SOL Marina Palace Hotel ****. Deci, da!

TIPĂREȘTE

Numai eu pot scrie de bine despre locuri unde au fost alții și nu le-a plăcut, dar asta nu trebuie să vă mire, mereu am spus că sunt cu filet pe stânga!

Mărturisesc că anul ăsta aș fi vrut să ieșim în Grecia, mai exact la Parga, motiv pentru care ne-am și făcut din timp vaccinurile de rigoare, ca să putem trece fluierând prin vama frațicilor greci. Doar că, înaintea noastră au fost niște prieteni și, când s-au întors, ne-au povestit prăpădenii despre cât de complicat a fost să treacă în Grecia. Plus că și pe la TV vedeam și auzeam tot felul de turiști care spuneau c-au stat cu orele în vamă și că grecii s-au parșivit mai ales cu românii și că există posibilitatea ca, în caz c-ai fi depistat pozitiv, cine știe cum, să stai pe banii tăi în carantină. Ori varianta asta nu mi-a plăcut așa că, prin iulie am căutat o altă variantă de turism peste hotare și, așa am ajuns, cum altfel, la vecina Bulgarie.

Adriana a strâmbat delicat din nas, nu voia Bulgaria, așa că mie mi-a revenit sarcina să găsesc o locație frumoasă dintr-o localitate la fel, ca să accepte ieșirea. Și, după o îndelungă chibzuință, am ales, din toată inima, Nesebar. Că prea avea critică bună, toți povesteau cât de frumos este acolo și cum ar da orice să se poată reîntoarce.

Bun, acuma, dacă am stabilit orașul, trebuia să nimeresc și un hotel care să-mi poată asigura îndeplinirea figurilor de le am în cap. Bine, mare lucru nu doream ci doar un all inclusive și o poziție cât mai apropiată de mare. A, plus că nu voiam să plătesc anticipat! Și astfel, cu ajutorul saitului celebru, am ajuns la SOL Marina Palace.

Am plecat într-o prea de dimineață zi de luni, pe la orele 6, din casa de-o avem, în celebrul oraș istoric. Plinul făcut, bagajele îndesate în portbagaj, atitudine de plecat în concediu, gen” un cântec vesel să cântăm” , bani la noi și, mai ales, un chef nebun de concediu! Cred că aveam tot ce trebuia.

Drumul a fost așa și-așa până la Ovidiu, mă rog, până la vreo doi km de celebrul sens giratoriu. Nu mint, pe cuvânt de om matur, cu armata făcută timp de 26 de ani, am ajuns acolo pe la ora 9,30 și, pe la ora 11 și un pic am reușit să ajung la începutul autostrăzii de la Constanța spre Mangalia. N-am să înțeleg, never, cum reușim s-avem astfel de blocaje și, mai ales, de ce nu era niciun polițist de la Rutieră să dea din mâini, acolo?!

Am intrat pe autostradă, am șoșonit mașina preț de vreo 8 -9 km și am intrat în alt blocaj, cel de la intrare în Agigea. Am pierdut o altă oră și ceva ca să ajungem la intrarea în Eforie Nord, pe bretea și, de acolo, am reușit să mergem mai alert până la Mangalia, unde am ajuns în jurul orelor 13,30. Nu se poate, și dacă mergem numai în marșarier ajungeam mai repede!

Mă rog, așa ne trebuie dacă, în 30 de ani nu s-a construit nicio autostradă și noi tot mai sperăm că-n România va fi civilizație.

Bun, am schimbat lei în leva și, mai departe, spre Vama Veche unde am ajuns relativ repede și am trecut, n-o să credeți, chiar ușor. Vigneta era cumpărată on-line, de acolo am zis că e mai ușor. Nțțț, n-ai să vezi, aglomerație și pe șoselele bulgărești, am prins un pic de vlagă pe cei vreo douăj' de km de autostradă după ce ieși din Varna, apoi, iavaș-iavaș, spre Nesebar, unde am ajuns pe la orele 18.

În fața prea frumosului hotel am parcat și am năvălit în interior, pentru chek -inn-ul de visasem la el toată ziua.

Hotelul se găsește relativ ușor, mai ales că eu mă bazez pe” The Voice” , cea de mă conduce din GPS și care-mi dă peste mână dacă greșesc, bine că nu mă-njură de mamă! Spuneam despre hotel că este în Nesebar, cumva în foarte apropierea podului ce face legătura dintre New Nesebar și Old Nesebar. Dacă vă ajută, adresa este pe ulița Ivan Vazov, la nr 7, cu precizarea că habar n-am cine a fost acest Ivan și faptele lui mărețe de-au ajuns bulgarii să-i dea numele unei străzi.

La prima vedere hotelul este modern, cu un hol larg și luminos, cum de altfel îi șade bine unei locații cu asemenea destinație. M-am băgat în seamă cu recepționera, nimic deosebit, dar mă așteptam, știu că bulgarii n-au fete frumoase, să le fie de bine!

Am fost verificat, descoperit în evidențele lor că aveam rezervarea și am căpătat un prea frumos zâmbet de la recepționeră. Cred și eu, doar ce plătisem prețul cazării, care era cumva dublul salariuului minim din Bulgaria, așa cum am citit eu pe un sait de știri.

Am primit niște brățări în formă de ceas cu care deschideam ușa de la camera de-a fost să fie a noastră pe durata sejurului, cameră la etajul 3. Nu-i problemă, hotelul avea chiar trei lifturi care veneau ușor și repede, așa că ne-am cărăbănit bagajele în odaie și am devenit, cu drepturi depline, oaspetele hotelului.

Acuma, ca să scurtez, pot să spun c-am fost foarte mulțumit dealegerea făcută și, ceva mai jos, o să vă explic de ce, cu subiect și predicat, mă rog, atâta cât pot eu.

Ca să continuăm, o să-l rog pe web să-mi puie și mie gălăgia asta, e veche-veche, dar mie -mi place mult remix-ul: youtube

Aaa, ca să nu mă-njurați că vă pierdeți timpul, pe scurt mie mi-a plăcut hotelul, deci, cei ce v-ați pierdut răbdarea, puteți că plecați, nu veți găsi nimic mai bun în cele ce urmează! Dar, înainte de a pleca, treceți pe la butonul de” F. Util” și apăsați cu nădejde, nu vă veți îngrășa! :)) :p

Așa că, nah, vă urez un călduros” Haidi, pa!”

Personalul a fost foarte amabil, pe întreaga durată a șederii noastre acolo, de la recepționeră la cameriste și personalul de la restaurant.

În cameră găsești niște mici fleacuri de bun venit: două sticle cu apă minerală, de 0,5 l., fierbător de cafea cu pliculețe cu ness, cafea și zahăr, ba chiar și un mic magnet de frigider, cu orașul Nesebar, așa, de aducere aminte c-ai fost pe-acolo. Gesturi mici dar cu efect!

Singura problemă a fost faptul că nu am putut parca mașina în parcarea hotelului, pe motiv de full. E drept, încă de când am făcut rezervarea mi s-a spus că parcarea se oferă, gratuit, în limita locurilor disponibile. Am fost îndrumat la o parcare de lângă hotel, parcare privată, unde am lăsat mașina. Parcarea era păzită, deci, din acest punct de vedere nu a fost nicio problemă. Pentru asta am plătit suma de 40 de leva și mi s-a eliberat un bon care atesta faptul că am un abonament, că aș putea să scot mașina în timpul celor 5 zile de era parcat acolo, fără să fiu nevoit să plătesc alți bani. Nu a fost cazul, timp de 5 zile, cât am stat acolo, am uitat să conduc.

Altcumva, nu ai pe ce să cheltuiești banii, doar dacă ieși prin oraș și vrei tu să-ți cumperi cine știe ce.

Camera era destul de mare, avea tot ceea ce spuneau pe sait că ar avea: baie proprie, balcon, frigider, aer condiționat și alte alea. TV, la care erau și câteva canale în lb. engleză de-am mai înțeles și eu oarece că, din limba bulgară nu știu decît cîteva cuvinte de salut și de mulțumire, celebra” blagodarea it” .

Am avut paturi twin și, în plus, o canapea ce putea deveni extensibilă, așa că și dacă ai boracii cu tine, ai unde să-i culci. Cu specificația că, dacă au peste 14 ani se va plăti pentru ei. Mă rog, la noi n-a fost cazul, am hălăduit singuri prin camera respectivă.

Dincolo de orice, avea vedere directă la mare, ceea ce ne-a încâtat, de-a dreptul. De pe balcon se vedea perfect Old Nesebar dar și stațiunile Sunny Beach și Sveti Vlas.

Din pat, prin ușa balconului se vedea marea, în toată splendoarea ei. Doar așa ce am reușit și eu, după 30 de ani de mers la mare, să prind un răsărit de soare, că m-am trezit subit și dintr-o dată, chiar la momentul în care dogorelul a sărit, în sus, din mare.

Curățenie se făcea în fiecare zi, prilej cu care schimbau prosoapele, iar la vreo trei zile ne-au schimbat și lenjeriile de pat, de era să fac insomnie, nu-mi mai regăseam mirosul, ca la câini! :p

Oameni buni, eu, în tinerețea mea am făcut 1 an și patru luni de armată și, la scurt timp, alți trei ani de școală militară, deci, mi-am tăbăcit stomacul de tânăr. Apoi am avut un serviciu în care nu aveai garantată ora de masă, cum, nici nu se știa de vei ajunge să mănânci în acea zi, așa că masa, pentru mine, e un bonus. Vorba aia :” Mi-e foame de-aș mânca și bătaie!”

Ei, la SOL Marina Palace Hotel, mesele se serveau, după un orar bine adaptat, în restaurantul de la parterul hotelului. Am avut all inclusiv light, ceea ce-nsemna că aveam alea trei mese, mic dejun, prânz și cină, soft drinks, vin și bere, cu nemiluita dar numai de producție bulgărească. Voiai ceva străin, se putea, dar băgai mâna în buzunar.

Mâncarea a fost mereu din belșug. Bună la gust și arătoasă, berea rece, vin alb sau roșu, în conformitate cu ce friptură glojdeai. Sucuri la dozatoare, eu am abuzat de cel de mere, că părea mai natural, după dictonul:” Sucul e făcut din fructe, fructele din gaz metan”

În afara orelor de se servea la restaurant, mai era un bar la parterul hotelului unde puteai servi ceva crănțănele sau gustări, băuturi alcoolice sau nealcoolice, bere și vin, plus, inevitabil” răchia” lor de caise, bună -bună-bună!

Iar la etajul al patrulea mai era și Sky Barul, unde se serveau băuturi străineze, străineze de Bulgaria voiesc a spune. Prețuri populare: coctailurile alcoolice, gen Pina Colada, Mojito sau alte alea, în jur de 8,50 leva, whiskey-ul 5,50 leva 50 ml, depindea și de marcă, alea mai simandicoase ajungeau pe la 8 leva, Cafe-frappe-ul, 2.50 leva. Dacă serveai alcooalele în bar ți le așeza dichisit, în pahare bengoase, dar, dacă voiai să le iei la pixcină, sorry, le primeai în pahare de plastic. Frumoase și astea, dar plastic, cică din dorința de a evita accidentele la piscină care să aducă cioburi de sticlă pe-acoloșa.

Cam asta cu papa de la hotel, au trecut, iată, vreo trei zile de când am plecat de acolo și nu mi-au ieșit bube și nici nu luminez noaptea.

Hotelul nu are plajă alocată, așa că, dacă vrei la nisip, țuști afară, ai de ales două plaje, cea de la nord, spre Sunny Beach sau cea dinspre Sud, care chiar așa se numea Nesebar South Beach. Chiar lângă hotel era o foarte mică plajă,” Russian Beach” , care avea un petic de nisip, foarte fin, e drept, de care plajă am abuzat când voiam să ajungem imediat la pârlit epiderma natural, pe cale solară.

Altfel, la South Beach, șezlongul 8 leva de persoană, plus alte 8 leva umbrela de rigoare. Aveai avantajul unei plaje lătuțe, bine întreținută, foarte aproape de terase, baruri și alte locașuri destinate pierzaniei prin lăcomie alimentară și bahică. Prețuri bunicele, cam 14 leva un prânz cu două feluri de mâncare. Noi am ales pește dar doar așa, ca să vedem cum e mâncarea în altă parte decât la hotel. Ne-am obișnuit și cu ciubrița aia a lor, de-o pun peste fripturi și alte feluri de mâncare.

Hotelul are piscină la ultimul nivel, destul de încăpătoare. Adâncime normală de 1,40 m, ceea ce face ca și mulți copii să se bălăcească acolo. De la acel nivel aveai o panoramă splendidă asupra zonei, o să v-arăt poze să vedeți că nu mint.

Contra cost, se putea obține accesul la Centrul Spa, pentru masaj sau alte terapii, la sala de forță precum și la saună. Prețurile erau între 10 leva /oră pentru saună și sala de forță și vreo 40 de leva pentru masaj/40 de minute, că avea și omul ăla de te mesteca acolo, o inimă-n el, nu era robot!

De la hotel în Old Nesebar făceam cel mult 15 minute, mers agale, căscat gura la ce vedeai pe-acolo. Seara era full dar era și frumos, se aprindeau lumini și totul era ca la pomul de iarnă.

Spre New Nesebar se ajungea practic imediat, zona de lângă hotel era plină de hoteluri cu fațade frumoase. Se ajunge relativ ușor la centrele lor comerciale, dar, sorry, nu vei găsi nimic deosebit.

Joi seara hotelul oferă o seară tematică, cu specific bulgăresc. Nu am participat, am preferat plimbarea prin New Nesebar, așa că nu pot să cârcotesc. Din ceea ce am aflat, o trupă de dansatori a susținut un mic spectacol, ceea ce, la urma-urmei, e de bine. Schimbul cultural, nu?

---

VIZUALIZĂRI: 3100 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI