Korona – o pensiune fără viruși!

TIPĂREȘTE

La final de iarnă capricioasă ne bate un gând de călătorie prin țară, mai spre sfârșit de martie, moment în care vremea se mai îndreaptă puțin. Alegem o zonă care ne-a plăcut, ofertantă din toate punctele de vedere: Ținutul Secuiesc (vezi foto). Alegem un oraș nu prea mare, dar cochețel: Odorheiu Secuiesc. A contat întrucâtva și rata mică de incidență a cazurilor de Covid-19. Fără să analizez prea mult perioada rezerv 4 nopți la început de aprilie – aveam să aflu cu o săptămână înainte că exact în acea perioadă va fi Paștele catolic și populația din zona respectivă aparține preponderent riturilor romano-catolic, protestant, unitarian. Acest lucru a reprezentat un avantaj (un număr scăzut de persoane pe stradă, vitrine decorate, obiceiuri locale de Paște), dar și dezavantaje (restaurante și magazine închise). Până la urmă totul a fost ok.

Plecat vineri după-amiază din București pe traseul clasic spre Brașov, traversând Valea Prahovei cât ai clipi – și nu e păcăleală de 1 Aprilie deși tocmai depășisem acea zi. Din Rupea am urmat indicațiile Waze pe următoarele șosele județene, bune din punct de vedere al calității: DJ 132B/133/131. Traficul a fost lejer, mai ales în oraș.

Pensiunea Korona e situată în Piața Városháza nr. 12, în buricul urbei, la câțiva pași de Primăria orașului. Clădirea istorică se pare că a găzduit la un moment dat chiar autoritățile administrative ale orașului, am văzut în interiorul sălii de mese fotografii de peste 100 ani vechime în care se observă clădirea de azi. Aleea din fața frontului de case are sens unic, accesul auto în curtea interioară se efectuează printr-un gang închis cu poartă. De altfel parcarea interioară a constituit un avantaj demn de luat în seamă.

În timp ce ne aflam pe drum spre Odorheiu Secuiesc am fost sunați de gazde pentru a afla ora aproximativă a sosirii. După parcarea autoturismelor în interior am pătruns „mascați” într-o cameră de la parter care joacă rolul de recepție. Aici am completat fișele de cazare după care am fost serviți cu câte un păhărel de pălincuță de fructe. Doamna proprietară a fost foarte amabilă, am purtat de mai multe ori un dialog constructiv și am primit recomandări bune.

Pensiunea e întinsă pe două etaje, are mai multe camere duble, o triplă, mai multe „apartamente” De Luxe - în corpuri separate (koronapanzio.ro/ro/node/13#slideshow-11). Am primit cheile de la o cameră twin situată la etajul 2 (o cheie de la ușă, una de la poarta de acces în curte). Corpul de clădire are la fiecare etaj câte un cerdac lung care e înfrumusețat vara de flori și spre care are ieșire fiecare cameră. Încăperea e spațioasă, mobilierul stil rustic, din lemn. Găsim piesele clasice: paturi, noptieră, un șifonier-cuier, măsuță cu două scaune, un corp cu minifrigider, o etajeră. Nu lipsesc veioza, minifrigiderul, tv lcd, pahare. Avem prize electrice suficiente, tv funcționează ok, wifi-ul la fel (parolă afișată pe un cartonaș în cameră). Pe jos avem parchet și câteva mici covorașe, draperii la ferestre, tăviță pentru încălțăminte. Întrucât noaptea temperatura a scăzut bine sub 0 grade caloriferul a fost în permanență fierbinte (se poate regla). Nu există aer condiționat.

Baia e mare, avem duș cu perdea și ventilator pentru aerisire. Oglinda are lumină suplimentară și etajere suficiente. Am beneficiat de consumabilele uzuale și de prosoape albe suficiente care s-au schimbat la 2 zile. A fost prezent caloriferul port-prosop (cald), coșul de gunoi și uscătorul de păr. Am apreciat curățenia pe care am găsit-o în camera și baie.

Deoarece variantele erau reduse am optat și pentru micul dejun care ne era servit într-o sală drăguță aflată la parterul clădirii istorice, cu intrare separată din stradă. Există câteva mese la parter și câteva la subsol, unde e și bucătăria. Spațiul e frumos amenajat de către soțul gazdei, care e restaurator sau ceva de genul. Pe pereți au fost păstrate cărămizi vechi cu însemne, becurile de pe pereți sunt „ascunse” de jumătăți de vase din lut, diverse obiecte vechi decorează spațiile, fotografii cu imagini din istoria orașului sunt înrămate pe pereți. Un spațiu intim, interesant – felicitări!

Micul dejun a fost individual, am primit farfurii gata pregătite acoperite cu o folie subțire de plastic, ulterior putând solicita în ce fel să fie pregătite ouăle. Cafeaua se aducea fierbinte, după preferințe. Preparatele clasice au fost foarte bune (zacusca, salata de vinete, dulceața). Îndestulător și sățios pentru o masă de început de zi.

Curtea pensiunii îți permite în anotimpul cald să stai seara la un pahar de vorbă, decorațiunile vintage creând o atmosferă plăcută (tot felul de jgheaburi de piatră, sculpturi în lemn, lămpi, râșnițe, sifoane, ceramică, stropitori etc.). Amplasarea pensiunii reprezintă un avantaj pentru turistul care dorește explorarea orașului; din zona centrală se iese ușor din oraș în diverse direcții. Un element care poate fi deranjant pentru unii sunt bătăile de clopot din fiecare dimineață, mănăstirea franciscană fiind situată în apropiere.

Principalele obiective istorice/muzee/statui/monumente de arhitectură se află aproape de pensiune, o plimbare pe jos fiind binevenită. De asemenea, găsiți în apropierea centrului restaurante și locuri de luat masa (nu foarte multe).

La marginea orașului, la 4 km depărtare, se află Parcul MiniTransilvania (vezi impresii) și Băile Seiche (Muzeul apelor minerale, galeria porților secuiești, mormântul lui Balázs Orbán, izvoare minerale); la aproximativ 37 km distanță se află salina Praid, iar la 47 km stațiunea Sovata.

Călătorii frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 699 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI