Primăvară cu priveliști la Poiana Mărului

TIPĂREȘTE

A trecut aprilie, au trecut și hachițele primăverii și vremea s-a-ncălzit, așa că am pus la cale revederea cu muntele. Având de respectat promisiunea pentru copii cu dinozaurii și excluzând din start stațiunile aglomerate de pe Valea Plângerii în trafic, am ales Poiana Mărului.

Acum destui ani, întorcându-ne din Ardeal prin Făgăraș, în loc să tranzitez Brașovul am explorat drumul către casă prin Șercaia - Șinca Veche - Poiana Mărului - Zărnești - Predeal. Am descoperit astfel o zonă colinară minunată, cu pășuni verzi și liniștită, pe care mi-am promis să-o revăd, lucru pe care l-am făcut de încă două ori în trecut.

Plecând vineri din București, eram pregătit pentru luptele de gherilă din aglomerația de la ieșirile capitalei. Nu am fost scutiți și evident descotorosirea de București ne-a costat aproape o oră, cu o oprire la benzinărie în Chitila.

Cum pentru mine statul în trafic nu este niciodată o opțiune, am lăsat cozile de pe DN1 pentru cine ascultă doar de Waze și am ales evident drumul mai lung (cu 10 km!) dar mai liber și mai pitoresc: Chitila - Târgoviște - Voinești - Stoenești - Dragoslavele - Rucăr - Bran - Tohanu Nou - Zărnești - Poiana Mărului. Drumul este mai îngust pe alocuri (Stoenești - Dragoslavele), vălurit cu porțiuni denivelate (Cetățeni - Stoenești) și în ultima vreme văd că prezintă și gropi mari (Rucăr - Fundata), cu zone rurale cam fără benzinării dar în rest cu avantaje de netăgăduit: destul de liber (cu excepția zonelor cu gropi unde se mai adună mașini în spatele unui șofer mai grijuliu cu” bijuteria” ) și cu peisaje minunate, de la luncile înverzite ale Dâmboviței pe care o urmează până la Podu' Dâmboviței până la vârfurile dealurilor urcate între Rucăr și Moeciu, unde oferă zeci de locuri de belvedere care îndeamnă la poze cu măreții înzăpeziți Iezer-Păpușa, Bucegi sau Piatra Craiului.

Iar de după Târgoviște, cum se intră în patria merelor, amatorii de produse rurale sunt îmbiați de zeci de măsuțe și tarabe pe marginea drumului cu mere, pere, suc de mere sau esență de prună, iar mai încolo cu tot felul de brânzeturi afumate. Atenție însă și la produse și la preț, nu tot timpul ce este pe marginea drumului provine din gospodării și nici nu e neapărat produs tradițional sau de calitate.

Ajungând dinspre Zărnești în Poiana Mărului, aproape de primărie prima străduță în stânga urcă spre pensiunea Piscul Ioanei. Am urmat-o cu hotărâre, știind la ce să mă aștept: este foarte abruptă însă pietrele turnate ajută la aderență și am urcat fără probleme din nou.

Casa Flavia este așezată pe coama unuia din dealurile molcome din apropierea masivului Piatra Craiului, chiar pe drumul ce urcă pe lângă pensiunea Piscul Ioanei către un vârf.

Casa este o construcție nouă cu un etaj, la parter cu living spațios dotat cu televizor cu diagonală mare și instalație de sunet, o baie mare și o cameră. La etaj sunt 4 camere fără televizor cu baie proprie și cu acces din hol la un balcon cu o vedere frumoasă asupra masivului Bucegi. Mai există un nivel inferior living-ului cu o bucătărie utilată inclusiv cu mașină de spălat vase.

Gazdele ne-au întâmpinat cu ospitalitate vineri și ne-au mai vizitat zilnic. Am fost ajutați cu promptitudine când am avut vreo solicitare, de exemplu când am rugat pentru mai multă căldură cu gândul la copii.

Curtea e primitoare poate datorită acoperirii exclusiv cu iarbă, de la zona de parcare până în spatele casei, de unde se vede până departe către Șinca Nouă îngrămădirea delulețelor înverzite. Există un foișor cu grătar, protejat împotriva vântului și acoperit. De asemenea în fața casei o masă cu scaune invită la leneveală cu picioarele goale pe iarbă la o cafea.

Dealurile din jur sunt foarte pitorești, vegetația variază de la pășunile predominante la mestecenii și brazii care le delimitează peste tot. Noi am făcut o excursie mică pe deal printre gospodăriile rarefiate și am găsit pomii înfloriți și destule floricele: păpădii, năsturei și în special poroinic, pe care l-am descoperit acum.

Și chiar dacă de dimineață am reușit să ajungem la Dino Parc pentru prima dată, după amiază am constatat cu mulțumire cât se pot bucura copiii și de conversația cu dulăii oamenilor, de mângâiatul căluților care pășteau pe marginea drumului sau de câte o văcuță curioasă că am făcut popas pe pajiștea ei :)

Plimbăreții pot alege din obiectivele relativ aproapiate:

- către Făgăraș: schitul rupestru de la Șinca Veche și dumbrava cu narcise sălbatice de la Vad

- lângă Zărnești: rezervația cu urși și un parc de aventură

- lângă Râșnov: peștera Valea Cetății, Dino Parc și cetatea țărănească (închisă pentru renovare când am fost noi)

Oricum și fără obiective de bifat, sunt o droaie de drumuri pe dealuri care pot fi descoperite și găsite noi perspective de admirat și pozat munții care străjuie maiestuos panorama ce se deschide mai peste tot.

Casa Flavia am înțeles că se închiriază în special la cheie în regim self service.

Așa că pentru a lua masa am profitat că în apropiere (3-400m de plimbare pe deal) este pensiunea Piscul Ioanei și am luat prânzul și micul dejun acolo.

Felurile au fost gustoase, micul dejun (25 de lei / adult) sub formă de platou cu diferite mezeluri (locale plus salam crud-uscat cumpărat), ochiuri, omletă, cafea, lapte și ceai. Iar la prânz de 40 de lei fiecare am gustat ciorba de burtă, câte un mare păstrăv cu mămăligă și mujdei plus prăjituri de casă. Gazda de acolo, doamna Guiman, are în sala de mese și o întreagă expoziție de produse locale contra cost care să completeze poftele fiecăruia: gemuri, dulcețuri, sucuri sau gama” ată” (zmeurată, vișinată, ată, ată - am pus poză).

Am revenit cu plăcere la Piscul Ioanei chiar dacă doar pentru a lua masa, acum câțiva ani am petrecut zile frumoase acolo și mi-aduc aminte cafeaua tihnită din balansoarul de sub pomi, cu priveliștea satului îngrămădit la poalele dealurilor, de unde se auzea molcom slujba de dimineață.

Celor ce aleg să descopere Poiana Mărului le recomand ambele case de oaspeți, locurile sunt frumoase și oamenii primitori.

---

VIZUALIZĂRI: 1042 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI