ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 29.10.2020
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Târgoviște
ÎNSCRIS: 02.05.10
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
SEP-2020
DURATA: 7 zile
Cuplu
2 ADULȚI
Raport PREȚ/CALITATE:
EXCELENT

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 17 MIN

Odiseea mea santorineză sau calea de la extaz la agonie și viceversa

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE

Introducere lungă

Faptul că atât eu cât și soțul meu iubim Grecia din tot sufletul este un lucru de notorietate, pe care l-am afirmat întotdeauna când am avut ocazia. Ca orice muritor de pe planeta aceasta, sedusă de peisajele-i de basm, mi-am dorit să ajung să văd Santorini și visul mi s-a îndeplinit acum zece ani pe când eram în vacanță în Creta, de unde am făcut o excursie de-o zi în magica Thira.

Desigur că mereu îți dorești mai mult și mai mult, și în sinea mea am nutrit speranța că într-o bună zi voi ajunge să-mi petrec o vacanță de măcar o săptămână în insulă. Șansele ca acest lucru să se întâmple au început să se prefigureze anul trecut, la început de decembrie, când am primit pe e-mail o notificare că Aegean Airlines are promoție la biletele de avion pentru lunile mai și iunie 2020 către câteva dintre insulele greceşti. Nici că se putea mai bine pentru prima parte din iunie când aveam concediu programat. Bineînţeles că ne-am și grăbit să cumpărăm bilete pentru tranșa de concediu din iunie, nebănuind nimic din ce aveam să trăim peste câteva luni.

Zborul era cu escală de câteva ore la Atena, de unde urma să călătorim cu Olympic Airways (companie grecească afiliată Aegean) până în Santorini, iar în mod similar, era și întoarcerea. Prețul pentru două persoane a fost de 347 €. Au fost cele mai scumpe bilete de avion pe care le-am luat vreodată, însă am avut acel entuziasm cum rar mi s-a-ntâmplat, de parcă prinsesem pe Dumnezeu de picior. Cu biletele de avion cumpărate, tot de pe saitul Aegean (combinat cu booking), m-am orientat și la o cazare care mi s-a părut șic și nu prea costisitoare, care, îmi place mie să cred, mi-a purtat noroc tot timpul.

Apoi, știm cu toții ce a urmat, socoteala nu s-a mai potrivit deloc cu realitatea, iar în luna martie, Aegean mă anunță că la început de iunie nu va opera zboruri, ca atare trebuie să reprogramez zborul sau să anulez. La vremea aceea, nici nu vroiam să aud de anulare, speram din tot sufletul la o vacanță grecească, visasem mult la Santorini, așa că am reprogramat zborul pentru mijlocul lui septembrie când, credeam euJ, se termina cu pandemia și noi aveam a doua tranșă de concediu. Bine, nu oricum, ci achitând în plus încă 103 €, că doar biletele sunt mai scumpe în septembrie față de iunie, și eu oricum le luasem la promoție! Trebuia să mai rezolv și cu cazarea, proprietara hotelului a fost foarte cumsecade și mi-a „mutat” sejurul fără să pretindă vreun ban suplimentar.

După 15 iunie, granițele terestre ale Greciei s-au deschis, noi, nerăbdători din cale afară după trei luni de lockdown, ne-am avântat cu mașina petrecând o preafrumoasă vacanță în Kavala, după cum am tot povestit.

Toate bune și frumoase, până pe la mijlocul lui august când, printr-un e-mail, sunt anunțată sec că zborul de întors din Santorini îmi este anulat. Ambele segmente: Santorini-Atena, Atena-București. Am fost foarte supărată, că nici nu știam ce să fac. Mă gândeam să anulez eu și zborul de dus ca să știu una și bună, dar până să duc eu la îndeplinire, a făcut-o chiar Aegean la nici o săptămână după prima ispravă, oferindu-mi posibilitatea unei alte reprogramări a zborurilor sau vouchere în valoare de 120%. Între timp, sătulă de dezamăgiri, abandonasem proiectul Santorini, spunându-mi că asta e, luând în calcul un sejur în Turcia. De reprogramare nici că putea fi vorba, deja compania nu mai prezenta încredere pentru mine, iar alți bani nu mai eram dispusă să le plătesc grecilor de la Aegean, așa că am ales vouchere cu posibilitatea de preschimbare în bani după 12 luni de la acordarea lor.

Așadar, eram pe picior să anulez cazarea din Santorini, chiar mă gândeam cum s-o fac, că la cât fusese de drăguță proprietara, nu era chiar un gest frumos din partea mea, dar nu aveam încotro. Însă, cum „nu aduce anul ce aduce ceasul” , îmi cade sub ochi știrea că WizzAir a introdus din luna august trei rute noi de zbor în Grecia: Mykonos, Heraklion (Creta) și Santorini, iar prețurile biletelor sunt modice, la promoție, deh!

Evident, cum aveam şi beneficiu wizz discount, caut și rămân consternată: biletele pentru perioada când aveam cazare rezervată (bine, cu decalare de o zi) costau 9,99 €/persoană/sens, în plus, zborul era direct, fără escală, deci fără trambalare și pierdere de timp prin aeroportul din Atena. Mă frec la ochi să văd dacă visez și cum constat că nu, le cumpăr imediat, că vorba aia, „acolo unde s-a dus mia, se duce și suta” , ce mai contau încă 40 €?! Bine, după aceea mai trebuia cumpărat măcar un bagaj de cală dacă nu două wizz priority, dar, în fine, ce mai conta?! Puteam merge în Santorini!

Am apreciat WizzAir pentru buna îndrumare în toată perioada premergătoare zborului: informații pertinente periodic trimise, indicații cu privire la necesitatea și completarea PLF (formularul de localizare cerut de guvernul grec), efectuarea testului Covid_19, așa încât nimeni să nu poată învinui compania că nu și-a dat interesul pentru clienții săi. Spre exemplu, în timp ce pe saitul oficial, grec, unde se completează PLF, se spune că este suficientă completarea unui singur PLF pentru toți membrii familiei (pe care turistul îi declară în propriul PLF), WizzAir a comunicat că fiecare membru adult al familiei va completa câte un PLF. Bineînțeles că prima oară am respectat cerința guvernului grec, apoi, cum am primit e-mailul de la compania aeriană, și-a completat și soțul PLF său. Am avut emoții până în ultima clipă, până la sosirea e-mailului în noaptea plecării, la miezul său: orele 0,07.

Anterior, alte trăiri de suspans la primirea rezultatelor testelor Covid (alți bani, altă „distracție” ), ne gândeam: cine știe, dacă om fi asimptomatici?! Ne-am asumat riscul (mare, zic eu) și Dumnezeu a vrut să fim negativi, iar eu am decretat într-o răbufnire de mare sinceritate că în Grecia nu mai este deloc ușor de ajuns, dimpotrivă, este stresant și îngrozitor de apăsător.

Ca și concluzie parțială, pare-se că zborurile pe rutele noi introduse au fost un real succes și, atenție, se reiau din primăvara anului viitor, așa că aviz amatorilor!

Cum am regăsit Santorini după zece ani și câteva date despre insulă/informații utile

Considerată drept crème de la crème a insulelor grecești, adică cea mai cea, un fel de perlă a coroanei, Santorini a devenit destul de comercială, însă n-aș putea spune că i-ar fi știrbit ceva din frumusețe. Ați observat doar că toate imaginile de promovare a Greciei sunt, fără greș, din Santorini, de pe buza Calderei, insula fiind foarte fotogenică. Nu există catalog despre Grecia care să nu înceapă cu fotografii cu case albe și ferestre albastre sau biserici albe ale căror cupole sunt negreșit albastre, cadre iconice cicladice. Este privit drept un loc scump, însă există și alte insule din Ciclade mult mai costisitoare, iar eu sunt de părere că în Santorini există posibilități pentru toate buzunarele, după tot ce am văzut și trăit acolo.

Cu riscul de a fi acuzată de discriminare, vă spun cu mâna pe inimă că, să vizitezi Santorini fără să dai de asiatici, este o adevărată binecuvântare. Oricum, am avut șansa de a întâlni un Santorini mult mai aerisit, puhoaiele de turiști de altădată fiind doar amintire, așa încît numărul acestora era rarefiat bine. Nu ne-am mai „luptat” pentru o poză, nu ne-am mai trezit cu vreo mână străină ad-hoc în cadrul dorit, n-am ami simțit niciun ghiont în timp ce ne făceam loc spre un anumit obiectiv.

Cât despre insulă, grecii îi spun Thira, însă lumea toată o ştie drept Santorini, e adevărat, un nume cu rădăcini veneţiene, ce provine de la biserica Agia Irini (Santa Irini, devenită Santorini) de care veneţienii au dat prima dată când au păşit pe insulă, în 1207. Mai târziu, turcii care au stăpânit-o și ei din 1579 până în 1821, la independență, au botezat-o Deyrmetcik, adică Mica Moară, fiind impresionați de multele mori de vânt întâlnite aici.

Santorini este o insulă mică, de fapt a rămas micuță tare după ce a fost „ciuntită” de erupția unui vulcan acum mai bine de 3.600 ani, dezastru natural asociat cu mitul Atlantidei, după cum, probabil, știți. Din rotunda Strongyle, aşa cum erau iniţial forma și numele insulei, erupţia din centrul său a dus la scufundarea unei mari părţi din aceasta şi la formarea Calderei, depresiunea în formă de căldare, adâncă de 400 m. Tot atunci, două „bucăţi“s-au desprins din corpul său: liliputana Aspronissi (insula albă) şi cea un pic mai mare, Thirassia, singura locuită în afara Thirei.

Acum are o formă de semilună sau de seceră, cum mi-a plăcut mie s-o asemăn, și reprezintă principala entitate a miniarhipelagului santorinez din care mai fac parte încă patru insulițe: trei nelocuite, Nea Kameni (vulcanul activ), Palea Kameni (vulcanul stins), Aspronissi și Thirassia. Palea Kameni, a apărut prima în urma altor erupţii ulterioare, Nea Kameni fiind cea mai nouă „creație” a vulcanului activ care erupe periodic, cel mai recent episod de acest fel fiind cel din 1950, și este atent monitorizată de oamenii de știință.

Are în jur de 15.000 de locuitori permanenți, dar primește anual foarte mulți turiști de la Paște (deschiderea sezonului turistic) până la finele lui octombrie, anul acesta fiind mai slăbuț din acest punct de vedere.

Cele mai dichisite orașe sunt Fira, capitala sa (circa 5.000 locuitori), cu suburbia sa, Firostefani, Imerovigli și Oia, campioana rafinamentului santorinez. Este vorba, deci, de localitățile spânzurate de buza calderei, și aici trebuie inclus și Akrotiri, satul situat în sud-vestul insulei. Desigur, merită atenție, Pyrgos, Vourvoulos, Emborio, sate fără ieșire la mare, dar și Kamari, Perissa, Perivolos, Exomitis ca și stațiuni mai populare.

Aspectul insulei este unul arid, cum dai ochii roată nu vezi decât stâncă și uscăciune, vegetație mai deloc, doar eucalipți și delicata bougainvillea pe alocuri. Santorini nu are sursă naturală de apă, în vechime apa de la ploile din sezonul mai rece era păstrată cu sfințenie, apoi s-a „importat” apă și din insula Creta, cea mai apropiată vecină a Thirei, iar în zilele noastre, există și o stație de desalinizare a apei marine. Clima tipic mediteraneeană uscată: veri fierbinți, soare strălucitor, ierni nu prea reci cu ploi sporadice. Dar, cea mai mai mare problemă aș zice eu în Santorini este vântul, adică acel Meltemi din Ciclade, care bate tare și usucă tot, putând face neplăcută o experiență în insula albă.

Cel mai bine s-a adaptat la aceste condiții nu foarte prielnice vița-de-vie, planta care aici crește precum niște vrejuri, în încercarea de a-și apăra strugurii de intemperiile naturii și este cultivată peste tot, existând vinării în toate colțurile insulei. Strugurii sunt foarte dulci, având parte de soare din plin, iar vinurile de Santorini foarte apreciate, cel mai vestit fiind vinsanto, un vin licoros, delicios, care era furnizat în trecut în principal Bisericii Ortodoxe Ruse. De altfel, există o expresie definitorie pentru Santorini, care spune că pe insulă se află mai mult vin decât apă, mai multe biserici decât case și mai mulți catâri decât bărbați. Se pare că realitatea n-ar fi prea departe de acestea, din moment ce pe suprafața de cca 70 kmp a insulei se află peste 300 biserici!

La capitolul prețuri la mâncare, anul acesta fiind unul atipic, acestea nu mi s-au părut mari deloc. Am putut mânca și bea bine cu cca 30 € (+/-) la o masă pe partea estică, și cu max. 50 € pe partea vestică. Benzina pendula între 1,7-1,8 €/litru, în marketuri mărfurile erau cu 10-15% mai scumpe față de zona continentală.

Deplasarea prin insulă am făcut-o în sistem hibrid: cu autobuzele KTEL și cu mașină închiriată. Am închiriat mașină timp de trei zile, la miezul vacanței (84 €), dar am călătorit și cu autobuzele destul de mult, iar de la baza noastră din Perissa, cel mai des am mers către Fira, capitala insulei, principalul nod de comunicație al autobuzelor din insulă. Din Fira plecau toate cursele autobuzelor spre satele din insulă, așa încât, spre exemplu, dacă mergeam din Perissa la Oia, trebuia obligatoriu să ajungem în Fira de unde schimbam și apoi să mergem către Oia. Biletele aveau prețuri diferite (2,20 €/persoană/sens, 1,20 €/persoană/sens), în funcție de distanța parcursă și se cumpărau direct din autobuz de la un încasator. Orarele afișate în stații erau respectate și nu prea, dar un lucru era sigur: din Fira se pleca absolut la timp!

În privinţa regulilor pe timp de pandemie, vă pot spune că masca era absolut obligatorie în autobuze, magazine, muzee, biserici, vase de excursii, alte spaţii închise. Uneori, am simţit nevoia s-o purtăm chiar şi pe afară în orele când excursioniştii veniţi vremelnic din Creta să vadă Santorini, aglomerau cam tare străzile din Oia su Fira. În rest, gel dezinfectatnt peste tot, la taverne şi terase ospătarii purtau măşti şi mănuşi, distanţarea fizică era o prioritate.

Ce am făcut/văzut în Santorini sau cum ne-am petrecut o vacanţă pe insula de lavă

Pe cât de mică este insula, pe atât mi s-a părut de bogată în obiective, așa încât, după șapte zile întregi petrecute în insulă, pot spune că ne-au mai rămas destule de făcut, chiar dacă nu prea ne-au stat locului piciorușele. După părerea mea, în Santorini nu vii să stai la plajă, de altfel insula nu excelează la capitolul plaje (pietroase, în general), în Santorini vii să descoperi spectaculozitatea insulei, vii să te încarci de frumos, vii să vezi aievea imagini cum numai în revistă le-ai văzut până atunci.

Am sosit în Santorini, într-o zi de duminică, dimineața în jurul orelor 09,00, după un zbor lin care a durat mai puțin de două ore, cât era estimat. Avionul era plin ochi, printre pasageri erau și turiști bulgari, iar la aeroportul Otopeni fuseserăm riguros verificați în ceea ce privește formularul PLF și testul Covid.

În prima zi, ne-am cazat, apoi am mers un pic în recunoaștere pentru a face mici cumpărături (apă, bere, fructe, nimicuri) și a lua seama locului în care ne aflam: Perissa. După ce am luat masa la una dintre tavernele de la malul mării, ne-am permis luxul de a ne așeza ca niște beșnițe la soare pe șezlong și de a ne bălăci în apa limpede și caldă a Egeei. După-amiaza târziu, am luat autobuzul și ne-am cărăbănit în Fira pentru a lua primul contact cu elegantul orășel și a asista la primul apus de soare din Santorini. Apusurile de soare din Santorini sunt vestite pe tot mapamondul ca fiind fenomenale și lumea vine ca la spectacol, ba mai mult, la final, când soarele coboară sub linia orizontului, se aplaudă ca după un actor celebru care a părăsit scena. Apoi, aceeași spectatori deschid sticle de șampanie și ciocnesc cupele cu care veniseră pregătiți dinainte! Atmosferă magnifică!

A doua zi, ne-am încumetat să vizităm situl arheologic Thera Antică situat în vârful masivului stâncos vecin cu Perissa, Mesa Vouno, pe care-l vedeam tot timpul în față când ne ridicam privirile spre cer. A fost un traseu de dificultate medie, nu foarte lung, dar vântul năprasnic ne-a bătut tot timpul, însă nu a reușit să ne facă să ne răzgândim. Apropos de trasee de drumeție, în Santorini există mai multe de acest gen, sunt bine marcate, de distanțe diferite, care nu par foarte dificile. Însă, este nevoie de încălțăminte adecvată, rezerve de apă, cremă de protecție solară și haine ușoare, inclusiv șapcă, pălărie de soare.

Vă spuneam că întreaga insulă este „brăzdată” de trasee, asta pentru că este destul de mică, neavând decât cca 18 km lungime (de la nord, la sud), lățimea maximă fiind de 6 km, iar cea minimă de 2 km. Deși, foarte stâncoasă și aproape „pleșuvă” , Santorini nu deține „înălțimi” notabile, altitudinea cea mai mare fiind în vârful Profitis Ilias, 565 m.

A treia zi, ne-am luat în primire micul Fiat Panda pe care ni l-a hărăzit Lefteris, un tip de la o firmă de închirieri auto pe care-l cunoștea gazda noastră. Am plănuit să ne petrecem toată ziua în sudul insulei, începând cu Vlychada, portul și plaja stațiunii situate în extremitatea sudică, apoi ne-am îndreptat spre Eros Beach, plaja cu pereți drepți de stâncă în spate, despre care citisem eu că ar avea un aer sălbatic. Drumul până acolo mi s-a părut extrem de ciudat, de parcă mergeam pe Marte, nu alta!

Apoi a urmat situl preistoric Akrotiri, o adevărată lecție de istorie străveche, după care ne-am lansat pe potecă spre plaja „exotică” a insulei: Roșie sau Kokkini Paralia în greacă. Peisajul este bizar de frumos, ai impresia că plaja este mărginită de un munte de zgură. De acolo, se făcea cu bărcile un fel de hop on-hop off spre alte două plaje renumite din vecinătate: cea Albă și cea Neagră (Mesa Pigadia) și nu puteam rata șansa să le vedem măcar. Punctul terminus era portul din Akrotiri unde ne-am și oprit la masă la o tavernă.

Satul Akrotiri cu străduțele sale fermecătoare, fortăreața ruinată și farul din capătul sud-vestic al insulei au fost următoarele puncte de pe agenda acelei zile. Pe când plecam de la Akrotiri, vedem un indicator către Caldera Beach și ne dăm seama că acolo este unul dintre puținele locuri în care se poate coborî la Caldera și, chiar dacă am fi putut merge cu mașina, o luăm totuși pe jos să ne lămurim. Pe scurt: extraordinar de frumos!

La final de zi, cum soarele se pregătea să meargă la culcare, am așteptat momentul la unul dintre punctele amenajate de sunset view din calea noastră pentru a marca și un fabulos asfințit de soare.

Cea de-a patra zi a fost ziua cu un itinerar sinuos ce a debutat în portul Athinios pentru a lua pulsul vaselor de excursii. Apoi, ne-am dus în capitala Fira la Muzeul Preistoric, după care am luat la pas fermecătorul sat Pyrgos, fosta capitală a insulei. De acolo, ne-am îndreptat către mănăstirea Profitis Ilias situată în cel mai înalt punct de pe insulă, de unde vederile panoramice îți taie răsuflarea. Pe urmă, ne-am lansat spre Vothonas, un sat vestit pentru vinării și pentru al său Muzeu al Vinului care ne-a cucerit printr-o prezentare de excepție.

Seara ne-a prins tot în Fira, de unde am admirat din nou alt apus mirific.

Fiindcă mai aveam încă mașina, în cea de-a cincea zi am pornit de dimineață spre Oia, nu înainte de a bifa Hearth of Santorini, o stâncă decupată de natură în formă de inimă, situată pe buza calderei, în apropiere de Megalochori. Pe urmă, a fost Oia all day, chiar dacă ne propuseserăm un tur pe partea nordică a insulei, cu întoarcere pe la Kamari-Fira. Oia este de-o frumusețe incredibilă și nu ne-am putut desprinde de ea absolut deloc, ne-a vrăjit iremediabil! Dar, am fost mulțumiți că nu am stat numai să „frecăm” străduțele sale, ci am coborât cele 235 de trepte tăiate în versantul de lavă pietrificată, până în superbul port Ammoudi unde am și mâncat, am vizitat niște stânci cu o așa-zisă plajă (Katharos), în apropiere. Pe urmă, am repetat experiența coborâtului și urcatului de scări (291 de data aceasta) în celălalt port al Oiei, Armeni, pentru comparație. Cert este că Oia este șarmantă și nu te poți dezlipi de ea. Ne-am înființat cu emoție la celebrul apus de soare pe ruinele castelului venețian din Oia, și așteptările nu ne-au fost înșelate deloc: am avut parte de cel mai frumos spectacol al astrului ce cădea în mare, într-o baie de culori.

Ziua următoare, a șasea, dându-ne seama că vânaserăm doar apusuri, răsăriturile lăsându-le de izbeliște, cum s-a crăpat de ziuă, ne-am dus fuguța pe plaja noastră din Perissa să întâmpinăm soarele cu aparatele foto însetate de imagini de vis. Acesta și-a făcut apariția ca o vedetă, de după insulița Anafi care îmi aducea aminte de micuțul cartier Anafiotika din Atena, din josul Acropole.

Am predat mașina și planul acelei zile era să începem cu o îndelungă trândăveală la plajă, cu bălăceli, ca după-amiaza să pornim în cel mai ambițios proiect al vacanței: parcurgerea traseului de drumeție de zece km, din Fira la Oia, pe buza calderei, iar în Oia să „picăm” la apus, la care să mai asistăm încă o dată, că doar ne plăcuse maximum ce văzuserăm până atunci. Planul a fost respectat întocmai, traseul a fost o reală încântare, deși nu este nicidecum ușor, dar socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, fiindcă niște nori jucăuși au cam luat fața soarelui, însă spectatorii stăteau nemișcați în „lojele” lor din ruinele castelului, nevenindu-le să creadă și sperând că doar-doar se schimbă ceva.

Pentru ultima zi a vacanței, cea de-a șaptea, cumpăraserăm de la o agenție locală o croazieră combinată cu excursie (40 €/persoană) în Caldera și vizitarea insulei vulcanului activ, Nea Kameni, dar și a insulei Thirassia, surata mai mititică a Thirei. Ziua a fost minunată, am aflat multe lucruri noi de la un ghid foarte bun, am mai vizitat un vulcan activ (pe lângă mărețul Etna), am luat pulsul vieții unei insulițe care trăiește în umbra mediatizatului Santorini, având parte de un trai mai vitreg și mai simplu, poate chiar înapoiat uneori.

În dimineața celei de-a opta zile, am făcut cale întoarsă spre țară cu părere de rău că vacanța se terminase repede, aproape pe nesimțite. Zborul a fost din nou unul lin și mai scurt față de cât era programat.

Concluzie

Aceasta a fost experiența noastră santorineză în an pandemic, plină de peripeții, dar cu final fericit, nesperat. Nu a fost o vacanță de relaxare sau una de plajă și baie, acestea au fost lăsate în plan secundar sau chiar terțiar, a fost mai degrabă una de explorare, de cunoaștere, în care am văzut și făcut multe, dar fără a obosi.

M-am convins că apusurile din Santorini nu sunt doar o gogoașă umflată, ele sunt realmente de poveste și pentru cine are o fire mai romantică sunt reală încântare pentru ochi și suflet. De asemenea, peisajele splendide de pe buza calderei sunt în stare să-i cucerească și pe cei mai puțin sensibili semeni. De data aceasta, Santorini a fost prea puțin o destinație de nuntă, în trecut asiaticii, avizi de priveliștile extraordinare, se pozau în haine de mire și mireasă cocoțați pe acoperișurile plate ale caselor albe, după cum am văzut doar câteva ședințe foto care să pună în evidență modelele înveșmântate în haine vaporoase, umflate de vânt jucăuș, pe albul caselor în spatele cărora se află Caldera.

Santorini oferă acel ceva pe care nu-l găsești decât în Ciclade și cred cu tărie că o vacanță petrecută în Santorini nu poate decât să încânte pe oricine!

 

Vă rog, atașați următorul videoclip: youtube

## end review sc
Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de irinad in 29.10.20 05:59:51
Validat / Publicat: 29.10.20 07:47:43
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în GRECIA.

VIZUALIZĂRI: 3968 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

20 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (irinad); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P04 Primul apus de soare din Fira
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 54200 PMA (din 59 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

20 ecouri scrise, până acum

webmaster [29.10.20 07:55:52] »

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

krisstinnascris / TELEFON [29.10.20 08:35:48] »

@irinad:  Eu am avut emoții doar citind, nu cred că aș rezista să trec prin toate cele povestite de tine, ar fi prea mult pentru mine așa ceva ​​

​​Și nu mă refer la bani ci la atâtea anulări, amânări și așteptări de rezultate ale testelor. ​​

​​Din cauza plajelor și a urcușului am evitat să merg in Santorini, soțul meu nu agreează mișcarea și nici pietrele de pe plajă sau din apă. ​​

Ai descoperit vreo cazare pe vreo plajă nisipoasă? Ai vreun pont cu care să-l pot păcăli pe domnul ca să ajung și eu acolo după ce dispare virusul? ​​ Pe mine nu mă deranjează pietrele și nici urcușurile, sunt incantata când fac un pic de mișcare pentru a descoperi locuri frumoase

Ce nu-i suportam pe chinezi, acum chiar că mi-e silă de ei... ​​

Mie mi se pare mai scumpă benzina decât mâncarea ​​

Foarte bine mi-a priit cafeaua azi, m-am delectat cu imagini și descrieri grecești, superbe ambeleBravo, felicitări!

​​

maryka CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [29.10.20 09:23:41] »

O, de când așteptam acest articol! Superb!!!

​ Ai descris perfect toată agitația pe care am trăit-o și noi atât în iulie cât și în septembrie, referitor la bilete, teste, PLF-uri, etc.

Foarte greu de suportat toate astea, dar știi ceva? Cred că le-am „dus” cu bine, tocmai datorită faptului că eram tare dornice să plecăm, să mergem în Elada noastră dragă!

Dacă aș face din nou la fel? Nu știu, dacă aș mai avea puterea, ​​sau psihicul necesar, probabil că da... greu de spus.  

În cele din urmă voi ați avut un mare noroc, prin biletele de la Wizz, apoi prin reușita deplină a vacanței voastre în Santorini! ​ Foarte bine ați aranjat zilele și obiectivele, superbe pozele, am recunoscut atâtea locuri frumoase, m-am transpus și eu acolo.

​ Am văzut și altele noi, unde n-am fost, dar mi-aș fi dorit.

​ Așa că aștept cu nerăbdare aprofundarea subiectelor, cu alte poze!   

Felicitări, o zi frumoasă îți doresc!

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [29.10.20 09:33:08] »

@irinad:  Bravo, Nadina! Felicitări din tot sufletul pentru această excursie câștigată cu atâta trudă și nervi!

Descrierea insulei este excelentă iar pozele de-a dreptul profesioniste!

Sper să ajung și eu în Santorini, dar nu-mi propun să stau acolo (din aceleași motive ca cele ale domnului C. al Krisstinnei) ​, ci doar într-o croazieră de o zi, ca să mă plimb câteva ore și mai ales să văd casele albe cu acoperișuri albastre.

Poate la anul...

Toate cele bune! ​​

irinadscris / TELEFON CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [29.10.20 11:02:56] »

@webmaster:  Mulțumesc frumos, o zi bună!

irinadscris / TELEFON CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [29.10.20 11:40:49] »

@krisstinna:  Adevărul este că ne-am încăpățânat să mergem în Santorini fiindcă ne "setaserăm" pe insulă!

Am avut parte de tot felul de frământări până să se materializeze vacanța, de fapt nici nu mai credeam că​ vom ajunge acolo.

În privința plajelor nisipoase, știu că există cel puțin una, Monolithos​, pe partea de est, recomandată și copiilor. Din păcate, nu am ajuns acolo, noi focusându-ne pe alte obiective, deși cred că aș fi vrut.

Oh, sunt sigură că orașele principale ale insulei, Fira și Oia, i-ar fi plăcut și soțului tău, nu e musai să urce și să coboare​: se poate așeza la o terasă la Caldera și să rămână în contemplare mult și bine, e magnific să admiri peisajele cu un pahar de vin santorinez în față.

Da, benzina e scumpă​, dar distanțele mici nu pun în pericol bugetul.

Din păcate, la încărcarea pozelor am rămas fără internet și nu am apucat să dau explicațiile de rigoare pe fiecare dintre ele și nici să revin. Sper ca diseară să remediez.

Mulțumesc mult pentru aprecieri, te pup! ​​

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
irinadscris / TELEFON CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [29.10.20 12:03:06] »

@maryka:  Mulțumesc frumos, da, a fost cam apăsător să ajungem de data asta în Grecia. Ai dreptate, nu știu cum ar fi s-o luăm de la capăt, dacă o mai fi posibil anul viitor, greu de spus.

Da, în WizzAir a stat norocul nostru santorinez, altfel nu mai ajungeam în insulă!

Voi mai povesti, sper că firma furnizoare de internet ​ ​să remedieze neajunsurile și să nu mai întâmpin probleme la încărcare.

O zi minunată îți doresc și eu!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
irinadscris / TELEFON CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [29.10.20 12:25:13] »

@Carmen Ion:  Așa este, vacanța aceasta santorineză s-a "născut" cam greu, însă am fost răsplătiți cu un Santorini mai aerisit, mai accesibil, mai lipsit de agitație și aglomerație.

Carmen, insula se poate vizita și fără urcușuri/coborâșuri, e doar o chestiune de opțiune.

Îți doresc să ajungi acolo, sunt convinsă că-ți va plăcea!

Mulțumesc pentru aprecieri, vizită, ecou! Te îmbrățișez cu drag! ​​​

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
ANILUscris / TELEFON [29.10.20 13:42:02] »

Superb!  

Foarte bine ai prezentat insula dar și programul vacanței voastre santorineze!

Cât privește emoțiile și grija dinnaintea plecării în vacanță te înțeleg perfect și noi le-am trăit din plin... dar și când am ajuns, am uitat de tot și toate... !!!

Nu știu dacă voi ajunge în Santorini dar îmi place să citesc și mai ales să văd poze de acolo!

Felicitări pentru reușita vacanței!

Toate cele bune! ​​​​​

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
irinadscris / TELEFON CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [29.10.20 15:36:30] »

@ANILU:  Ei, ce bine ai spus: emoțiile au fost mari și ne consumaseră o bună parte din entuziasm și energie, dinainte de plecare.

Dar, îți dau dreptate din nou, acolo am uitat de tot și de toate în mare măsură, doar când trebuia să intrăm undeva ne puneam măștile repede.

Santorini merită văzut și trăit la fața locului, este o insulă ce degajă o atmosferă magică. Chiar dacă este și comercială​​, are un farmec deosebit.

Mulțumesc frumos pentru aprecieri, vizită și cuvinte frumoase! ​​​​​​​

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
msnd [29.10.20 17:01:28] »

Sărut mâna, și mulțumesc pentru aducerile aminte!

Felicitări pentru excursie și pentru articol​. Cu toate amânările, tergiversările, nervii și emoțiile, sigur a meritat. Și, așa cum spuneam în un articol al meu, „Caldera dă dependență” . Dacă ne va ajuta Cel de Sus, cred că voi reveni și eu a treia oară. Nu de alta, dar am identificat în articolul tău câteva locuri pe care nu le-am văzut. De exemplu, „Plaja Roșie” și cele menționate a fi în vecinătatea ei. La data vizitei noastre, poteca spre plajă era barată, la un moment dat, cu un semn mare de „Trecere interzisă” . Am văzut-o numai de departe.

În aceiași categorie ar intra „Hearth of Santorini” , de care nu am auzit până acum, sau plimbarea pe jos între Fira​ și Oia.

Dintre aspectele interesante ale vizitei noastre, aș putea să revin la informația furnizată de ghida pe care am avut-o la turul insulei: „65% din suprafața insulei este cultivată cu viță de vie, iar restul de 35% este cultivată cu hoteluri” . Totodată, referitor la sursele de apă de pe insulă, noi am stat ultima dată la un hotel demumit de Doina „hotelul din grădina botanică” . Iar această grădină era irigată din un puț cu apă dulce din incinta hotelului. Gazda noastră ne-a spus că mai sunt încă alte câteva puțuri asemănătoare în Kamari.

Și, o informație pentru @krisstinna, plaja din Peris​sa are un nisip mai fin și o intrare mai lină în apă decât cea din Kamari, și întreaga stațiune este perfect plană. Dar mie îmi place mai mult a doua stațiune.

O seară excelentă! ​

irinad CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [29.10.20 19:25:00] »

@msnd:  Mai întâi, mulţumesc mult pentru vizită, aprecieri şi vorbe frumoase! Aveţi mare dreptate, Caldera dă dependenţă, am "probat" pe pielea noastră fenomenul. Toate serile ni le-am petrecut la Caldera, nici nu concepeam să nu ne plimbăm prin Fira sau Oia în aşteptarea apusului de soare. O dată ne-a prins asfinţitul şi la Akrotiri, însă şi de acolo a fost frumos. Pe de altă parte şi răsăriturile sunt de poveste, dar, din păcate, nu ne-am ocupat decât o dată să mergem să-l întâmpinăm.

De exemplu, „Plaja Roșie” și cele menționate a fi în

vecinătatea ei. La data vizitei noastre, poteca spre plajă era barată,

la un moment dat, cu un semn mare de „Trecere interzisă” . Am văzut-o

numai de departe.

Se poate ca atunci când aţi fost acolo să fi fost o perioadă când cădeau pietre, fiindcă am văzut panouri de avertizare şi pereţii din spatele plajei din care s-au desprins pietre. Ba chiar şi nişte părţi din ceva construcţii ne-au dat de înţeles că aici avuseseră loc alunecări din peretele din spate.

În aceiași categorie ar intra „Hearth of Santorini” , de care nu am auzit până acum, sau plimbarea pe jos între Fira​ și Oia

În P11 se poate vedea forma ​Hearth of Santorini” , acum am internet şi voi da explicaţiile în josul pozelor.

aș putea să revin la informația furnizată de ghida pe care am avut-o la

turul insulei: „65% din suprafața insulei este cultivată cu viță de vie,

iar restul de 35% este cultivată cu hoteluri” . ​

O remarcă foarte potrivită şi foarte simpatică.

În ceea ce priveşte sursele de apă din insulă, eu am spus ceea ce am aflat de la ghidul cu care am fost în excursia achiziţionată, de la gazda noastră şi din ghidul meu tipărit care m-a ajutat şi m-a călăuzit toată vacanţa. Însă, se pare că mai există totuşi şi surse proprii de apă!

Și, o informație pentru @krisstinna, plaja din Peris​sa are un nisip mai

fin și o intrare mai lină în apă decât cea din Kamari, și întreaga

stațiune este perfect plană.

Noi am stat în Perissa, exact în capătul care dă spre Kamari, lângă muntele ​ce desparte cele două staţiuni. Plaja are Blue Flag, dar în capătul acesta nu este din nisip, este din pietricele mici, negre, cam ca boabele mici de fasole, acelaşi suport fiind şi în apă. Iar apa se adânceşte destul de repede, staţiunea fiind plană, într-adevăr.

Cu certitudine, Santorini, pe cât este de mică, are foarte multe obiective şi, deşi ai impresia că poţi s-o parcurgi repede, nu este chiar aşa. Mai vreau în Santorini şi sper să mai ajungem atât dvs. şi @doinafil, cât şi noi.

Seară bună, vă îmbrăţişez cu drag pe amândoi! ​​ ​

mprofeanu [29.10.20 20:18:42] »

@irinad:  Am citit cu mare plăcere articolul tău! Este bine când totul se sfârșește cu bine și ați putut pleca cu altă companie.  

Spre să ajung și eu în Grecia, am fost doar o singură dată în anul 1999, am vizitat Grecia continentală, ... sunt 21 de ani, atunci era o problemă și cu viza... ​

Am multe de văzut, aș pune întâi Creta, apoi Rodos și Santorini vine repejor din urmă...  

Mă bucur că vei scrie și despre traseele pe care le-ai făcut acolo... ​...

Sper să fie de bun augur excursia ta și pentru mine cândva  ... ți-am călcat pe urme și în octombrie am fost la Sozopol și nu numai​...  

irinad CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [29.10.20 20:33:40] »

@mprofeanu:  Îmi pare bine că aţi avut răbdarea să citiţi până la capăt, eu sunt vorbă lungă şi sunt conştientă că fac articole cam lungi, dar nu prea mă pot corecta.

Grecia continentală este şi ea frumoasă, dar insulele o depăşesc de multe ori, iar cele pe care le-aţi enumerat sunt într-adevăr superbe, practic destinaţiile de primă mână preferate de turişti. ​

Sper să fie de bun augur excursia ta și pentru mine cândva  ... ți-am călcat pe urme și în octombrie am fost la Sozopol și nu numai​...

Mă bucur să citesc că v-am dat idei şi că aţi ajuns în locuri pe care eu le-am călcat cu drag, vă doresc din toată inima să ajungeţi în Santorini sau în oricare dintre insulele greceşti. Cred că vă vor plăcea!

Mulţumesc frumos de vizită, ecou şi aprecieri! ​

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
ioana74 [30.10.20 12:29:37] »

@irinad:  draga mea, mi-ai trezit niste amintiri...

Superba insula, superbe pozele, mi-e asa un dor sa bat iat insula la picior in lung si lat   Obositor, dar ce mai conteaza cand vezi asa minunatii in fata ochilor. E ciudat sa ma gandesc la Santorini fara picior de asiatic, fara cohorte intregi de turisti veniti cu navele de croaziere zilnic.

​Cred ca v-ati bucurat mult mai mult si ati gustat altfel zilele petrecute acolo, doar o intrebare am : care era atmosfera la taverne, erau toate deschise sau ati vazut si terase inchise?

Felicitari de articol, astept cu nerabdare continuarea ​​

doinafil [30.10.20 12:56:33] »

Din punctul meu de vedere, chiar dacă nu am vizitat toate insulele grecești, Santorini este „creme de la creme” (cu accente grave pe primele „e” -uri ale „cremei” . Nu știu cum se pot pune, atunci când scriu ecouri , din păcate!)

Cu articolul și pozele tale suuuuuuperbe​ , mi-ai stârnit aduceri aminte foarte iubite de sufletul meu, pentru care-ți mulțumesc!

Unele poze sunt atât de evocatoare ale frumuseții insulei, încât ar putea fi folosite drept „postere” pentru promovarea turismului în insulă!

Felicitări pentru tot și (Ultima poză este foarte bine venită! Când a citit articolul Mihai, poza nu era, i-am arătat-o eu!) ​ ​

irinadscris / TELEFON CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [30.10.20 14:48:12] »

@ioana74:  Da, te cred că te-am făcut să-ți amintești de Santorini!

Știi, eu m-am gândit mult la tine  când ​am ales drumeția de 10km între Fira și Oia, fiindcă din articolul tău aflasem de aceasta. Și cum mi s-a părut ideală pentru a admira priveliștile de pe buza Calderei, încă de la început am pus-o pe listă.

Ce să zic, ​a fost minunat fără asiatici în peisaj. Mai veneau turiști cu vasele de croazieră din Creta, se cam aglomera când soseau ei în jurul prânzului în Fira sau Oia, așa încât purtam mască și pe stradă. Dar, evident totul era mult mai aerisit față de alți ani.

La taverne erau turiști, poate nu atâția câți ar fi vrut localnicii, dar suficienți astfel încât să fie aproape toate mesele ocupate. Nu am văzut taverne închise, în schimb, la intrare în Oia am văzut un hotel frumos, luxos și destul de nou, de pe marginea Calderei ce era închis. Te cam strângea inima când priveai. ​

Mulțumesc pentru vizită, aprecieri, te pup!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
irinadscris / TELEFON CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [30.10.20 15:09:35] »

@doinafil:  Așa este, Santorini deține un loc fruntaș meritoriu între insulele grecești și nu degeaba.

Mulțumesc frumos pentru aprecieri, ecou, vizită, știți bine, la fotografii când ești în Santorini nu-ți trebuie nici prea mult talent și nici vreun aparat sofisticat. Totul este atât de fotogenic, că nu-ți rămâne decât să apeși pe buton după ce ai încadrat subiectul.

Inițial, articolul a avut doar 49 de fotografii, deși eu am vrut să încarc 60. În timpul procesului de încărcare, am avut o întrerupere de internet și ultimele 11 nu s-au mai încărcat.

Aseară, s-a rezolvat problema și am mai pus ​​ încă 11 foto. Povestea ultimei poze este că ne-a făcut-o întâmplător un blogger român de turism care a călătorit cu noi în avion (ce  coincidență!), el fiind invitat de WizzAir să se plimbe prin Ciclade. Tot întâmplător, când a început să scrie despre Santorini pe blogul său, am dat de această poză în care am recunoscut persoanele noastre, am luat legătura cu el și mi-a trimis-o.  

O după-amiază minunată vă doresc!

gattasalvaje [31.10.20 22:53:31] »

Nadina, citind review-ul tau, regret nespus ca am anulat rezervarile pe care le facusem in Santorini pentru o sedere de 6 zile in August.

Daca poate fi ceva pozitiv in pandemia asta, acel lucru este ca poti vedea niste locuri extraordinare, cu totul altfel decat le-ai vedea in mod normal... adica ne-invadate de hoarde de turisti la fiecare ancorare a unui ferry, fara preturi exorbitante.

Cu siguranta ca a meritat tot stressul!

Cum sunt rosiile in Santorini? ... am citit undeva ca ar fi senzationale, ca niciunde altundeva, datorita solului vulcanic si soarelui care scalda insula. ​

Felicitari pentru review​... il pastrez ca mini-ghid pentru vremea cand voi ajunge, totusi in "Thira"... sa dea Domnul sa fie la anul!

irinad CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [01.11.20 13:14:15] »

@gattasalvaje:  Mulţumesc mult pentru aprecieri şi ecou, mă bucur că ţi-a plăcut articolul meu! Stai liniştită, Santorini rămâne tot acolo şi te aşteaptă oricând eşti pregătită de întâlnire! Cert este că merită să petreci câteva zile pe această insulă, fiindcă ai parte de experienţe incredibile.  

Daca poate fi ceva pozitiv in pandemia asta, acel lucru este ca poti

vedea niste locuri extraordinare, cu totul altfel decat le-ai vedea in

mod normal... adica ne-invadate de hoarde de turisti la fiecare ancorare

a unui ferry, fara preturi exorbitante.

Fără niciun dubiu, acesta esta un mare adevăr care, nouă cel puţin, ne-a făcut vacanţa extraordinară! Ne-am putut bucura în voie de toate locurile în care am fost, am putut "gusta" pe îndelete şi fără apăsare din toate experienţele, aglomeraţia şi înghesuiala fiind noţiuni cu care nu ne-am prea întâlnit decât în rare momente.

Cum sunt rosiile in Santorini? ... am citit undeva ca ar fi

senzationale, ca niciunde altundeva, datorita solului vulcanic si

soarelui care scalda insula.

Bine că mi-ai amintit de roşiile santorineze, uitasem definitiv! Da, aşa este, roşiile sunt delicioase-solul vulcanic, cum bine ai spus, fiind "vinovat"de dulceaţa lor deosebită- şi sunt de mărimea celor cherry. Există un preparat tradiţional santorinez, pe nume domatokeftedes-chiftele din roşii- care poate fi comandat la orice tavernă în insulă, fiindcă se găteşte zilnic în orice gospodărie sau local. Sunt foarte gustoase, le-am încercat.

Tot referitor la roşii, există un muzeu dedicat acestora, în orăşelul Vlychada, în sud, pe care l-am văzut când am trecut pe acolo, în prima zi cu maşina închriată.

Îţi doresc din toată inima să ajungi în Santorini şi să ai parte de vacanţă minunată!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
8 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
ANILU, doinafil, gattasalvaje, ioana74, irinad, maryka, mprofeanu, msnd
Alte impresii din această RUBRICĂVacanța în Santorini:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.095855951309204 sec
    ecranul dvs: 1 x 1