Poate în alte circumstanţe

TIPĂREȘTE

Ştiam de Biertan din taberele fotografice din care suntem parte, chiar ne doream câteva imortalizări ale locului. Căutat pe net o cazare decentă, cu păreri foarte bune. Găsit, vorbit la telefon, doamna foarte sociabilă şi primitoare. Rezervat cameră, plecat la drum. Am sunat ulterior să anunţăm timpul estimativ de sosire, am ajuns safe. Însă, găsit dezamăgire. Mare dezamăgire, semn că la pomul lăudat...

Deşi nu cerusem hrană, pentru când ajungem (pe net scria clar că asigura masa, la cerere), ne-a oferit cina, contra cost. Nimic de reproşat acestui gest. Cinei, în schimb...

Ne-a întâmpinat do doamnă drăguţă, foarte zâmbitoare şi cu apelativul "iubita" din 10 în 10 cuvinte. Am intrat în casă şi...

În camera oferită era un miros groaznic de canalizare, gazda suspectând montarea greşită a unor capace. A umblat pe acolo, ne-a dat asigurări că totul va fi în regulă în 10-15 minute, a aerisit... Mirosul nu a dispărut nici a doua zi, cu toate că gazda a aprins beţişoare parfumate...

Camera aparent curată, fără praf, aşternuturi ok, baie frumoasă... Covoraşul aspirat, dar murdar, probabil că ceilalţi turişti au intrat cu bocancii până lângă pat.

Pentru că mirosul persista, ne-a direcţionat către o altă cameră, un apartament, de fapt, în care aerul era închis, semn că nu mai fusese aerisită camera de ceva vreme (nu se aştepta la turişti, pesemne...) Şi un praaaf... de am şters noi tablia patului şi comodele de lângă. Şi un friiig... de ne-am învelit cu toace cele ale noastre, pentru că şifonierul din cameră era încuiat cu lanţul. Da, aţi citit bine, cu un lanţ cu lacăt! Apa caldă nu era deloc, la chiuvetă, apa rece era cu ţârâita, iar la duş abia curgeau amândouă... Nu am avut curajul să le încercăm, plecam la drum şi ne-a fost teamă de ţurţurii care se puteau forma. Dimineaţă ne-a spus foarte convingător că la chiuvetă nu curge, e adevărat, dar curge la duş! Curge, ce să vă povestesc. Am un filmuleţ, dar nu îl pot urca aici.

Dimineaţa am observat că apartamentul se continua către parter cu o scară circulară, la nivelul inferior fiind un alt apartament open-space, foooarte drăguţ (dacă ne cazam acolo poate alta era povestea), cu ieşire separată în curte. Probabil centrala nu făcea faţă la atâta spaţiu, mai ales că se opreşte căldura pe la ora 1 şi reporneşte în jur de 7. Ce să zic, când am plecat noi duduiau caloriferele. Dar asta când am plecat.

Am refuzat cafeaua de dimineaţă şi micul dejun, nu am dorit să mai petrecem minute inutile în această locaţie. Am plătit cazarea cât ne-am tocmit + cina (plăteam mai mult, sunt om de cuvânt, deşi în cazul ăsta chiar nu ar fi fost necesar).

Explicaţia doamnei, pentru toată păţania: s-a întâmplat ceva la sistemul de colectare, de când funcţionează nu s-a mai întâmplat decât de două ori. Deh, noi suntem aducători de magie, am fost la a treia încercare. Pompa de apă s-a stricat, pesemne, peste noapte. Iar căldură a fost, cum nu a fost?! Recunosc, o fi fost până la intrarea în calorifere, dar i s-o fi făcut frig pe drum şi s-a pitit pe undeva, la căldură...

Nu purtăm ranchiună, clar. Pe unde mergem facem tot posibilul ca gazdele să aibă cât mai puţin de trebăluit, în urma noastră. Dar aici nu vom mai călca.

Pentru că am surprins-o cu cererea noastră de cină, gazda a încercat să salveze seara comunicând cu un domn de la un restaurant din zonă. Surpriză, localul abia închisese! Aveam de ales între Mediaş şi plecat acasă, noaptea. Totuşi, s-a oferit să prăjească un peşte, să poată mânca şi copiliţa noastră de un anişor. Am acceptat, iar, de aici, doamna a încropit o adevărată cină. Adevărată ca pregătire, gustul... not so much. Peştele prăjit... mai în sânge, un orez fiert în apă cu multe condimente, un piure de cartofi (bun) şi legume fierte. De foame...

Amplasarea este ideală pentru turişti, în spatele Bisericii Fortificate. Doamna are o terasă de pe care se poate vedea construcţia amintită, dar nu am avut curajul, răbdarea şi dispoziţia pentru a mai zăbovi.

Distracţia lipseşte cu desăvârşire, în afară de pisoiaşii drăgălaşi şi câinii care te compostează, când nu eşti atent. Sau ne îngheţaseră ochii, peste noapte

---

VIZUALIZĂRI: 456 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI