Monumentul de la Padeș – „Pornirea dumnealui… e folositoare și izbăvitoare”

TIPĂREȘTE

Peste exact două luni de zile se împlinesc 200 de ani de la Adunarea de la Padeș și emiterea Proclamațiunii, primul document al revoluției conduse de slugerul Tudor Vladimirescu în anul 1821. Aflat în zona Baia de Aramă – Ponoarele nu am vrut să trec nepăsător pe lângă locul unde au început efectiv evenimentele din 1821 – localitatea gorjeană Padeș.

Toți ar trebui să cunoaștem povestea lui Tudor Vladimirescu, un om care a încercat să schimbe soarta Țării Românești și situația nu prea bună a țăranilor. În perioada comunistă chipul pandurului apărea în toate manualele de istorie, dar țelurile lui au fost denaturate punându-se accent pe latura socială a acțiunii în detrimentul celei naționale. Abia după 1989 mișcarea lui Tudor Vladimirescu își recapătă sensurile în lumina cercetărilor efectuate de istorici și sunt readuse în prm plan noi interpretări.

Cine este Tudor Vladimirescu? Născut în satul Vladimiri din Gorj în familia unor țărani proprietari ai unei bucăți de pământ Tudor învață carte de la preotul din sat și ajunge la Craiova la o vârstă fragedă unde se lipește de curtea boierului Glogoveanu. În floarea vârstei deja își încropise o avere frumușică din negoț cu animale și cereale, deținea câteva moșii (Cerneți, Topolnița, Baia de Aramă și altele), avea o cârciumă, mori de apă, ctitorește biserici. Nu se poate spune că grijile zilei de mâine l-au îndemnat să se revolte. Conduce un detașament de panduri în războiul ruso-turc de la începutul veacului al XIX-lea (de partea rușilor), ajunge la Viena în timpul Congresului de Pace din 1815 (o manifestare politică grandioasă), îndeplinește în Țara Românească funcția de vătaf de plai la Cloșani.

Să fie Tudor Vladimirescu doar un pion în încrengătura luptelor politice din țară și a presiunilor din exterior? Eteria grecească a afectat Țările Române, rușii aveau idei, marii boieri ai țării urmăreau interese proprii, otomanii doreau ținerea în frâu a Valahiei etc.

Pandurul Tudor Vladimirescu a colaborat cu Eteria pentru acțiuni militare în vederea obținerii autonomiei țării, a colaborat cu marii boieri din Căimăcămie (guvern provizoriu) pentru îndepărtarea regimului fanariot și redobândirea autonomiei, se baza pe un sprijin rusesc în rezolvarea doleanțelor naționale. „Domnul Tudor” urmărea și propriile idei politice, nu dorea să fie doar un instrument al boierilor, Eteriei, rușilor sau otomanilor. Unii istorici de azi vorbesc despre dorința lui Tudor de a realiza o Dacie Mare, o unire a românilor de pretutindeni (Proclamația de l. a Padeș se adresează: Fraților lăcuitori ai Țării Românești, veri de ce neam veți fi! ).

Proclamația de la Padeș. Acțiunile lui Tudor Vladimirescu demarează cu Adunarea de la Padeș, un câmp de lângă satul Padeș, în apropierea râului Motru, la poale de munte. Tudor vine de la mănăstirea Tismana însoțit de câțiva apropiați și o mână de oameni înarmați. Pe acest câmp, într-o atmosferă rece de iarnă, este lansată „chemarea la luptă” , prima proclamație a mișcării revoluționare. Acest prim document prefigurează atât direcția politică și națională a mișcării, cât și componenta socială. Dar pre balaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre zic, atât cele bisericeşti, cât şi cele politiceşti, până când să-i suferim a ne suge sângele din noi? Până când să le fim robi?

Copii ale Proclamației sunt trimise în toată Oltenia pentru a incita „norodul” să i se alăture. Timp de 3 zile Vladimirescu stă la Padeș, perioadă în care organizează primul nucleu al armatei sale format din circa 600 de plăieși unul și unul, vânători de capre și urși. Cu acești oameni destul de bine pregătiți câștigă primele ciocniri de la Târgu Jiu, după care se întoarce pe câmpia de la Padeș unde deja satele se adunau. De aici „de la meterezi” (probabil tabăra lui Tudor de la Padeș a beneficiat de fortificări bazice) Tudor trimite scrisori către marile puteri din jurul Țării Românești: Înalta Poartă, împăratul Austriei și țarul Rusiei. Revoluția pornise!

Cum decurg evenimentele până la sfârșitul tragic a lui Tudor Vladimirescu puteți citi aici: historia.ro/sectiune/port ... at-domnul-tudor, iar documentele programatice le găsiți aici: historia.ro/sectiune/gene ... cu-in-documente.

Monumentul de la Padeș. La 3 km depărtare de orășelul Baia de Aramă, mergând pe DN 67D spre Târgu Jiu, vedem indicator dreapta spre Padeș. Virăm pe DJ 671 și la vreo 2 km distanță descoperim monumentul memorial. Parcăm autoturismul pe marginea șoselei, vis-a-vis se află și un popas, actualmente închis. Avem de parcurs o alee de vreo 200 metri, trecând pe sub un ansamblu metalic (porți și arcadă cu denumirea locului) și urmând calea mărginită de un gard viu.

La ieșire din culoarul viu se deschide un spațiu înierbat în mijlocul căruia tronează monumentul dedicat „Proclamației de la Padeș” , ne aflăm pe așa-numita „câmpie a Soarelui” . Se pare că primul monument ridicat aici din inițiativa învățătorilor din Padeș a fost inaugurat în 1921, la centenarul mișcării revoluționare – o troiță de lemn. Aceeași inițiatori duc mai departe ideea și cu subscripție public încep zece ani mai târziu construirea unui monument din piatră, cu ajutor substanțial din partea sătenilor. Arhitectul State Baloșin (arhitectura-1906.ro/2013/ ... 8/state-balosin), fiu al satului, coordonează lucrările, basoreliefurile sunt realizate de sculptorii Gheorghe Tudor și Emil Wilhelm Becker (după schițele pictorilor Costin Petrescu și Stoica Dumitrescu).

Monumentul are forma unui trunchi de piramidă, în vârf aflându-se un fel de altar încheiat cu o cruce/făclie. Urcăm o scară abruptă cu trepte de piatră și putem înconjura altarul vizionând pe cele patru laturi basoreliefurile de bronz: portretul lui Tudor, Adunarea de la Padeș, boierii care depun jurământul de supunere față de Tudor și textul Proclamației din 23 ianuarie 1821. De la înălțime privim cu nesaț către crestele munților, apoi analizăm liniile bine realizate ale bronzurilor.

Anul 2021 – Anul Tudor Vladimirescu. Anul viitor se împlinesc 200 de ani de la mișcarea națională a „Domnului Tudor” , iar autoritățile încă se bâlbâie dacă va fi un an aniversar, ori ba. În Parlamentul României s-a depus un proiect de lege (gorjeanul.ro/2021-anul-tu ... or-vladimirescu), Ministerul Culturii a fost informat de dorințele autorităților locale, dar decizia întârzie.

Am citit că drumul spre localitatea Vladimir și casa memorială de acolo este în stare extrem de proastă, dar se dorește asfaltarea lui. Când? De asemenea, la Padeș, la sfârșit de octombrie, nu se observa nici o mișcare în ceea ce privește amenajarea locului pentru evenimente speciale (dacă pandemia ne va lăsa puțin) – poate că unele lucrări se pretau a fi făcute pe vreme frumoasă, nu în toiul iernii. Gardul împrejmuitor al spațiului în care e amplasat monumentul memorial este prăbușit în câteva locuri, o parte din arbuști ar trebui tăiați, ar trebui amplasate coșuri de gunoi (lipsesc și în iarbă erau destule ambalaje aruncate pe jos; nu lipseau cojile de semințe de pe treptele de piatră ale monumentului). Când?

Concluzii. La Padeș se află un loc emblematic al istoriei noastre moderne, un loc de unde a pornit o mișcare de renaștere națională. Monumentul de acolo se află în bună stare (un lucru pozitiv), împrejurimile sunt pitorești, găsim un panou mare informativ (alt lucru pozitiv). Profesorul Gh. Iscru ne-a insuflat în facultate o atenție aparte asupra începutului de secol al XIX-lea, epoca lui Vladimirescu și a revoluției din 1848. Istoria lui Tudor Vladimirescu și evenimentele de atunci marchează un început pentru Țările Române.

Alegeri inspirate!

P. S. Doream să postez acest articol în ianuarie 2021, dar m-am râzgândit. Vă doresc un sfârșit de an liniștit, sănătate și optimism.

---

VIZUALIZĂRI: 1151 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI