție ai apuca-o. Drept să spun, eram ferm convinsă că dacă merg la Vama Veche o să stau în trafic să înebunesc, iar mie nu-mi place să stau în trafic nici dacă știu că la capătul drumului mă așteaptă un palat cu totul și cu toul de aur :) Ei bine, NU! N-am vrut să merg spre mare, mai ales weekendul trecut, când îmi imaginam ce nebunie poate să fie acolo, ci m-am îndreptat în altă direcție, tot către o vamă, dar de data asta către Vama Buzăului.

Așa și? Cine a zis că să mergi din București către munte ar fi mai cool decât să mergi către mare? EU... bineînțeles, mi-am zis mai întâi mie, apoi soțului, apoi încă unor prieteni, care au început să creadă treaba asta, apoi din-ce-în-ce mai mult am crezut și eu... !

Trebuia musai să scap din oala sub presiune a orașului, așa că m-am pus pe căutat pensiuni la munte, gândind că acolo trebuie să fie mai răcoare și mai puțină lume, doar se duc toți la mare, nu? Și am căutat o zi, am căutat și a doua zi, încă o seară, chiar și jumătate din ziua de duminică, dar ce să vezi... nimic! Se pare că toți mergeau la mare, apoi ca să se întoarcă acasă, în weekend treceau pe la munte, că altă explicație logică n-am găsit.

După ce tocesc tastele laptop-ului căutând pe toate site-urile știute și neștiute, de la prietenul bucălău – cum zicea cineva, până la multe altele neaoșe românești pe care găsești și pensiunile alea cu minus margarete, după ce le-au căzut toate petalele, fiind desființate de unii care au trecut pe acolo și au avut grijă să le zică de bine, ca să nu mai ia și alții țepe, într-un final, îmi iese în fața ochilor înroșiți de concentrare, că de plâns nu mai eram în stare, o pensiune drăguțică, cochetă – cel puțin pe-afară, cu camere libere pe saitul propriu, cu număr de telefon, dar și cu trei margarete, deci cam ce ne trebuia. Măi să fie... îmi zic! Pun mâna pe telefon, îmi răspunde o doamnă care confirmă că au camere libere, iar eu în loc să tresar de fiorul bucuriei, mulțumesc și închid!

” Au camereLE libere” , zic eu, între afirmație și mirare!

Păi și?”

Da, dar au mai multe decât ne trebuie nouă!”

” Adică cu câte?”

” Cu două!”

” Deci au cinci!”

” Niet, au patru și un apartament”

” Deci ne ajung, că nouă ne trebuie trei!”

” Nu, că le dau pe toate”

” Da! Noi luăm trei și să mai rămână două”

” Nu!... ni le dă pe toate cinci...”

” Adică de ce pe toate cinci, dacă nouă ne trebuie trei?”

” Chiar dacă vrem trei, trebuie să le luăm pe toate cinci!

” Aaaa, deci trebuie să mai facem rost de unii care să meargă cu noi!”

Eiii, în sfârșit te-ai prins!... am răsuflat eu ușurată că dialogul caragialesc a avut totuși un final.

Am terminat cu căutatul cazării, acum să începem cu cel al oamenilor? ... Din fericire, avem pe cine să challenge-uim și mai că se bat pe locuri, să vină cu noi în vacanțe... ! ???? Glumesc, dar chiar avem un grup mare de prieteni și nu e nevoie decât de un telefon, că apoi până să-l dai pe-al doilea deja s-a-mprăștiat vestea în grup; din două-trei mișcări am găsit mușterii.

Și iaca așa, rezervarăm noi o casă întreagă, cu câteva zile mai devreme să înceapă weekend-ul și o gașcă de un’șpe oameni am invadat locul cu pricina în ziua de vineri înainte de S’ântă Mărie, asigurați că o să petrecem două nopți fără caniculă, trăgând pe nări... doar aer de munte!

În vinerea respectivă, am plecat deci din București pe un drum ce am zis noi că va fi mai puțin aglomerat, adică pe autostrada A3 – Gherghița (pe la km 43 ieșind din autostradă) – Urlați – DJ102C (prin Sângeru) – Cislău - Întorsura Buzăului –Vama Buzăului, un drum de trei ore jumate, spunea waze-ul, dar pe care l-am făcut în vreo patru și ceva.

Culmea este că nu drumul ales de noi a fost problema – acesta fiind bun și pe alocuri proaspăt asfaltat, doar nemarcat (DJ102C- dintre Urlați și Cislău), ci porțiunea dintre Întorsura și Vama Buzăului, unde am prins pe roșu toate semafoarele montate din cauză de căderi de pietre de pe versanți și am circulat pe un singur fir, în urma altora care nu știu cum ne-o luau mereu înainte și se făcea câte un șir de zece-cinsprezece mașini :D.

Nu mai spun că timpul ăsta de l-am scos, a fost fără ora aia în care ne-am muncit să ieșim pe autostradă, deși nu stăm departe de ieșirea cu pricina și în mod normal fără trafic, cum zice wase-ulică (sanchi, când este fără trafic în capitală?), am fi făcut 16 minute.

Am ajuns așadar la destinație pe după amiază spre seară, că au fost și treburi pe care n-am putut să le lăsăm neterminate, cum ar fi cele de la birou, mai ales că la noi la firmă toată lumea vrea concediu vara, în vacanțele copiilor, de sărbători sau când sunt concerte și evenimente de masă!... n-ar pleca unul când plouă afară sau când nu avem de lucru :D Ei bine, asta este!

Cum spuneam, am ales zona asta pentru că este la munte, pentru că ne place, pentru că este ofertantă și că n-am mai fost de mult în Ciucaș sau împrejurimi și pentru că se poate ajunge la ea din București și pe alte căi decât pe valea Prahovei pe care sincer, de câțiva ani încoace tot încercăm să o evităm cât putem!

Pentru că fiecare a ajuns când a putut și când a vrut, noi fiind unii dintre cei întarziați, în acea zi n-am prea apucat să facem alte activități împreună cu grupul, cu excepția celor de a ne destinde puțin cu câte o țuică pe care gazda ne-a oferit-o în semn de bun venit... dar nu vă îngrijorați, acesta a fost doar începutul. Am și cinat, apoi au urmat ceva vinuri și beri, în funcție de dorința și putința fiecăruia, pentru că să faci brainstormig cu ce vizite și activități urma să prestăm a doua zi, nu este lucru ușor. Fiecare și-a exprimat punctul de vedere și a contribuit la planul de bătaie, toți am fost mulțumiți, nimeni n-a ascultat nimic, dar am plecat fericiți la culcare că a doua zi aveam un plan: ne trezim dimineață, bem cafeaua și dezbatem atunci, vedem încotro mergem! :))

A doua zi după micul dejun am plecat de la pensiunea despre care o să vă povestesc altădată, la drumeții prin zonă, să mirosim aerul câtorva locuri pe care le-am călcat cu piciorul. Vă arăt și câteva poze, dar doar atât! Nu vă plictisesc cu poveștile lor pentru că așa frumos le-au descris alții, că vă invit să îi citiți pe ei: @tata123 (vezi impresii); @BOGDAN DSN (vezi impresii); @crismis (vezi impresii).

Vă spun doar că am fost la Cascada Urlătoarea și mi-a plăcut locul amenajat și îngrijit, am trecut pe la Iazul din Vamă (sau Camping Oliver, cum îi mai spune) unde era mare-mare aglomerație la pescuit dar și la chioșcul cu răcoritori și cafele, pe la Camping Festung care găzduia rulote și corturi o mulțime, precum și pe lângă casa la care se gătește tradițional cu ingrediente din bătătură - Gastro Local Mihaela Bulboacă. À-propos, sunt mai multe locuri de acest gen în zonă și dacă doriți, puteți să consultați o listă aici: gastrolocal.ro/reteaua-ga ... l/vama-buzaului. Doar de la depărtare am văzut și ruinele Capelei Catolice. N-am urcat până acolo că am văzut și niște cruci, iar unii au zis că dacă sunt ale ălora care au fost atacați de urși!? ????.

De două ori ne-am întâlnit cu trenulețul turistic, odată la dus și a doua oară la întors și de fiecare dată mecanicul ne-a salutat prelung claxonând din sirena electrică și ne-am oprim în poziția de drepți fluturând mîinile, ca răspuns la saluturile turiștilor cu mulți copii, din trenuleț.

Trebuie să vă spun că râul Buzău era rece și curat, delușoarele din jur erau verzi și proaspete, pajiștile păreau pieptănate, pădurea ne mai umbrea uneori de ziua caniculară, nu știu cum dar lipsea orice urmă de peturi, pungi, gunoaie, iar mai sus spre cascadă poenile și locurile de odihnă cu mese și băncuțe de lemn te îndemnau la popas.

Noi ne-am lăbărțat așa pe o perioadă de vreo patru ore, apoi am revenit la pensiune să luăm două din mașinile din dotare, pentru o aventură off road. Sigur, n-a vrut toată lumea, dar noi ăștia care ne-am dus am putut să avem o priveliște minunată peste culmile din împrejurimi.

Seara noastră s-a încheiat cu un foc de tabără făcut chiar în curtea pensiunii, prilej de povești, glume și distracție cum facem de obicei când ne strângem la soiul ăsta de șezători. Doar la muzica noastră am renunțat pe perioada focului pentru că petrecăreții de pe la alte case din vecini ne surclasau, iar noi nu eram pregătiți pentru un duel muzical.

Următoarea zi, după ce am strâns tabăra, ne-am cam împărțit în cete, unii s-au îndreptat spre un concediu mai prelungit în vest, alții s-au grăbit spre casă cu alte treburi, iar noi am apucat pe un alt traseu de întoarcere, pentru că voiam să mai rămânem prin zonă și pentru că speram la mai puțină aglomerație dacă ne întîrziam plecarea către București. După ce am revenit o bucată pe acelaș drum pe care ajunsesem la vamă, traseul pe care ni l-am propus era prin Întorsura Buzăului - Teliuc– Târlungeni – Săcele – Cheia – Vălenii de Munte – Ploiești – Autostrada A3 – București.

Ne-am mai oprit în Pasul Bratocea, de unde am mai făcut o mică drumeție ca să vedem mai de aproape Colții Bratocei. De pe culmea pe care am ajuns ne-am îndreptat privirile către Cabana Ciucaș și Muntele Roșu pe care cu ani în urmă am ajuns cu mai puțin efort decât facem acum pentru orice colină cu înclinare mai mare de două-trei grade :)) Următorul popas a fost la Mănăstirea Cheia, unde slujba de Sfânta Maria se terminase de mult, însă mânăstirea era deschisă așa că am putut să o vizităm în liniște. Mai erau doar câțiva mireni ca și noi, care nu-și luaseră nici ei straiele de sărbătoare, probabil coborâți de pe munți și dealuri sau venind de la alte petreceri tematice.

După ce treci în curtea mânăstirii prin turnul de la intrare, ordinea și liniștea de acolo aproape te intimidează, de parcă pășești pe un tărâm pe care sunetele sunt interzise. Celor care sunt prin zonă și caută un moment de reculegere, le recomand să ajungă la Mânăstirea Cheia.

Drumul către București n-a fost cum am sperat, în sensul că pe la Vălenii de Munte am început să simțim că răbdarea ne este pusă la încercare. Intersecțiile și sensurile giratorii se aglomerau din ce în ce mai mult, de parcă toate mașinile stăteau la pândă să se îmbulzească taman când ajungeam și noi în zonă.

Era abia în jur de trei după amiază când un telefon salvator ne-a deturnat din calea către capitală, devenită prea bătucită, așa că după Vălenii de Munte am virat dreapta pe DJ100G către Poiana Vărbilău, apoi prin Mălăieștii de jos și Cocorăștii Mâslii am ieșit prin Băicoi în cunoscutul DN1, ca să mai facem o pauză de vreo câteva ore, la Câmpina.

Am plecat într-un final spre București pe înnoptate, pe la nouă seara și cu toate acestea pe drumuri viermuiala nu încetase, pe cele două benzi de pe DN1 mașinile curgeau în două șiruri uniforme și continue, autostrada era la fel de aglomerată dar din fericire se mergea.

Canicula ne-a alungat la munte, cu greu am găsit cazarea care până la urmă a fost mai mult decât ne-am dorit, dar ăsta a fost un semn că trebuia să petrecem cu prietenii un weekend la Vama Buzăului și împrejurimile masivului Ciucaș, locuri din România la fel de frumoase ca multe altele și pe care ar fi păcat să nu le vizitați!


LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI

Centrul Carpaților de curbură, natura și obiectivele din zonă. Zona este destul de aglomerată și locurile de cazare se găsesc greu.


despre DISTRACȚIE & RELAXARE

Distracția precum ți-o faci, relaxare poți avea din plin.

## end review sc
Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de k-lator in 21.08.21 00:16:36
Validat / Publicat: 21.08.21 08:50:11

VIZUALIZĂRI: 1259 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

6 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (k-lator); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P09 Cascada Urlătoarea
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 34850 PMA (din 37 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

6 ecouri scrise, până acum

neimportantscris / TELEFON [21.08.21 10:29:01] »

@k-lator: Rara avis, documentarea e cheia găsirii traseelor lipsite de viermuială, dar și norocu' , vorba din îndemnul ăluia cu flașneta: "încercați-vă norocu' , încercațivă norocu! ' " Acu' după ce ai postat impresiile despre tărâmul aista de haiduci și cosânzene, fluxul înghesuirii noastre cel de toate zilele, va migra în dulcele spirit carpato-danubiano-pontic: "hai și noi că am citit că-i fain! ".

Sunt Stan Pățitu' , văr din flori cu Vasi Pârlitu' , care nu de mult, să tot fie o săptămână, când am dat ghes la "oala" cu minuni din Valea Zânelor, aia cu tot cu Castelul lor de Lut, nu știam cum să mai scot cămeșa de aglomerația urbană, mutată spre Porumbacu și spre creste.

Fuga ne-a salvat, rușinoasă dar sănătoasă, am scăpat la iuțeală de viermuială, de n-am înțeles nimic din tăt castelul de lut. Așa că astfel de locuri pe care le-ai descris sunt mai mult deziderate pentru mulți dintre noi, greu să le mai găsești.

Rare păsări prin codrii vlăsiei afaiste, dar cert ești una de "ciripește" slovele armonios!

crismisscris / TELEFON [21.08.21 11:06:19] »

Fain traseu, să vă fie de bine și să repetați!

Mare viermuială prin țărișoară, ai dreptate! Mașini tot mai multe, drumuri... tot atâtea, lume dornică de ieșeală și socializare; "cine știe când ne mai închid ăștia în case?! "...

Noi am prins extrem de aglomerat acum 3 săptămâni, când am tras o fugă la munte, zona Câmpulung Muscel. Un milion de tiruri! La întoarcere, parcă a fost un pic mai bine.

În week-end-ul de trecu, ne-am numărat printre cei ce au ales litoralul românesc. Am trecut cu bacul pe la Brăila și, văzând coada de mașini pe sensul opus, am decis să ne întoarcem pe traseul mai anost, dar mai rapid, adică să traversăm Dunărea pe podul de la Hârșova. Am fost inspirați, am trecut în 2-3 minute.

Vama Buzăului ne-a plăcut și nouă maxim, trebuie neapărat să ne mai abatem într-acolo! Cine știe când?!... Mersi pt nominalizare! ...

k-lator [21.08.21 11:18:53] »

@zapacitu: Am simțit de mult că nu mai este loc p-aici prin patrie de fente pe drumuri nebănuite, neștiute, nebătute și iaca, se adeverește cu fiecare poveste pe care cineva o spune pe pagina asta de se intitulează că pe unde ai fost!

Indiferent cum te cheamă, Vasi-Stan sau Pățitu' -Pîrlitu' , orice loc devine o Fata-Morgana când te-ncumeți să pornești către el. Și asta cu atât mai mult când e rost de vreo sărbătoare.

Ești tu drăguț, dar aici sunt condee pricepute, din care aș dori să iasă mai des scrieri pe care le-aș recomanda ca lectură suplimentară și țîncilor... se pare însă că ocupația fiecăruia de-i zice serviciu, dă mult de furcă... hobby-ul ăsta a început să fie scump, dom' ne, cheltuie timp.

Mulțumesc de lectură și vorbe frumoase. Toate cele bune!

k-lator [21.08.21 11:27:03] »

@crismis: Curajoasă fată, să mergi la mare . da știu că pasiunea-i pasiune, așa că n-are rost să mă bag io între voi două... tu și Marea Neagră.

Sunt convinsă că indiferent cât de greu a fost să ajungi, EA nu te-a dezamăgit.

În ceea ce privește nominalizarea, oricând, cu plăcere!... de-ar fi fost un Oscar, ceva... ziceam să sari în sus de bucurie, așa este doar prilej de mândrie Articolele scrise de tine și ceilalți colegi au fost foarte utile și frumoase, iar cand dau peste așa ceva le recomand cu căldură.

În rest, toate bune!

Alex_Macedo [25.08.21 22:55:22] »

... și uite cum @k-lator-ul se dezlănțuie și rupe bariere... De fapt... știam, că ești talentată dar ai nevoie de vânt sub aripi și mai ales să primești, ceea ce am primit și noi la rândul nostru... Fie eu, @zapacitu... sau @crismis sau mulți alți colegi. Adică, ÎNCURAJARE.

Numai așa putem să le dăm un imbold colegilor să exulte pe AmFostAcolo. Scribii "nebuno-frumoși" și talentați, trebuie sustinuți pentru că mintea și dezinvoltul lor vor avea un făgaș mult mai ușor de parcurs spre o anume lejeritate și, atunci și scrisul va deveni o plăcere. Uite așa, se stivuesc, plusuri și informații pertinente.

Review lejer, molatec și informativ destul.

Mi-a plăcut!!

k-lator [26.08.21 09:14:25] »

@Alex_Macedo:

Sunt o persoană căreia îi place să împărtășescă și altora experiențele trăite, mă bucur întotdeauna dacă le sunt de folos, chiar dacă uneori se dovedește că este un mic-nimic scăpat printre rânduri. Poate unora le-ar plăcea adevărul brut și sec, spus direct și fără ocolișuri, în locul poveștilor lungi și amăgitoare pe care le urzesc uneori până să jung la subiect, recunosc, dar ce-ar fi viața fără aceste devieri mai mult sau mai puțin întâmplătoare!

Iar dacă pot, și reușesc să dau un pic de flavor celor mai banale și plate momente ale realității, asta chiar cred că este o compensare. Cum zicea criticul literar, epigramistul și scriitorul francez Sébastien Nicolas de Chamfort, ” dintre toate zilele, cea mai irosită e aceea în care n-am râs” .

Eu aș spune că uneori este suficient chiar și un zâmbet sau o bucurie ascunsă în suflet.

Multumesc pentru lectură și pentru aprecieri.

Toate cele bune!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Alex_Macedo, crismis, k-lator, neimportant
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă Vama Buzăului:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.081845045089722 sec
    ecranul dvs: 1 x 1