Drumetie in Muntii Piatra Craiului – Cheile Pisicii, La Table, Refugiul Grind

TIPĂREȘTE

Cu o zi inainte sa vina ninsoarea in zona, intr-o superba zi rece de toamna colorata, am purces la o drumetie “” medie”” in incomparabilul “” Koenigsstein”” , pe romaneste Piatra Craiului.

Traseu: Zarnesti – Fantana lui Botorog (850 m) – Prapastiile Zarnestilor (1.000 m) – Cheile Pisicii – La Table – Refugiul Grind (1.610 m) – La Table – Saua Joaca (1.445 m) – Satul Pestaera / Magura (1.100 m) – Poteca Piticilor – Fantana lui Botorog (850 m).

Durata: 6 ore, inclusiv pauza mare

Distanta: 23 km

Diferenta de nivel: +1242 m, - 1092 m.

Dificultate: medie, mai degraba datorita distantei si diferentei de nivel, caci altfel nu presupune niciun pasaj tehnic

Marcaj: cruce rosie pana la La Table, banda rosie pana la Grind si inapoi, din nou cruce rosie pana in Magura, si iar banda rosie pana la capat

La 8:15 si un ambient natural insorit si rece cu un 4 grade Celsius, am pornit in pas alert pe strazile Zarnestiului catre strada Raului pe care sunt insirate mai multe pensiuni si care la iesirea din orasel ajunge in dreptul Cabanei Gura Raului (8:30), unde se termina si asfaltul, care oricum era mai mult lipsa. Pe acest segment orasean am admirat culorile toamnei de pe culmile care se apropiau tot mai mult, avand in fata Vf. Piatra Mica. De aici drumul devine de macadam. Intram in Parcul National Piatra Craiului. Pe partea stanga depasesc vechea Cariera Baia de Piatra, si un loc de camping frumusel si iata-ma ajuns la un punct de reper arhicunoscut in zona Fantana lui Botorog (8:45). Aici urma sa ma intalnesc cu companionul meu de drumetie si ghid in acelasi timp. Tot aici este punctul de pornire pentru mai multe trasee. In dreapta banda galbena urca via Poiana Zanoaga catre Cabana Curmatura, in stanga banda rosie taie serpentinele in urcare ale drumului catre satul Magura, iar inainte continua cruce rosie si banda albastra prin Prapastiile Zarnestilor.

9:00. Noi urmam crucea rosie. Peretii Cheilor Zarnestilor sunt impresionanti inca de la inceput, trecem de o bariera rutiera, si intram in Prapastiile Zarnestilor. Firul de apa al Vaii Prapastiilor este sec si de data aceasta, semn ca nu a plouat in ultima zi. Pe partea stanga intr-o largire a defileului este un cunsocut loc de escalada, unde sunt multe trasee de catarare, trasee care mai sunt si in restul cheilor, dar nu asa multe ca in acest punct.

La iesirea noastra din chei, in capatul lor din amonte, (9:45) banda albastra urmeaza usor dreapta catre Cabana Curmatura (2 h), pe Muchia Curmaturii, iar drumul nostru, se indreapta in stanga pe aceeasi cruce rosie, catre Cheile Pisicii, 3 ore pana la Grind conform indicator de aici.

Si valea paraul de aici, din Cheile Pisicii, care se alimenteaza dupa ploi sau in sezonul topirii zapezilor valea, era seaca. Cheile nu sunt la fel de spectaculoase ca Prapastiile. La scurt timp de la intrarea in chei, in dreapta, in partea superioara a stancilor, se vede o fereastra naturala, asemanatoare cu Fereastra Zmeilor sau Ceardacul Stanciului. Se poate urma poteca sau merge chiar prin vad, unde insa sunt de depasit 2 mici saritori. Din cauza umezelii din aceasta zona impadurita, pietrele din albie erau alunecoase si am renuntat la putina adrenalina promisa revenind in poteca marcata. Dupa depasirea sectorului de chei, poteca urca in drumul forestier care ocoleste cheile si pe care ce sa vezi se defrisa de zor desi suntem intr-un parc national. Ce jaf! Drumul forestier este putin noroios de la TAF-uri si paraie. Ajungem in larga poaina a Vladuscai la ora 10:45. Aici sunt si 2 stani si o ramificatie triunghi rosu catre Curmatura (1 h).

Poiana ne conduce imediat in punctul La Table (11:00), unde se intersecteaza din nou trasee. Cica s-ar numi asa de la indicatoarele de tabla de aici. Astazi acestea sunt din lemn pe stalpi metalici. In apropiere am vazut si harta panoramica a muntilor care este greu de pus cap la cap cu sagetile indicatoare.

Vom urma de aici marcajul banda rosie dar si urmele proaspete de ursi din poteca. A nu, nu mergem la barlog, hai sa ramanem pe marcaj!

Urmeaza o zona mlastinoasa in care sunt amenajati busteni de lemn pe post de podete. In 5 minute ajungem la un izvor important ca debit si ultimul in drumul celor catre creasta. Ne improspatam proviziile lichide, ne racorim, de parca nu era racoare (!). La aceasta captare sunt amenajate sim ai multe vane din beton atat de mari ca ai putea face si baie, vedeti in poze.

Incepem singura mai sustinuta de urcus a traseului ales, dar nu de speriat. In fata avem un peisaj superb de padure de mesteceni, cu frunze in nuante de toamna, predominand galbenul. Padurea devein mixta si cararea ne scoate la ultima intersectie de trasee dinaintea refugiului Grind (11:10). Cruce albasatra conduc in 3-4 ore catre Dambovicioara, iar pana la Grind arm ai fi 45 de minute si pana la “La Om” 3 ore pe banda rosie.

Deci pe banda rosie, in urcus, mai departe. 11:45 – am ajuns la Refugiul Grind. Refugiul poate gazdui dupa parerea mea 4 persoane si este o solutie pentru cei nepretentiosi sau in nevoie.

Am scos timpi considerabili pana la Grind, sub cei de pe indicatoare, ceea ce ne duce cu gandul la o pauza mai lunga.

Este o zona de pasune, in panta, cu o perspectiva superba catre partea cea mai inalta a crestei Pietrei Craiului, chiar in fata ochilor nostril fiind Varful La Om (2.238 m) . Pana sus pe varf mai sunt 2 ore, pentru cine doreste sa urce. Norii si ceata care invaluiau si dezvaluiau creasta au oferit un spectacol gratuit grandios. Atentie! - langa refugiu nu este sursa de apa. Un tricolor inaltat sa future in vant ne face mandri ca suntem romani si ca am ajuns aici al Grind.

Am apreciat aici o familie de tineri cu un bebelus de 1 an, pe care ii intalnisem si jos in poiana si care ne-au ajuns din urma aici la refugiu.

Dupa un sandvis, un mar, un energizant, o gura de apa si multe poze si filmulete, pornim catre vale. Pana la La Table coborim pe acelasi traseu. De acolo luam marcajul cruce rosie spre Magura / Pestera via Saua Joaca – durata pe indicatoare 1,5 ore.

Picioarele merg aproape singure, drumul este usor si placut si nici nu stim cand ne trezim la intrarea in satul Magura (13:00), in apropierea Casei Folea, alt reper de aici. Cred ca toti cei care au trecut prin Magura si Pestera au admirat si invidiat aceste sate cu case rasfirate pe maguri la altitudini in jur de 1.000 metri, cu o perspectiva de exceptie catre Muntii Bucegi si Piatra Craiului. Mi-am amintit ca am trecut si cu masina candva pe aici cand am povestit de un mic dejun prapastios vezi impresii.

Drumul prin sat ne scoate in cale si o batrana suparata rau pe cei care cred ca exista covid, cu niste idei fixe de nezdruncinat, suparata pe oraseni si pe autoritati. Padurile de la orizont ofera mai multe culori decta stiu eu sa numesc. In stanga vedem si stancariile superioare ale Prapastiilor Zarnestilor, in dreapta pasc niste oi, si se misca in bataia vanticelului multe branduse mov de toamna.

Sa mai cascam ochii si la drum! Pe langa gardul din lemn al unei proprietati, se formeaz o poteca ingusta care apoi isi face loc printre mai multe proprietati, este Poteca Piticilor. o scurtatura, ce nu trebuie ratata (14:00). In 20 minute ajungem la Fantana lui Botorog, cap de traseu pentru aceasat zi. 14:22 gata!

Ce frumos e toamna la munte!

Am prins 6 ore superbe de mers pe munte, la poalele Pietrei Craiului si m-am bucurat mult de acest traseu usor, pe care il recomand din toata inima.

Am vazut din surse pe net ca exista drumetii organizate pe acest traseu, fara ramificatia La Table – Grind – La Table, dar eu va spun ca merita acest apendice la traseu pentru o perspectiva de neuitat asupra crestei.

Numai bine tuturor!

Ce frumos e toamna la munte! Am prins 6 ore superbe de mers pe munte, la poalele Pietrei Craiului si m-am bucurat mult de acest traseu usor, pe care il recomand din toata inima.

Ce frumos e toamna la munte! Am prins 6 ore superbe de mers pe munte, la poalele Pietrei Craiului si m-am bucurat mult de acest traseu usor, pe care il recomand din toata inima.

---

VIZUALIZĂRI: 3636 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI