Splendidul Complex Mănăstiresc Santa Chiara din Napoli

TIPĂREȘTE

Îmi place ceramica la fel de mult ca marmora, la fel ca piatra sau porfirul. Citisem despre frumoasa grădină ornată cu plăci de ceramică (majolica) a Complexului Mănăstiresc, chiar înainte de plecarea spre Napoli.

Deși se făcuse ora 16.00 când am ieșit din Capala Sansevero (vezi impresii) și oboseala își spunea cuvântul, nici gând să acordăm timp pentru odihnă, imediat ce am poposit în fața Complexului Mănăstiresc ce doream să-l văd. Acesta se află chiar pe Via Benedetto Croce, prima din cele trei Via ce compun Spaccanapoli, strada dreaptă ce desparte în două orașul vechi.

Complexul Santa Chiara format dintr-o biserică și o mănăstire a fost construit în prima jumătate a sec. al XIV-lea de Robert Înțeleptul sau Robert de Anjou, regele Napoli, pentru soția sa Sancha de Mallorca, la dorința acesteia.

Cunoscut oficial sub numele de Complesso Monumentale di Santa Chiara, încă de la intrare o plăcuță indicatoare ne informează că frumoasa mănăstire este compusă din

1. Complexul monumental biserică și mănăstire.

2. Grădina sau curtea interioară decorată cu majolica și

3. Museo dell' Opera împreună cu arealul său arheologic și un mic muzeu cu o bibliotecă religioasă.

Complexul biserică-mănăstire

Când am ajuns noi, curtea era pustie. Biserica are o fațadă gotică prevăzută cu o mare rozetă dantelată. Interiorul are 82 m lungime, un aspect simplu, franciscan, fără absidă iar în spatele altarului se află mormântul regelui Robert de Anjou. Deasupra acestuia o fereastră cu un vitraliu cu insemnele Ordinului Sainte Clare, numit și Ordinul Clarisse.

De-a lungul anilor, dar mai ales în sec. al XVIII-lea biserica a suferit unele modificări luând un aspect baroc. La bombardamentul din al II-lea război mondial, în mare parte a fost distrusă, inclusiv frescele marelui Giotto, din care au mai rămas doar câteva petece în spatele altarului. Biserica a fost restaurată în întregime, exact după planul său gotic, de unde și aspectul de azi.

Curtea interioară.

Aici e toată frumusețea! Am ocolit biserica pentru că în spatele ei se află curtea de formă pătrată cu logii și stâlpi în arcade, pereți cu splendide fresce ce prezintă imagini din Vechiul Testament și grădina propriu-zisă cu vegetație tipic mediteraneeană. La renovarea de după bombardamentul din 1943, arhitectul a încercat o reamenajare a fostei grădini, așa cum a fost ea, cu două alei în cruce, care o împart în patru sectoare. Stâlpi de formă octogonală cu capiteluri, îmbrăcați în plăci de faianță, mărginesc aleile pavate cu gresie și alternează cu băncuțe îmbrăcate tot în plăci de faianță pictată. Culorile care predomină din rafinatul amestec de galben, albastru pal și gri, dau farmec și unicitate întregului complex. Frunzele de viță de vie, lămâile și iedera crescute în voie sunt pictate pe ceramica stâlpilor octogonali. Picturile și ornamentele băncuțelor, rod al talentului fraților Giuseppe și Donato Massa realizate în sec. al XVIII-lea, au o tematică variată pornind de la legende, scene de vânătoare, scene navale, aspecte urbane sau din viața de zi cu zi într-o mănăstire.

Ne-am plimbat în voie, am fotografiat, am admirat și ne-am odihnit, nu pe băncuțele „majolicate” că nu era permis, ci în spațiul de sub logii, la adăpostul frescelor lucrate în sec. al XVI-lea de un artist necunoscut, care, pe unele locuri au fost crunt deteriorate de modificările aduse prin spargerea unor pereți și montarea de uși. Crimă!

Museo dell' Opera

Mai întâi am admirat macheta întregului ansamblu mănăstiresc. În muzeu sunt adăpostite obiecte de decor, statui și bucăți din diverse materiale rămase după bombardamentul din 1943. Mai sunt expuse și alte lucrări din diverse biserici franciscane.

Este prezentat în copie, un stâlp torsionat, model fidel după stâlpii palatului lui Solomon din Ierusalim. Sau bucăți din marmoră cu frumoase ornamente, frize ce au ornat interiorul bisericii.

Pe un perete, de la un capăt la altul, s-a încercat reconstituirea unei frize cu puținele resturi și bucăți rămase din friza originală. Multă muncă, migală, răbdare, dăruire, cunoaștere și pricepere pentru arheologi și muzeografi.

Au fost recondiționate și puse în valoare tapiserii, relicvarii, o coroană regală, mobilier, multe statui din lemn și marmoră, vechiul clopot, ba chiar doi lei ce susțineau două coloane din marmoră. Dar cele mai reprezentative exponate sunt cele două busturi ale Regelui Robert de Anjou și a soției sale Sancha de Mallorca, pentru care a fost ridicat întreg edificiul dedicat Sfintei Clara, de unde Ordinul Clarisse și nenumirea de Complesso Monumentale di Santa Chiara.

Biblioteca aflată în cadrul muzeului prezintă cărți vechi, Evanghelii, îmbrăcăminte frumos meșteșugită pentru Evanghelii, cărți rare de muzică religioasă.

Arealul arheologic bine protejat, prezintă tot ce s-a găsit în materie de arheologie, în special resturile primei construcții, cea din sec. al XIV-lea, ridicată peste ruinele unei băi termale romane din sec. I

La ieșirea din Complexul Santa Chiara încă era lumină și la doi pași, în Piazza Gesu Nuovo se află măreața biserică Gesu Nuovo, una din multele, foarte multele biserici din Centro storico a Napoli. Să intrăm, să nu intrăm? Am intrat! Și ce dacă s-a făcut târziu și am umblat noaptea pe Spaccanapoli!!

Recomand o plimbare pa Spaccanapoli, când dihania aia mică și încoronată nu se va mai opune dorințelor noastre.

Este o încântare să te pierzi în timp prin frumoasa grădină ornată cu plăci de faianță.

---

VIZUALIZĂRI: 960 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI