Plovdiv. Un oras — doua legende

TIPĂREȘTE

Salutare dragi colegi si navigatori pe siteul A. F. A.

Desi anul care a trecut a fost unul al restrictiilor de calatorie, cauzate de pandemia de coronovirus, eu unul ma pot considera un norocos in aceasta privinta. Am petrecut doua concedii in afara granitelor tari si cateva city break-uri. Desi conditiile de calatorie nu au mai fost cele de alta data, am putut calatori si ne-am adaptat noilor reguli.

Primul concediu l-am petrecut intr-un circuit de paisprezece zile, al carui scop principal a fost vizitarea Greciei continentale, in special vizitarea celor mai importante orase din vechea Elada. Acest circuit l-am facut la sfarsitul lunii februarie cand stiam de pandemie ca este in China, iar noi europeni nu nu vom avea treaba cu ea. In privinta acestui lucru m-am inselat, la o saptamana de la intoarcerea in tara a fost declarata starea de urgenta. Pentru cei mai multi dintre noi Grecia inseamna; mare, soare si insule. Conditia principala pentru reusita unui astfel de circuit este planificarea in detaliu a timpului si a distantelor pe care trebuie sa le parcurgi.

Primul popas pe care il facem dupa aproape 500 si ceva de kilometri este orasul Plovdiv din Bulgaria. Am ales sa vizitez acest oras din doua motive; primo - bulgarii considera ca este cel mai frumos oras al acestei tari si secundo - este aproape de un al doilea obiectiv pe care mi-am propus sa il vizitez, Manastirea Rila. Timpul alocat pentru vizitarea acestui oras, dupa calatoria de 500 de km a fost putin, foarte putin cum suna un slogan la o reclama. Asa ca mi-am propus in acest articol sa nu va incarc lectura cu prea multe detalii tehnice.

Sa va prezint orasul prin ochii turistului care se bucura de orice cladire care ii iese in drum, de orice parc, de orice panorama sau de oamenii pe care ii intalneste. Pentru ca vechiul proverb romanesc„Omul sfinteste locul" cred ca este valabil oriunde pe acest pamant.

Dupa ce ne-am cazat la Expo Hotel, despre care am scris impresii, am pornit la pas in descoperirea orasului. Vremea era foarte frumoasa chiar daca eram in februarie.

Plovdivul a fost capitala vechii Tracii si este unul dintre cele mai vechi orase ale Europei, iar cel mai important lucru acest oras a fost locuit in permanenta. S-a dezvoltat de-a lungul istoriei, sub dominatia greaca, romana, bizantina si otomana. Asezat ambele maluri ale raului Maritza, este al doilea oras ca marime al Bulgariei dupa capitala Sofia. In anul 2019 alaturi de orasul Matera, Plovdivul a fost capitala culturala a Europei.

Ne afundam prin labirintul de stradute pentru a ajunge in zona centrala a orasului, acolo fiind concentrate majoritatea obiectivelor istorice pe care doream sa le vedem in cele cateva ore de hoinareala. Prima impresie ar fi ca Plovdivul este un amalgam de istorie, modernism si amprente ale vechiului regim comunist. Stradute micute pavate cu piatra cubica, strajuite de ambele parti de case vechi traditionale. Cartiere intregi de blocuri gri, ingramadeala aceea haotica specifica arhitecturii comuniste, mici parcuri si multe vestigii istorice din perioada greco -romana. Aveam de la receptia hotelului o mica harta, pe care receptionera ne- a trasat un traseu cu cele mai importante locuri care ar trebui vazute.

Ajungem in zona centrala a orasului care este dominata de un hotel si cladirea Postei. In spatele Postei descoperim si primul obiectiv de pe harta noastra, ruinele forumului roman. Aceste ruine au fost descoperite in perioada comunista, atunci cand s-au facut primele excavatii pentru turnarea temeliei. Chiar si anul trecut inca se mai excava pentru scoaterea la lumina a tuturor vestigiilor din acest forum. Forumul a fost construit in timpul imparatului Vespasian si a fos un mare centru comercial, religios si administrativ.

Ne continuam drumul pe aleea pietonala spre urmatorul obiectiv stadionul roman. Strada este principala artera comerciala a acestui oras. Cladirile recent renovate gazduiesc magazine, cu vitrine frumos amenajate si luminate, pentru atragerea clientilor. Toate marile lanturi de magazine pe care le gasesti in orice mare oras sau in orice mall sant prezente sai aici, din loc in loc terase unde sa poti savura o cafea si sa te bucuri de soarele primavaratic. Restaurante, fast food-uri, florarii acest loc este promenda locuitorilor acestui oras.

Ajungem la ruinele stadionului roman ale carui gradene se afla la subsolul unui magazin. Coboram scarile, facem fotografii si strabatem tunelul pe unde alta data intau gladiatorii in arena. Luam o mica pauza in tribunele de piatra si admiram ca simpli spectatori finalul unui spectacol terminat de foarte mult timp. Hotaram sa mergem pana la capatul acestei strazi. Dupa ce trecem de stadionul roman, strada isi pastreaza acelasi aer boem dar cu o tenta mai mare de balcanism. Apar tonete cu vanzatori ambulanti, magazinele sant mai micute si in general cu produse autohtone. La capatul acestei strazi a carei lungime este de peste doi kilometri este un pod tot pietonal peste raul Maritza, amenajat ca o galerie comerciala. L-as asemana putin cu Ponte del Vechio din Florenta, nu la fel de spectaculos, dar frumos si balcanic.

Dam o mica tura si prin cealalta parte a raului, dar nu prea aveam ce vedea aici. Cartiere de blocuri, circulatie de masini asa ca facem cale intoarsa. In apropierea podului mai aveam de bifat inca un obiectiv, moscheea Dzhumaya. Aceasta este situata in apropierea stadionului roman.

Populatia orasului este predominant ortodoxa si intr-o mai mica masura greco catolica si musulmana. Oamenii acestui oras traiesc liber fara sa existe conflicte interetnice sau bariere de cultura si limba. Admiram frumoasa moschee din exterior, nu intram inauntru pentru ca din difuzoare se auzea glasul imamului care cheama credinciosii la rugaciune.

Deja s-a facut seara si n- am avut timp sa ajung la Nebet Tepe, sa iau la pas fiecare straduta din orasul vechi, sa... Dar nu pot avea prea multe pretentii la o vizita de cinci -sase ore. Pentru a spune ca ai vazut tot ce era de vazut in Plovdiv ai nevoie de cel putin doua- trei zile la dispozitie, cum a avut Aurici care s-a bucurat deplin de frumusetea si imprejurimile acestui oras.

LEGENDA ORASULUI PLOVDIV- Povdiv sau orasul celor sapte coline, are o legenda foarte frumoasa. Desi in momentul de fata mai sant decat sase dintre celebrele coline, una fiind demolata. In locul ei s-a construit un mall si chiar daca constructia este moderna, eu cred ca a fost distrusa o mica parte din istoria acestui oras. Un artist local a construit un zid din rocile celei de a saptea coline, pe care l- a impodobit cu panouri cu versuri si citate ale artistilor bulgari locali. Zidul este amplasat langa moscheea din centrul orasului.

Legenda spune ca un locuitor al acestui oras ajunge un brav ostas in armata lui Alexandru Macedon. Este rasplatit pentru eroismul si loialitatea sa de catre imparat cu inaltul titlu de guvernator al Babilonului. In timpul unei invazii asupra orasului Plovdiv, mai marii orasului au trimis-o pe mama sa sa ii ceara ajutorul pentru a elibera orasul. Nici nu a vrut sa auda de asa ceva si atunci mama lui a aruncat spre el urmatorul blestem. „Daca vei dori vreodata sa te intorci acasa in piatra sa te transformi, asa cum este inima ta acum la rugamintea cele care ti-a dat viata. Inima de piatra transforma-te in piatra" a spus batrana parasind Babilonul. La batranete batranul ostean presimtind ca nu mai are mult de trait a vrut sa se intoarca acasa. La intrarea in oras s-a transformat in piatra atat el cat si cele sase camile incarcate cu averea sa.

LEGENDA MARTISORULUI - Pentru ca vizita mea in Plovdiv a fost in a doua jumatate a lunii februarie, majoritatea negustorilor ambulanti vindeau martisoare. In majoritatea tarilor balcanice se pastreaza frumoasa traditie a martisorului. Daca la noi in tara legenda se invarte in jurul babei Dochia si a fiicei vitrege a acesteia, in Bulgaria legenda se invarte in jurul babei Marta. Oricum simbolul acestei sarbatori este acelasi, venirea primaverii.

In Bulgaria martenitsa, asa cum este denumirea martisorului in limba bulgara, fost creat ca o amuleta care sa protejeze oamenii si casele de spiritele rele. Baba Marta, asemeni Babei Dochia de la noi este o doamna capricioasa, sprijinita intr-un toiag si trimite oamenilor spiritele bune celor care poarta amuleta martisor si spiritele rele celor care nu poarta. Asa ca bulgarii se pregatesc temeinic pentru 1 martie, isi curatesc casele si curtile pentru ca baba Marta sa trimita spre casele lor spiritele bune care sa ii protejeze. La sate, de 1 martie copii se strang in jurul focului si striga „Baba Marta, eu te incalzesc pe tine azi, iar tu sa ma incalzesti pe mine maine" iar dupa ce focul este aproape stins sar peste el.

Martisoarele bulgaresti se aseamana foarte mult cu ale noastre iar snurul are aceeasi impletitura de alb si rosu. In functie de statutul social martisoarele sant purtate astfel; fetele nemaritate vor purta martisorul in piept in partea stanga, fetele batrane nemaritate pe deget la mana stanga, femeile maritate in piept in partea dreapta.

M-am hotarat sa va spun aceasta legenda despre care m-am documentat, vazand ca majoritatea barbatilor bulgari poarta martisoare... Barbatii casatoriti poarta acest martenitsa amuleta la piciorul drept in timp ce barbatii necasatoriti il poarta la mana stanga sau in piept in partea stanga. Frica de Baba Marta este atat de mare incat nimeni nu indrazneste sa se lipseasca de acest talisman. Aici si casele au martisor, si monumentele funerare si animalele din gospodarii. Legenda mai spune ca vei fi protejat si ocrotit de spiritele bune daca porti martisorul toata luna lui martie sau pana o sa vezi primul stol de berze.

Toate cele bune si vacante de neuitat va doresc.

---

VIZUALIZĂRI: 1026 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI