Podmočani - o comoară etnografică

TIPĂREȘTE

Cred că nu sunt mulți cei care au auzit de modestul sătuc Podmočani. Străbătând Macedonia de Nord, din viteza mașinii, abia dacă poți desluși pe indicatoarele rutiere numele sătucului cu doar câteva case - Подмочани - locul în care își duce traiul de zi cu zi o populație tot mai împuținată cu fiecare an care trece. Astăzi, abia dacă mai numără 300 de suflete.

Și mai cred că foarte puțini turiști știu că modestul sătuc deține o comoară etnografică bine păstrată într-un muzeu. Nici eu n-aș fi aflat de existența Muzeului Etnografic de la Podmočani dacă organizatorii excursiei opționale la Bitola (oraș aflat la 32 km distanță de Podmočani) n-ar fi avut ideea ca drumul de întoarcere la Izgrev Hotel Spa & Aquapark din Struga, hotelul la care eram cazați, să nu fie același. Abaterea prin satul Podmočani (Podmochani pe unele hărți și indicatoare rutiere) a fost pentru mulți dintre noi doar una dintre frumoasele surprize ale minicircuitului.

Despre micul sat situat în nordul Lacului Prespa, nu ni s-a spus nimic pentru că nu sunt prea multe de spus. Nici măcar numele nu i-a fost pronunțat. Știam doar că vom vizita încă un muzeu. Abia după vizitarea Muzeului Etnografic, plăcut impresionată de ceea ce am văzut acolo, am întrebat cum se numește localitatea. Șoferul autocarului - intuind faptul că nu voi putea reține - mi-a scris pe o hârtiuță: Подмочани. I-am mulțumit și am părăsit satul hotărâtă să încerc a afla mai multe ulterior. Dar, n-am avut mare noroc. Internetul nu este prea generos privind acest colț parcă uitat de lume. Ne spune doar că Podmočani este un sat din sud-vestul Republicii Macedonia, situat la nord de lacul Prespa și la 10,5 km de centrul municipal Resen. 110 km despart satul Podmočani de Skopje - capitala țării.

Satul este locuit de o majoritate ortodoxă macedoneană și de o mică minoritate albaneză musulmană sunnită. Până la începutul sec. XIX nici un document nu amintea de existența acestui sat. Abia în 1818 - an în care s-a încheiat construirea bisericii - este menționat Podmočani, sat cu 12 familii.

În sec. XIX, din acest modest sătuc s-au ridicat câțiva revoluționari (Atanas Gl’mbočki, Trajko Kitančev, Kočo Kočovski), un episcop ortodox (Panaret Bregalničky), precum și primul președinte al Comitetului Olimpic Bulgar (Eftim Kitančev).

Muzeul Etnografic Podmočani

Amenajat într-o construcție cu un etaj, Muzeul Etnografic Podmočani oferă celor care îi trec pragul frumuseţi locale nebănuite, adunate în timp de pasionați etnografi, păstrători ai valorilor trecutului. Taxa de vizitare este de 100 MKD/persoană - adulţi, 20 MKD/persoană - copii şi 70 MKD/persoană pentru fiecare membru din grupurile organizate. În cazul nostru, taxa de vizitare a fost inclusă în preţul minicircuitului. Nu există taxă pentru fotografiere și nimic nu te oprește să faci oricâte fotografii dorești. Am foarte multe imagini de acolo și - mărturisesc - ele m-au determinat să scriu aceste câteva rânduri. La ce bun să le fi făcut dacă nu să le arăt și altora? Poate că admiratorii superbelor costume populare lucrate cu artă și migală, ajungând în Macedonia de Nord, vor dori să se abată și pe la Muzeul Etnografic Podmočani.

Dar, ce am văzut acolo?

În cele câteva încăperi ale muzeului poate fi admirată în primul rând vestimentația de port popular macedonean. Costumele femeilor tinere, ale femeilor în vârstă, precum și ale copilelor, purtate la sărbători sau la lucru, deosebite între ele prin culoare și prin încărcătura de broderie și podoabe, sunt bine puse în valoare, îmbrăcând manechine. Nu lipsesc broboadele, prețioasele podoabe pentru cap, alte podoabe din mărgele colorate sau din metal, dar și multă, multă broderie cu fir textil, metalic sau cu mărgele.

O atenție deosebită a fost acordată interioarelor în care sunt etalate lăzi de zestre, numeroase țesături și broderii, precum și perdele și perne decorative toate lucrate manual. În interior mai putem vedea bucătăria tradițională macedoneană dotată cu diverse ustensile gospodărești, cu vase din ceramică și cu împletituri din nuiele. Într-o încăpere distinctă, nu lipsește războiul de țesut cu toate cele necesare acestui meșteșug. La exterior, se pot remarca bucătăria de vară cu cuptor și cu toate ustensilele trebuincioase, precum și un șopron în care sunt înghesuite pe lângă o căruță, tot felul de obiecte necesare într-o gospodărie țărănească.

Nu am beneficiat de explicații din partea celor care administrează muzeul. Cred că ar fi fost dificil să ni le ofere în altă limbă decât cea macedonească. La plecare, vizitatorilor li s-a oferit spre degustare, în cănițe mici, rakya din producție locală.

N-aș vrea să închei fără a aminti celor care eventual vor ajunge la Muzeul Etnografic Podmočani că nu departe de sat - la 10,5 km spre sud - se află Lacul Prespa. Pentru a-l vedea în toată măreția lui, împărțit între cele trei țări vecine - Macedonia, Albania și Grecia - precum și pentru a vedea măcar o părticică din parcurile naționale existente aici, trebuie să străbați un drum îngust, tot mai îngust pe măsură ce urci. Trebuie știut că Lacul Prespa - situat la o altitudine mai mare cu 150 m față de Lacul Ohrid aflat la numai 10 km distanță - prin subteran, împrospătează apele Lacului Ohrid.

Între cele două mari lacuri, pe Galičica - masivul muntos aflat la granița dintre Macedonia și Albania - se află Parcul naţional Galičica cu peisaje impresionante, mereu altele la fiecare cotitură a drumului.

Nu trebuie să ratați punctul de belvedere de pe Muntele Baba - al treilea cel mai înalt munte din Macedonia - loc din care se deschid privirii mirifice imagini asupra Lacului Ohrid.

---

VIZUALIZĂRI: 1037 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI