Egipt — ziua 4

TIPĂREȘTE

Aceast zi este dedicata malului estic si localnicilor. Am vizitat muzeul Mumificarii, Muzeul Luxor, am lasat ca si "carlig" Templul Karnak si Templul Luxor pentru a ne dori sa revenim in zona.

Dimineata, in jurul orei 9.30 predam camerele, lasam bagajele in grija gazdei cu care stabilim ca vom plecam la aeroport la ora 17. Mergem sa luam un mic dejun tarziu, este ziua noastra de relax si tras concluzii. Terasa unde am mancat in aceste zile este inca inchisa, alaturi insa ne face cu ochiul alta terasa draguta, asa ca mergem sa o testam. Aceasta locatie ofera si locuri de cazare, ceea ce e de retinut pentru viitor.

Primim meniul, alegem, decidem si comandam. Am spus ca e zi de observat/testat asa ca luam mic dejun traditional. Pret bun, mancare diversificata, portie generoasa sa incepi ziua in forta, oricum am impartit/ales dupa gust. Acest mic dejun a continut: cafea/ceai sau lapte, branza, rosii, falafel, castravete, omleta si full, pret 65 egp/om. Admiram Nilul, asa ca pentru ultima data in aceasta vacanta si pe la 11 trecute plecam spre muzee. Prima barca, primul om si trecem dincolo.

Muzeul Mumificarii

Este situat imediat langa malul apei, este semnalizat insa poti sa treci usor pe langa el fiind construit in subteran, accesul se face printr-un fel de pasaj. Aici am putut fotografia fara blit asa ca las pozele sa isi spuna povestea.

Un muzeu micut, relativ nou, unde este expus intr-o singura sala intregul proces de mumificare. Sunt exponate de tot felul de la fat mumificat la sectiune craniana, de la diverse animale la vase unde se tineau principalele organe mumificate si ele (se credea ca dincolo vor fi necesare la reintrupare). Toate acestea sunt insotite de explicatii clare ce te ajuta sa intelegi cat mai bine cultura si arta mumificarii. Sunt expuse substantele si alte accesorii ce serveau la acest proces. Exponatele din acest muzeu au o vechime de circa 3000 de ani, ele fiind datate undeva in jurul anului 1000 i. e. n. Arta mumificarii, da este o arta, arata cata importanta dadeau vietii de dincolo, cat de bine stapaneau acest procedeu migalos destinat faraonilor si oamenilor importanti ai timpuli.

Anubis este considerat inventatorul mitic al imbalsamarii si mumificari, apare adesea reprezentat ca un barbat cu cap de sacal se este mereu prezent langa trupurile intinse pe pat pentru efectuarea procesului de mumificare.

Muzeul Luxor

Situat ceva mai sus, cam 1km pe partea cealalta a strazii, reprezinta unul dintre obiectivele ce nu trebuiesc ocolite in vizita dumneavoastra. Programul acestui muzeu contine o pauza de cateva ore la mijlocul zilei ceea ce este bine de stiut fiindca noi am ajuns cam la limita, am intrat si am vizitat putin cam pe repede inainte. Nu am fi stat mult mai mult, insa cu siguranta inca 20-30 min ar fi fost pe placul nostru. A fost bine si asa, am vazut/pozat si admirat ceea ce ne atragea mai mult. Aici sunt expuse cateva mumii in conditii speciale, ferite de aer si lumina directa. Exponatele au spatii largi in jurul lor pentru a putea fi admirate de grupuri ce vin cu sau fara insotitor. Informatii gasiti usor la o cautare pe google, povesti si clipuri, insa ceea ce simti cand esti in fata unei bucati de istorie a unui popor atat de "avansat/misterios" este unica pentru fiecare.

Ambele obiective sunt acoperite de Luxor Pass.

Revenim in zona cazarii, mergem la aceeasi terasa unde am fost dimineata, stam intai la un gasap/cafea/bere, apoi comandam cina locala asteptam ce asteptam insa cand incepe sa vina bucatele constatam ca o portie la 2 oameni e mega suficient, noi am luat omul si portia asa ca refacem rapid strategia, cedam o parte celor de la servire, cu toata inima si ne bucuram de ceea ce avem pe masa.

Timpul trece asa ca la ora stabilita suntem la gazda sa plecam spre aeroport. Cost 300lire si un tips de 50 este ultima plata facuta in West Bank

Aeroportul din Luxor este unul micut, are o sala de asteptare inaintea primului control de bagaje unde stam pana vine timpul sa putem trece anume cu 2h inainte. Aici nu exista grup sanitar, la cerere doritorii au fost dusi in zona de dupa control, insotiti, oki si asa decat deloc. Trecem de un prim control, fara probleme cu apa, insa se ramane iar fara brichete. Ai maxim 20 m pana la zona de predare bagaj cala si check in. Ne miscam repede, nu suntem multi asa in prima faza, mergem la al doilea control unde iar ne descalta. Trecem cu bine si ajungem in sala de asteptare care este cam pustie, singurul zbor, putine magazine, si mai putine deschise, 2 la numar si o zona ce se dorea de fast food insa era jalnica. Stam asteptam si vedem ca zborul mai are 1h intarziere, 1h fusese deja decalat, am primit mesaj pentru asta. Astfel plecarea se face dupa ora 21, avem un zbor fain si priveliste frumoasa pentru cine sta cu ochii pe geam. Cand ajungem in Cairo sa vezi haos. Aproape ora 21, la iesire din terminal sunt taximetristi si alti soferi ca in vremurile de glorie ale Otopeniului. Ala zice, ala ofera, ala tipa sau injura ei stiu, cert e ca a venit un soldat cu arma langa grupul nostru si a usuit un sofer cam "guraliv", nu as zice agresiv fiindca nici nu ma interesa ce zicea el acolo.

Am stat putin, am vazurt ca nu e nimeni de la hotel, nu primisem nici confirmare ca vin dupa noi asa ca decidem sa facem ceva pasi sa ne indepartam de zona crepusculara din fata usilor de la iesirea din terminal.

Atentia ne e atrasa de un sofer calm, statea cumva in urma noastra la cativa pasi, ne oferise serviciile lui mai devreme insa am spus sa ne lasa putin. Vorbim pana la urma cu el si batem palma pentru 2 masini, sa stam una langa alta pentru un drum de peste 40 km cu plata la destinatie. Cost 30 $. Acum incepe viata vibranta, de cum am iesit din aeroport am fost transpusa instant in filmul "sofer de taxi 2". Am zis si in logistica, sofez de peste 25 de ani, mult/putin habar nu aveam cu ce sa ma comparasta pana acum. Clar ma rataceam eu de mine daramite de alta masina, ieseam sifonata bine peste tot, astia conduc si franeaza la milimetru, cred ca la ei la scoala de soferi e si un prof de mate care analizeaza unghiul de mers, distanta de oprire iar daca trece de maxim 5cm pici clar, nu ai ce cauta in traficul din Cairo, faci HAOS. Ce sa cauti tu sofer elegant sa incurci treaba. Uimitor nu sunt injuraturi, nu sunt accidente, sunt semafoare insa cred ca au doar rol sa lumineze color pe strada, totul e la mica intelegere pe baza de claxoane. Un limbaj aparte, ei stiu ce pasareasca vorbesc dar le iese.

O cursa frumoasa, intensa la finalul careia ajungem cu bine la destinatie. Platim, dam tips acestot oameni/soferi care chiar au meritat fircare ban. Luam bagajul si odata ajunsi la receptia hotelului, deja este alta zi, alta poveste, deci... va urama.

La 500m de intrarea pe platoul Giza, locatia hotelului este "autentica" Orasul vazut moaptea, din masina cu un sufer excelent si un trafic nebun pare scos din contextul Egiptului turistic.

Am putut vedea multe lucruri simple, am interactionat cu localnici, cam toti vorbesc engleza, unii chiar rup ceva cuvinte in romana.

---

VIZUALIZĂRI: 840 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI