Invitatie la drumetie in Suhard

TIPĂREȘTE

Muntii Suhard?!??!!

Multi se vor intreba ce cauta muntii astia in Bucovina?

Ce mai vrea si asta cu muntii lui?

Noi stim doi munti Suhard, unul Mare si unul Mic, da’ aia sunt la Lacul Rosu, Cheile Bicazului.

Ei da, in Bucovina exista muntii Suhard. Am scris despre ei in episodul, sau lectia, de Geografie. Daca va mirati, ori n-ati fost la lectia de Geografie, ori n-ati citit, ori nu ia-ti retinut.

Poate ca nici eu nu as fi scris un articol separat, daca nu as fi realizat frumusetea acestora, dar si multele posibilitati de a-i cunoaste si de a drumeti pe numeroasele poteci sau drumuri care ii strabat de la un cap la altul.

Mi-am propus sa desc riu traseele turistice din Suhard, intr-o anume ordine, plecand din Vatra Dornei, urcand pe Valea Bistritei, pana la iesirea din Carlibaba, sau din Bucovina.

Inainte de a incepe descrierea traseelor turistice vreau sa fac o precizare, pentru a nu avea vorbe la discutii. Dupa mentionarea unui varf muntos, in paranteza veti gasi un numar si, poate litera B. Numarul reprezinta altitudinea varfului, in metri, iar litera B informeaza ca pe acest varf exista locuri de belvedere, de unde se pot admira imprejurimile. De asemenea veti intalni foarte des cuvantul poiana. Nu va ganditi la ceea ce numim traditional o poiana, adica un luminis intr-o padure, mai mare, sau mai mic. Am denumit poiana toate zonele neimpadurite, care pot fi poiene, in sensul propriu al cuvantului, pasuni, fanete, etc.

Asadar primul traseu pe care vi-l propun pleaca din Vatra Dornei, din drumul spre motelul Runc, pe langa biserica si este marcat cu banda rosie, ceea ce in limbajul drumetiilor inseamna drum de culme. Traseul trece pe langa partia de schi, iar in circa 30 de minute se ajunge la Mt. Runc (1149 B) de unde facem o prima panoramare a zonei. Traseul continua prin poiana, apoi prin padure pe Culmea Runcului, pe langa Sesu Muntelui (1226). Se ajunge apoi intr-o poiana, la baza Mt. Ousoru (1639 B). Pentru iubitorii parapantei, vf. Ousoru este un loc bun pentru asa ceva. Drumul pana la Ousor dureaza circa 3 – 3 ½ ore si este accesibil, fara probleme. De aici se poate cobori spre Dorna Candrenilor pe o poteca marcata cu triunghi albastru, pe undrum forestier pana la biserica din sat, pe Dealul Ursenilor, pe langa o poartie de schi. O alta varianta de coborare in Dorna Candrenilor de la vf. Ousoru este o poteca nemarcata, pe langa vf. Piciorul Mare (1322) intr-o poiana la marginea satului, in apropierea partiei de la Izv. Alb. Din aceasta poteca se poate ajunge usor la gara Dorna Candrenilor, de unde pana in Vatra Dornei sunt doar doua statii.

Dar odata ajunsi la vf Ousoru (1639 B) putem sa ne continuam drumetia in alte directii. Astfel pe curba de nivel 1400 din nordul varfului, pe traseul cu banda rosie in circa o ora se ajunge in poiana de la M. Livada (1463 B), drum care trece prin padure. Pe latura sudica a curbei de nivel 1400, dar prin poiana se ajunge in aceasi poiana la M. Livada, de unde se poate cobori in Dorna Candrenilor pe o poteca nemarcata la Izv. Alb, sau pe o alta poteca la partia de la Dealul Floreni.

In aceasi zona, de la M. Livada (1463 B), se poate cobori usor pe langa Schitul Romega, la Vf. Iacob (1322), iar de aici, pe Valea Ciotina, prin padure, dde la izvor pana la drumul forestier pe o poteca marcata cu triunghi albastru. Drumul forestier continua prin catunul Valea Bancului, Valea Cosnei, pana in Podu Cosnei.

De la Vf. Iacob (1322), urmand traseul de culme cu banda rosie se poate ajunge in mai putin de 2 ore in poiana de la baza Vf. Faraoane (1715 B), pe langa M. Tarnita (1542). De aici, de la Vf. Faraoane, aveti mai multe variante de drumetie, fie spre Vf. Fagetel (1256), in Valea Cosnei, Fie spre Iacobeni sau Ciocanesti.

Pentru drumetii adevarati, traseul de culme cu banda rosie continua prin poiana la Vf. Bitca Tirsului (1548 B), Vf. Sveitaria (1562 B), Vf. Icoana (1593), cu un mic lac langa varf, apoi prin padure pe Obcina Diecilor (1449) pentru a ajunge in poiana la Vf. Rotunda (1461) In acest loc se afla izvorasc paraului Pietris, care coboara spre Cosna si paraul Diaca, cel care coboara in directia opusa spre Bistrita. Tot aici drumul de culme se intersecteaza cu traseul marcat cu triunghi albastru, care in dreapta coboara pe valea paraului Diaca spre Bistritei, iar spre stanga traseul merge spre Valea Cosnei.

Drumul dce culme urca apoi de la Vf. Rotunda, prin poiana la Vf. Diecilor (1631 B), prin padure pe langa Vf. Pietrele Rosii (1773 B), ajungem in poiana, trecem pe langa Schitul Omu (1800) si ajungem apoi la poalele Vf. Omu (1932 B), cel mai inalt varf din Muntii Suhard. Dupa binemeritata odihna si portie de admirare a privelistii vazute de la aproape 2000 de metri, ne vom continua drumul spre Vf. Stanisoara (1698 B), iar de acolo la Carlibaba.

Din sumara descriere a acestui traseu, sper ca ati tras concluzia ca durata acestuia depaseste durata unei singure zile. Portiuni din acest traseu se pot parcurge in timp de 3 pana la 10 ore pe zi, functie de posibilitatile fiecaruia.

Un alt traseu pe care vi-l propun pleaca din Argestru. La iesirea din Argestru, aproape de intrarea in Iacobeni o poteca marcata cu cruce albastra ne invita la drumetie pe munte. Poteca marcata ne conduce la inceput prin poiana, apoi de la Podu Hajului, prin padure, pe culmea Runcului, unde dupa un urcus ceva mai greu pentru incepatori, ajungem in culmea Runcului, pe traseul marcat cu banda rosie la Vf. Sesu Muntelui (1226) de unde in 20 de minute ajungem in poiana de la baza Vf. Ousoru (1639 B). Amatorii de parapanta gasesc aici un loc propice de lansari. De aici in circa o ora, pe D. Ursernilor, pe langa partia de schi, ajungem la Biserica din Dorna Candrenilor.

Tot de la Podu Hajului, prin padure, un drum forestier care urmeaza paraul Haju, apoi o poteca nemarcata ne vor conduce in traseul de culme cu banda rosie, in apropierea M. Livada (1463 B).

Urcand pe firul Bistritei, in Iacobeni, dupa gara si apoi Primarie, la stanga, un drum forestier, care insoteste paraul Ciotina pana la izvor ne duce in poian unde gasim Vf. Iacob (1322 B) si schitul Romega. In aceasi poiana se poate ajunge si pe o poteca care pleaca din poiana din spatele vestic al comunei Iacobeni, trecand apoi prin padure, pe langa Vf. D. Runcu (1122) si vf. Runcului (1312).

La iesirea din Iacobeni, pe DN 18, spre pasul Prislop, dupa varsarea in Bistrita a paraului Tisa, o poteca nemarcata ne conduce prin padure pe langa Vf. Suharzel (1403) pe Plaiul Suhardului, in poiana unde ne intalnim cu Vf. Faraoane (1715 B), unul din cele mai populare varfuri din Suhard. De aici se poate cobori de la izvoarele Suharzelului Mare prin poiana, apoi pe un drum forestier, prin padure, pana la niste case de la intrarea in Ciocanesti.

Si uite asa, usor-usor am ajuns si in Ciocanesti!

Drumetia la Manastirea Sfintei Cruci v-am descris-o in episodul despre Ciocanesti (vezi impresii), asa ca nu ma voi repeta. Dar daca tot ati ajuns la Manastire va puteti continua drumul pe aceasi poteca marcata cu punct rosu traversand prin poiana traseul de culme cu banda rosie coborand prin padure pe un drum forestier pe Valea Prislopului, apoi pe Valea Brancusorului pana la Valea Cosnei. De aici urmam traseul comun cu cel marcat ci triunghi albastru care vine de la M. Rotunda (1461), Saua Diecilor.

Dupa drumul pe valea Paraului Rece, la cateva sute de metri, in locul unde Bistrita se lipeste de sosea, un nou drum ne va conduce, prin padure, pe langa Vf. Tirs (1368) in aceasi popiana unde se afla manastirea.

La iesirea din Ciocanesti, dupa varsarea Scorusului in Bistrita, pe malul acestuia, un drum forestier ne va conduce in poiana dominata de vf. Bitca Tirsului (1548 B), de unde o poteca nemarcata ne va conduce la intrarea in satul Botos.

In satul Botos, in locul unde paraul Humor se varsa in Bistrita, un drum forestier ne conduce prin padure, pe laga vf. Suvir (1483) in poiana de unde putem ajunge la vf. Sveitaria (1562 B), sau mai departe la vf. Bitca Tirsului (1548 B). Pentru intoarcere, de la marginea poienii la care ajunge drumul forestier, putem folosi o poteca nemarcata, prin padure, pe langa vf. Poiana Humorului (1434), care va scoate in marginea satului Botos.

Dupa iesirea din Botos, cam la jumatea distantei pana la intrarea in Valea Stanei, dupa varsarea raului Diaca in Bistrita, un drum forestier traverseaza Bistrita pe langa o fabrica de cherestea, drum marcat cu triunghi albastru, prin padurea de molid pentru a ajunge intr-o poiana situata la circa 1200 altitudine, cu un izvor de apa minerala si o cabana de vanatoare. E continuat de o poteca marcata tot cu triunghi albastru, prin padure pana in Saua Diecilor (1400), in poiana dominata de vf. Rotunda (1461), langa izvorul raului Diaca. Drumul marcat poate continua prin paduri si poieni pana in Valea Cosnitei, unde intram pe undrum forestier care duce la Podul Cosnei, aproape de locul unde Cosna se varsa in Dorna. Se trece pe langa vf. Netedu (1119), poiana Mosneag (1000), defileul Cosnei, Magura Cosnei (1256), iar de la varsarea Bancusorului in Cosna avem traseu comun cu cel marcata cu punct rosu, care vine de la Manastire. Drumul merge prin catunele Valea Bancului, si Cosna, iar apoi intram in Podu Cosnei, in marginea D. Floreni. De aici, din Floreni, se desprinde din magistrala de cale ferata 502, Suceava, Vatra Dornei, Ilva Mare, una din cele mai vechi cai ferate din Bucovina, care merge pana la Dornisoara (linia 516). Aceasta cale ferata a fost prima incercare de traversare a muntilor din Bucovina spre Ardeal, la care s-a renuntat ulterior, optandu-se pentru varianta prin Ilva Mare.

Din satul Valea Stanei, un drum forestier, prin padure ne conduce intr-o scurta drumetie spre o poienita intr-un varf la altitudinea de 1256 m.

Ajungem, in sfarsit, in Carlibaba, dupa parerea mea, cea ma frumoasa localitate de pe Valea Bistritei, unda natura a muncit din greu pentru a ne pune la dispozitie atatea frumuseti. In articolul despre Carlibaba, am incercat, pe scurt, sa va prezint atractiile turistice ale localitatii si zonei.

Din centru comunei, traversand Bistrita, un drum forestier ne poarta intr-o scurta drumetie pe valea Stanisoarei, printr-o frumoasa padure de molid.

Din marginea satului Carlibaba Noua, spre iesirea spre Prislop, dupa varsarea paraului Fundoaia in Bistrita, o poteca nemarcata ne conduce in Poiana Stanisoara (1613), iar de acolo la vf. Stanisoara (1698 B), de unde putem admira imprejurimile.

La cateva zeci de metri dupa varsarea, pe partea dreapta a drumului spre Prislop (partea stanga a Bistritei) a raului Tibau, cel care strabate satul cu acelasi nume si delimiteaza muntii Tibau de muntii Zimbroslava (componenta a muntilor Maramures), urmand paraul Magura, un drum forestier ne conduce, prin padure pana la cota 1216.

Putin mai sus, intr-un cot strans al Bistritei, un alt drum forestier ne conduce la Vf. Stanisoara (1698 B), trecand pe langa muntele Magurii (1613). De aici, din vf Stanisoara, ne putem continua drumul pe o poteca nemarcata, prin zona neimpadurita, pe culme, insotiti de mai multe stanci izolate, care par a fi niste dinti de piatra crescuti in gingiia poienilor pe care le strabatem, pentru a ajunge la Vf. Omu (1932 B).

Dar, daca v-am pomenit de Vf. Omu, nu aveti noroc sa scapati asa usor de descrierile mele, chiar daca am iesit din Carlibaba.

In catunul Rotunda, pana in unitatea militara, dupa varsarea raului Rusaia in Bistrita, un nou drum forestier ne va conduce prin padure pana la traseul de culme, marcat cu banda rosie, de unde ne putem continua drumul pana la vf. Omu.

Am ajuns, in sfarsit, la traseul care reprezinta, dupa parerea mea, cireasa de pe tort in drumetiile din Suhard.

Dupa unitatea militara din catunul Rotunda, in stanga pornesc doua drumuri, care pana in pasul Rotunda (1271) se suprapun. Este vorba de Dn 17 D, care pe valea Somesului Mare, desparte muntii Suhard de muntii Rodnei si ai Bargaului. Pe aceasi portiune de drum, pana la pasul Rotunda vom gasi si traseul de culme, marcat cu banda rosie, care traverseaza Suhardul de la Nord (Carlibaba) la sud (Vatra Dornei). Din pasul Rotunda, poteca marcata ajunge in Poiana Rotunda (1400). Aici, iarna se poate practica schiul si saniusul. Tot din Poiana Rotunda izvoraste unul din cele doua paraie care in apropierea serpentinelor de pe DN 17D, la coborarea spre Rodna, vor forma Somesul Mare. Este vorba de paraul Preluci. Din Poiana Rotunda, traseul continua, prin poiana spre vf. Cociorbii (1593 B), in apropierea caruia se afla izvorul celui de-al doilea parau care formeaza Somesul Mare, paraul Zmeu. Vom continua drumul prin poiana pe langa M. Caturii (1602), pe langa izvorul raului Rusaia pentru a ajunge in poiana dominata de vf. Omu (1932 B). In apropiere se afla schitul Omu. Pe hartile mai vechi in loc de schit veti intalni adapost pastoral sau cabana pastorala. La ora la care scriu aceste randuri, nu stiu cate din aceste schituri mai exista. Unul din ele, Recele a devenit Manastirea Sfintei Cruci, de la Ciocanesti. De la Vf. Omu, prin poiana, pe o poteca nemarcata, dupa ce trecem de vf. Suhard (1415 B), ne continuam drumul prin pasul Suhard (1200) spre vf. Suhardu Mare (1326 B), Suhard (1297), Poiana Ciungi (1277).

Si daca tot am ajuns la vf. Omu nu putem sa nu facem o pauza de admirare a peisajului, de la aproape 2000 m. Ce putem vedea de pe Omu? Mai intai vom vedea mai multe varfuri din muntii Rodnei, care sunt mai apropiate. Spre vest, nord-vest putem admira vf. Nichitas (1451), langa pasul Rotunda, vf. Gajei (1847), Picioru Plescutei (2041), Cobaselu (1835), Rosu (2113), Saua cu lac (2140), Ineut, al treile varf din muntii Rodnei (2222) Ineu, al doilea Varf (2279). Mai in spate vom vedea Coasta Neteda (2060), Cisa (2036), Omului (2134), Gargalau (2159). In partea de nord se pot vedea culmile muntilor Tibau Fluturica (1345), Tapu mic, Tapu Mare (1651) Magura (1649). Putin mai in dreapta sunt culmile Obcinei Mestecanisului, Tatarca (1386), Bitca Tatarcii (1549), spre nord, Dadu (1523), Manaila (1402), spre nord-est, botosu Mare (1473), Orata (1380).

Evident ca se pot vedea si multe varfuri din muntii Suhard. In sud se pot vedea Suhard (1415), Suhardu Mare (1326), Pietrele Rosii (1773), Diecilor (1631), Rotunda (1461), Icoana (1593). In sud-est se pot zari vf Tarnita (1542), Iacob (1322), Livada (1463), Ousoru (1639), in est Poiana Humorului (1434), Suvir (1483), Sveitaria (1562), Bitca Tirsului (1548), Faraoane (1715), in nord vf Stanisoara (1698), iar in vest vf. Ciciorbii (1593). Evident ca daca ochii si vremea va vor fi prieteni, se vor putea si culmi din muntii Maramuresului, sau Bargaului.

Cred ca v-am plictisit destul cu descrierile mele. Am incercat sa va fac sa intelegeti ca in Bucovina, pe langa manastirile si bisericile care sunt mai peste tot, muzee, case memoriale, colectii, este loc destul si pentru drumetii pe muntele care este predominant in Bucovina. As adauga faptul ca pe toate traseele veti intalni numeroase stane (atentie la prietenul cel mai bun al omului), cabane forestiere, case de vanatoare, izvoare, izvoare minerale.

Prin padurile sau poienile pe care le veti traversa veti intalni tufe cu fragi, zmeura, mure sau afine, poteca de la vf. Sveitaria la vf. Faraoane fiind raidul afinelor.

Pe cursul raurilor Bistrita, Dorna, Cosna, Bancusor, Diaca, Rusaia, veti intalni mai multe foste haituri, un fel de debarcadere de unde se incarcau lemnele si alte materiale si calatori pe plutele care navigau pe aceste ape.

Dar destul cu vrajeala, ca m-a prins deja miezul noptii.

In speranta ca macar doi cititori de pe AFA, vor citi aceste randuri si nu vor da cu pietre sau vorbe grele dupa mine, inchei urandu-va numai bine si calatorii placute!

Branesti, 26 octombrie, noaptea.

---

VIZUALIZĂRI: 1792 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI