Magnifica zona a muntelui Fiji, cu imaginea sa oglindita in lacul Ashino

TIPĂREȘTE

Dupa stationarea timp de 5 nopti in Tokyo, ne-am imbarcat in jurul pranzului pe vasul de Croaziera Celebrity Millenium, continund traseul prin Japonia, plecand din porturile unde vasul stationa, fie plecand singuri cu trenurile sau cu autocarele. Cand era mult mai dificil traseul sau timpul pentru parcurgerea traseului era mult prea mare ca sa ajungem inapoi pe vas la ora programata pentru imbarcare, atunci optam pentru excursie luata de pe vas.

Prima oprire in portul Hakone, locul de pornire pentru Parcul National Fuji-Hakone-Izu. O zona cu minunate pesaje: munti impaduriti, vai cu lacuri si statiuni onsen, vulcani fumegand si emanatii de gaze, vulcani noroiosi. O zona cautata atat de turistii straini dornici in cautarea acestor splendide peisaje cat si de japonezi pentru tratamente si relaxare.

Drumul de la Hankone port pana la Parcul Fuji, este lung de-a lungul marii si cu multe schimbari de trenuri, de aceea am optat pentru o excursie, luat de pe vasul de croaziera.

Pentru cei ce doresc sa ajunga din Tokyo, fie ia o excursie de 1 zi de la o agentie, fie merg cu JR Tokaido Shinkansen spre Odowara, de unde schimbi catre Gora si din Gora iei telefericul pana la Owakudani (Valea Marelui Clocot). Dimineata vasul ajungea in jurul orei 7,00 in port si incepea imediat coborarea pasager- ilor care plecau in excursie cu autocarele.

La aceasta excursie cred ca tot vasul a mers, erau in port peste 40 autocare si fiecare pasager avea primit momentul inscriere un numar de autocar, pe care il cautai singur dupa ce coborai, din fata cladiri portuare, prin care treceai pentru controlul pasapoartelor.

Si coborarea s-a facut bine organizat, pe mai multe porti de iesire, incat am ajuns la autocare in timp relativ scurt, avand in vedere ca aproape 2000 de pasageri au plecat de pe vas. Inainte de ora 8,00 masinile au plecat iar timpul pana la ora 19,30 de reantoarcere pe vas era suficient sa putem face tot traseul propus.

Dupa ce am traversat orasul Hakone, am intrat pe drumul vechi Tokaido, unde te impresioneaza lantul de sosele, intretaiate de altele supraetajate, poduri arcuite peste vai splendide impadurite pana am ajuns la drumul Sugi-Namiki, impadurit cu cedrii batrani plantati acum 250 ani, pe o distanta de cca. 2 km., Drumul acesta a continuat pana am ajuns la locatia Soun-Zan. Aici autocarele au oprit si am coborat, continund drumul pe jos pana la Owakudani adica Valea Marelui Clocot. Un nume bine meritat, loc care te ne-am trezit inconjurati de craterele fumegande, vulcanii noroiosi care aruncau gaze sulfuroase cu miros de sulf care te patrundea prin toti porii si de care nu scapai din orice colt al peisajului, in care te afli. Si ca sa ai o imgine cat mai ampla asupra acestui infern o iei la pas pe Poteca Exploratorilor, care inconjoara valea fumeganda.

Dupa ce ti-ai incarcat suficient plamanii cu sulf, fie te delectezi cu o inghetata de culoare neagra, despre care se spune ca miroase a sulf (eu nu am incercat pentru ca era destul de frig si nici nu sunt fan inghetata), fie intri in centrul comercial din centrul platformei, unde vei putea cumpara suveniruri sau cel mai soliciat produs, unde stateai la coada, un„ou"preparat in noroiul vulcanic. Oul are coaja neagra si miroase a sulf, se spune ca este indicat sa-l manaci pentru sanatate.

Am cumparat si eu un ou cu coaja neagra, dar nu l-am mancat si l-am adus acasa, cu multa grija, in poseta, bine ambalat pentru a nu se sparge. A ajuns cu bine in Brasov, l-am pus in vitrina pentru a nu mai imprastia in camera acel miros de sulf. Dupa vreo 4-5 luni, era ca un ou cu coaja lui naturala. Disparuse tot stratul negru si mirosul de sulf. L-am lasat acolo, asa cum a devenit, nu l-am aruncat si o sa vad poate peste mai multi ani, il voi sparge ca sa vad daca continutul lui nu s-a transformat in vreo piatra pretioasa.

Cand am iesit afara din cladire, pentru ca norii care acopereau varful muntelui Fuji se lasasera in jos, inconjurand partea de mijloc a muntelui, ca intr-un inel, am putut zari varful usor acoperit cu un strat de zapada, ceea ce rar se intampla in aceasta perioada a anului, cand norii si ploaia il acopera complect, fara sa ai sansa sa-l vezi, fiind numai o panza alba care inconjoara muntele, nici caile de urcare nu sunt deschise. Acesul pe munte este permisa numai in lunile iulie, august. Din cladirea comerciala intri in cladirea unde este statia de plecare a telecabinei, care coboara peste un peisaj spectaculos pana la debarcaderul lacului Ashino-ko. Aici ne asteptau doua barci viking, care a facut cu noi o plimbare de 40 min., inconjurand lacul. Peisajele care inconjoara lacul sunt minunate, cu paduri dese, iar in apa lacului poti admira muntele sau varful muntelui Fuji, cand este senin.

Am revenit la cladirea debarcaderului, de unde am iesit in localitatea Hakone-machi, de unde s-a mers pe jos pana la Moto-Hakone, unde intr-o parcare asteptau autocarele. Pe masura ce se umplea cate un autocar, pleca spre Hakone, in port.

Drumul de intoarcere la port, s-a facut pe un drum care trecea prin multe localitati mici, cochete, cu gradini pline cu flori, localitatile fiind statiuni termale pentru tratamente onsen.

este recomandat dupa ce ai parcurs imprejurimile sa intri in localul, restaurant, pentru a te incalzi cu o cafea. Iar in acest loc functioneaza foarte bine wirlees, putand lua legatura prin whatsup cu familia din Romania, fara costuri sau sa le trimiti pozele facute atunci la cald

am zis mici obiectii, din cauza mirosului de sulf

---

VIZUALIZĂRI: 457 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI