Cheile și Peștera Băluței – o plimbare ușoară în natură

TIPĂREȘTE

Programată în altă zi a minivacanței petrecute la Ponoarele scurta plimbare pe acest sector de chei a fost amânată din cauza vremii nefavorabile. Totuși, după micul dejun luat la pensiunea Conacu' Boierului (vezi impresii) în dimineața plecării, aveam să constatăm îmbunătățirea radicală a condițiilor meteo - soarele strălucea pe cer.

Acces. Intrarea pe traseu se face din centrul localității Ponoarele, pe lângă Primărie, de-a lungul drumului comunal DC57 spre satele Băluța și Delureni. O informație de actualitate: drumul a fost asfaltat în 2020 până la ieșirea din chei. Distanța până la chei este de 3 km – se pot parcurge pe jos în circa o oră (există câteva urcușuri – diferența de nivel este de circa 130 m) sau cu autoturismul până la biserica din Băluța (atenție la benzile de rulat destul de înguste), mai departe recomand plimbarea perpedes.

Descriere chei. Drumul parcurs până la intrarea în canion este pitoresc, te poartă pe curbele de nivel ale înălțimilor din zonă, traversează o zonă scurtă de pădure, îți oferă priveliști atât spre Valea Morilor (am zărit biserica de lemn „Sf. Nicolae” ), cât și spre zona lacului Zătonul Mare și câmpurile de lapiezuri de la Ponoarele.

Am parcat autoturismele într-o alveolă aflată la intrarea în canion și ne-am pregătit de plimbare. Așa cum scriam mai sus planul era să venim pe jos până aici (alocasem jumătate de zi acestei excursii), dar vremea ploioasă ne-a zădărnicit planurile astfel că în ziua plecării spre București am ales să vedem cheile scurtând traseul prin deplasarea auto.

Trecătoarea săpată de pârâul Râieni începe din zona bisericii satului, lăcaș cocoțat pe o stâncă deasupra șoselei. În trecut specialiștii numeau acest segment carstic – Cheile Râienilor (după numele cursului de apă), iar în popor se vorbea de Valea Seacă (relieful stâncos, dispariția periodică a cursurilor de apă); azi sectorul de chei este numit „Cheile Băluței” (după numele satului din apropiere).

Am străbătut canionul la pas, circa 750 de metri de natură pură; pereții de stâncă nu sunt foarte apropiați, nu există un punct strâmt, cuprinzi cu privirea o bună parte din vale. În câteva locuri se înalță steiuri masive de piatră, unul numit Piatra Dajului, pe costișele înierbate vedem scurgeri de grohotiș, zărim multe floricele supraviețuitoare în acest mediu de piatră ostil. Culorile toamnei învăluie întreaga Natură, pe dreapta apare un firișor de apă; vedem prinsă în mal și o conductă – aveam să citesc ulterior că este vorba de aducțiunea de apă care alimentează stațiunea balneară Bala aflată la vreo 10 km distanță.

Peștera Băluța. Am mers până la ieșirea din chei, loc unde se termină asfaltul nou turnat și începe un pâlc de pădure. Ne-am bucurat de soare, peisaje și aer curat. Pornim din nou la drum, de data aceasta traversând canionul în sens invers. Undeva pe la jumătatea drumului vedem pe partea dreaptă intrarea întunecoasă în cavitatea ce se cască în stâncă.

Peștera Băluța e situată aproape la nivelul drumului, la circa 20 metri depărtare și este o peșteră activă, cu două etaje și o lungime de circa 250 m. Prima parte este accesibilă ușor, atât timp cât e uscat pe jos și nu te îndepărtezi prea mult de intrare. Cel puțin în porțiunea de galerie iluminată natural nu am văzut nimic spectaculos, iar în profunzime nu e indicat să te avânți fără echipament adecvat și surse de lumină. Câteva cuiburi de rândunică stau agățate de margini de stâncă în interiorul grotei.

Concluzii. Zona cheilor și peșterii Băluța este perfectă pentru drumeții în aer liber și accesibilă ușor din punct de vedere auto. Am citit pe undeva că arheologii au descoperit în sondaje urme slabe ale unor exploatări de aramă în această zonă; de asemenea, Internetul ne dezvăluie că în acest sector de chei s-au filmat scene din pelicula „Dacii” . În orice caz, recomand celor care ajung în zonă o plimbare pe Cheile Băluței.

Info: Drumul auto prin cheile Coșuștei a fost asfaltat integral în această primăvară-vară.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 1663 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI