Cincșor — un alt loc în Țara Făgărașului

TIPĂREȘTE

Ora et labora Cam asta ar trebui să facem mulți acum în pandemie, inscripția în latină „roagă-te și lucrează” se află în incinta fortificației din Cincșor.

Sper că ați trecut cu bine în noul an, există deja acea luminiță din capătul tunelului care prevestește o viață normală și mai ales una turistică normală.

Da, am trecut cumva prin 2020 la începutul căruia niciunul dintre noi nu s-a gândit ce ne așteaptă. Nu a fost ușor ne-a afectat pe majoritatea din punct de vedere sănătate, financiar, turistic. Personal am avut un an greu adevărat fără covid dar dificil cu ceva pierderi financiare, renunțare vacanțe sejururi, etc. Un singur lucru nu ne-a reușit să ne ia pandemia : speranța. Așa am pășit în noul an care chiar dacă e un mister în acest moment totuși este cu speranță.

Ceva turism personal am avut totuși și în 2020, am redus totul la excursii de o zi parcurgând poate mulți kilometri pentru a vedea cât mai multe. În total am avut 12 excursii. Un fel de backup în pandemie ne-a oferit și locul personal lângă o pădure și aproape de munți, aici chiar s-a putut face distanțare maximă, ei aici am petrecut mult timp în 2020.

În ultima zi înainte să intre Sibiul în carantină mi-am permis o excursie în Țara Făgărașului pentru a vizita și revizita locuri. Pe lista de destinații s-a aflat în premieră Cincșorul (vizita căruia va avea loc și cu ocazia următoarei Întâlniri AFA-sperăm cât mai curând și în siguranță) am revăzut Sâmbăta de Jos și Sâmbăta de Sus, Drăguș, Viștea de Sus, orașul Victoria, Ucea de Sus, Arpașul de Sus și Cârțișoara. Excursia a durat o zi într-o zi superbă și senină de noiembrie cu toate culmile înzăpezite ale munților Făgăraș la vedere, în locurile nevăzute am petrecut ceva mai mult timp la cele vizitate poate mai puțin așa mai în trecere.

Drumul

Din Sibiu până la Cincșor am parcurs 64 km pe DN1/E68 și DJ105. Pentru a ajunge la Cincșor din comuna Voila se virează la stânga dinspre Sibiu sau la dreapta dinspre Brașov. Din Brașov sînt 80 km până aici. Mai departe spre Sâmbăta de Sus pe DJ105B am parcurs 13 km. Încă 13 km am parcurs până la orașul Victoria pe DJ104A iar la Cârțișoara încă 15 km. Drumul spre casă a fost de 46 km. Totalul cu ceva abateri/ocoliri de la drumul descris mai sus a fost mai de cca 160 km.

Pentru că obiectivele văzute se întind pe două județe, Brașov și Sibiu în articolul din prezent voi descrie doar Cincșorul o locație deosebită pentru mine și bănuiesc și pentru voi deoarece locul este inclus într-una din excursiile organizate cu ocazia viitoarei Întâlniri AFA.

Cincșor

Satul din județul Brașov care din punct de vedere geografic se află aici 45°50′10″N 24°49′58″E aparținând comunei Voila apare prima dată în documente în anul 1337 sub numele de Parvo Promontorio dar ne putem întoarce liniștit înapoi în perioada dacică când s-a locuit pe aici. A existat și un castru roman. Istoria satului săsesc este asemănătoare localităților din zonă. Majoritatea se gospodăresc singuri se ocupă de agricultură dar și de alte meșteșuguri, primii români stabiliți aici s-au ocupat de exemplu de oierit în munții Făgăraș. Având în vedere că multe sate săsești au fost distruse de diferite forțe militare printre care și Cincșorul nu lipsea nici câte o biserică fortificată cu mai multe ziduri de incintă și turnuri de apărare. Ca și populație sașii erau majoritari după cum se știe începând cu anii 80 nemairezistând în regimul comunist au început să plece pe rând în Germania, astfel în afară de câțiva locuitori nu au mai rămas în urma lor doar clădirile tradiționale. Din Cincșor s-a început să se plece în 1978.

La ultimul recensămând acum aproape 10 ani erau 588 locuitori din care vreo 30 sași. Localitatea se află la 420 m deasupra mării

Obiectivul turistic numărul unu aici așadar este Biserica Fortificată Evanghelică purtând hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, bine conservată, renovată, vizitabilă. Mi-a plăcut așa mult încât am petrecut mai mult de 1,5 ore în cetate. Se poate urca în aproape toate turnurile de apărare precum și în turnul principal. Priveliștea este pe măsură de la înălțime inclusiv cu tot lanțul muntos Făgăraș. În documente se scrie că în 1427 a fost construită pe fundația unei bazilici romane în stil gotic târziu. Este o veritabilă fortăreață cu patru turnuri de apărare și două incinte interioare fiecare cu zidurile sale de apărare.

Parcarea este posibilă virând și oprind la dreapta înaintea fortificației în apropierea fostei parohii și fostei școli evanghelice. Inițial am dorit să intru pe poarta vestică principală (la drum) dar era încuiată. Aici se află diferite panouri de informare turistică, hărți, despre fauna și flora zonei dar nu numai. Mi-a plăcut în mod deosebit panoul de informare privind renovarea clădirilor tradiționale cu multe poze așa da/așa nu.

Deja am încercat să sun la numerele afișate după care am observat intrarea secundară deschisă pe partea sudică. Adevărat această intrare secundară pare cam ascunsă și neinscripționată. La dreapta de intrare într-o mică casuță se poate achita și obține diferite informații despre cetate, se vorbește în limbile română, germană, engleză. Tot aici se află și toaleta, locuri de odihnă și alte panouri de informare.

Materialul folosit în construirea edificiului este piatra și cărămida. Pentru mine incintele și mai ales trecerile prin incinte au fost foarte interesante și plăcute ochiului. S-a observat că vara a fost plin de flori de asemenea există și ceva arbuști, plante decorative.

Mai întâi am vizitat biserica, turnurile de apărare le-am lăsat la urmă. Deasupra intrării cu litere gotice scrie: Glaubet Ihr nicht so bleibet Ihr nicht (Să nu rămâneți dacă nu aveți credință) Indiferent de înțelesul inscripției obiectivul este deschis pentru toți chiar și pentru musulmani doar am fost și eu pe la ei și nu m-au dat afară. Interiorul este frumos renovat cochet curat asemenea bisericilor săsești. Spre deosebire de alte biserici săsești aici pe lângă orga construită în 1644 reclădită în 1805 și renovată în 2014 găsim agățate și expuse pe perete instrumente muzicale săsești în principiu instrumente de suflat. Pe un alt perete atipic se află monumentul eroilor din războaiele mondiale. Este o placă memorială neagră. Altarul a fost pictat de către Karl Dörschlag în 1868, mi-a plăcut și amvonul în mod deosebit.

Urmând calea spre turn avem nevoie de o lanternă. Acestă primă (și unica) observație negativă am transmis-o și persoanei care mi-a vândut biletul de intrare de 10 lei. Cât ar costa niște cablu și ceva becuri? Mai nimic. Dar sînt convins că se va rezolva. O primă oprire am făcut la orgă pentru a o putea vedea de aproape. După continuarea urcușului am dat și de mecanismul de ceas, este vorba despre ceasul din turn în principiu ticăind destul de exact așa cum am observat și eu. Am ajuns și în vârful acoperit cu vedere în toate direcțiile. Clopotele una mare din 1937 și una mai mică din 1644 dacă am observat bine sînt acționate electric precum și mecanismul ceasului.

Am aruncat o privire Cincșorului de sus este cochet cu multe case tradiționale. Nu m-am documentat mai exact dar există și cazare aici. O scanare scurtă pe net indică locuri de cazare chiar bune observate cel puțin la prima vedere.

Coborând mi-am continuat vizita în incintele interioare observând și contraforturile bisericii. Am luat la rând și turnurile de apărare toate mi-au plăcut, în unele se mai lucra la înlocuirea tâmplăriei interioare. Peste tot există inscripții gen atenție la cap, atenție la picior, atenție la înălțime, etc. Un turn amenajat ca și un mic muzeu mi-a plăcut în mod deosebit. Dintre toate cerealele cultivate în hotarele Cincșorului grâul era cea mai importantă. Pâinea a fost hrana de bază a sașilor, și exista un vechi obicei ca înainte de a începe o pâine se făcea cu cuțiitul forma crucii de 3 ori pe pâine. Acest obicei am observat-o și la bunică mea făcând asta indiferent dacă cocea ea sau pâinea era cumpărată. În fine revenind la acest turn în incinta sa era amenajată un mic muzeu dedicat pâinii unde erau expuse toate instrumentele de producere a acestui aliment de bază. Mai sînt expuse și alte ustensile în prepararea hranei, costume tradiționale, diferite obiecte folosite în viața de zi cu zi. La intrarea în turn apare inscripția : Das Brot pâinea.

Biserica ortodoxă din Cincșor

Încă din turnul fortificației am observat-o nu departe și la drumul principal așa mi-am zis trebuie s-o văd neapărat. De când există români în Cincșor au avut și biserica lor. Bisericuța ortodoxă din lemn ulterior a fost vândută credinșioșilor din satul Șona, nu era vorba despre o strămutare a clădirii întregi ci de o demontare pe componente și reclădire în noua locație.

În 1849 s-a construit biserica actuală din piatră, cărămidă acoperită cu țiglă.

Biserica poată hramul Sfântul Nicolae. Adevărul este că s-au făcut ceva sacrificii financiare de către enoriași pentru a clădi biserica să zicem destul de simplă cu o singură navă un turn clopotniță, un interior ceva mai simplu. Pentru clopote nu au mai ajuns bani dar în prezent nu lipsesc, cele două au fost donate în 1830 (înainte de construcție dovadă că planurile existau deja) respectiv 1857 de un român și de un sas. Mai există în față o incintă de piatră tencuită în prezent și chiar un turn al slăninii (cunoscătorii știu despre ce este vorba) alături. Mă bucur că am vizitat și această biserică atât de apropiată de fortificație, este o dovadă a conlocuirii armonioase a sașilor împreună cu românii.

Pe scurt mă bucur foarte mult că am ajuns aici în Cincșor (probabil la întâlnirea AFA voi opta pentru cealaltă excursie drumeție la Cabana Sâmbăta) și sînt ferm convins că dacă cineva alege să-și petreacă câteva zile vara aici are cu ce să-și umple timpul (în afară de Cincșor vizita zonei, drumeție montană, ciclism, agroturism, un pescuit pe Olt sau luat masa într-una din păstrăvăriile zonei (deocamdată s-au deschis restaurantele)

Vă doresc multe călătorii, rămâneți sănătoși...

---

VIZUALIZĂRI: 924 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI