O zi de vis pe Transalpina

TIPĂREȘTE

În zilele de toamnă, când natura se primenește cu straie aurii, mă apucă un dor nebun de ducă. De săptămâna trecută tot zic să mergem să dăm o fugă pe Transalpina, dar, fiind alegerile, am amânat. Așa că în duminica aceasta, am reuşit să evadăm la munte, în locuri magice şi pline de farmec.

Aproape de nori, în mijlocul naturii, doar vântul șoptește și ne desmiardă pletele. O adevărată încântare, o gură de rai mi se dezvăluie ochilor. Refugiul de lângă Păpușa!... Vreau o poză acolo! Și oprim într-un un loc în care mă simt atât de aproape de cer, deasupra tuturor! Pot întinde mâna fără teamă și am senzația că puful norilor plumburii îmi alunecă prin palmă. Aerul este atât de curat!... Nu mă mai satur de el și trag cu nesaţ în plămâni! Tărâmul acesta e de vis, un loc de unde nu aș mai pleca! Dar astăzi trebuie să mergem dincolo de Pasul Urdele.

Și coborâm, pe lângă hăuri și culmi semețe. Miros de cauciuc încins... nu e semn bun! Mă rog la Domnul în gând, să ajungem cu bine. Și, deodată, în vale, apare acoperișul verde pe care scrie„Stâna Ștefanu” . Răsuflu ușurată, tragem pe dreapta, verificăm roata din față, care e încinsă ca o tigaie și lăsăm mașina să se odihnească-n pace.

Noi pătrundem pentru prima dată în lumea creată de băcița Mărioara și familia dânsei. Lume multă... ca la bâlci! Căutăm o masă mai retrasă, îndesăm măștile bine pe nas și ne strecurăm cu teamă pe lângă un uriaș cafeniu, care lătra de zor, dar nu la noi. Cineva îi aruncase un bulz auriu și namila năpustindu-se pe covorul de mătase verde, se bucura și înfuleca. Noi așteptăm cuminți la coadă. Iau șervețele și furculițe argintii. Într-un târziu comandăm și noi bulz și tocan de oaie. Mămăliga aburindă o taie cu ața așa cum o tăia tatăl meu în copilărie.

Mâncarea aceasta o căutăm în trecutul nostru, când doar strămoșii noștri mâncau bucate gustoase, cu gust adevărat. O căutam în amintiri și am găsit-o aici, la poalele muntelui. Iau nerăbdătoare o bucățică de tocan și... Doamne... se topește-n gură. Ooo! Curcubeu pe cerul gurii! Bunătăți cum nu am întâlnit în alte locuri. Bulzul îmbrăcat cu o mantie albă, catifelată de smântână, avea un gust minunat, brânza din interior avea gustul inconfundabil al celei pe care părinții mei o preparau la Bechet, când aveam rândul la cioban, din lapte închegat cu cheag de miel.

Cunosc gustul brânzei cu cheag din comerț. Aici, la stână, am regăsit gustul copilăriei mele, când mama punea brânza în tigaie și se topea, transformându-se în mustăți albe, alungite. Bulz nu am mai mâncat până azi. Și nici tocan gustos ca acesta!

Felicit acești oameni pentru tot ceea ce fac, în acest loc mirific!

Transalpina

---

VIZUALIZĂRI: 2316 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI