Saschiz — am fost și eu pe acolo

TIPĂREȘTE

Acuma poate unii se supără, alții nu că sîntem încă în plină pandemie cu peste o mie de cazuri zilnic... dar nu mă pot abține să nu scriu câte un banc la început de articol, poate ridică moralu... poate nu... vedem.

Continuând excursiile de o zi pe vremea pandemiei am ajuns și eu la Saschiz o localitate nemaivăzută de mine din județul Mureș, bineînțeles cu obiective turistice în dotare. Exact în ziua în care am fost acolo colega noastră de pe AFA mprofeanu descrie excursia din Sanchiz din 2019, o coincidență bineînțeles și... mulțumim pentru impresiile bine documentate care se pot citi aici

Și cred că au trecut de pandemii de pe vremuri și locuitorii Saschizului iar leacul bănuiesc că a fost pălinca și umorul. Vorba spărgătorilor de mituri : să nu faceți asta acasa, distanțarea sociala este mai bună...

Excursia mea era una combinată cu cea de la Viscri doar că obiectivele turistice existând în județe diferite (cea din urmă Brașov) și cu rubrici diferite pe AFA le voi descrie în articole separate.

Drumul folosit de mine a fost DN14 Sibiu-Sighișoara, și DN13 Sighișoara-Brașov. După Sighișoara urmează Saschizul. Știam că există două obiective de vizitat aici cetatea țărănească și ansamblul bisericii evanghelice dar cetatea mă interesa în mod deosebit. Totuși vizita s-a derulat în ordine inversă, cu biseric a mai întâi.

Saschizul există din 1308 pe atunci locuiau secui aici. Sașii au venit în jurul anului 1400. Biserica Sfântul Ștefan vizitată de mine a fost construită 1496-1525 în stil gotic târziu. Înainte de acesta a existat o altă biserică pe acest loc. Foarte practic sașii au construit ansamblul biserică+zid de incintă+turn clopotniță pentru a servi ca lăcaș de cult, adăpost în cazul unui asediu, turn de apărare, punct de observație.

Parcarea nu este o problemă în piața din centrul Saschizului. Intrarea se face în dreptul unei case Jakob Fischer Haus în care funcționează un mic muzeu, și aici se plătește intrarea de 6 lei/persoană. Tot aici am aflat că turnul clopotniță încă nu se poate vizita dar putem urca în podul bisericii care odinioară funcționa ca un întreg etaj de apărare cu galerie de strajă și o grămadă de guri de tragere dar pentru vizita cetății țărănești să mai aștept puțin deoarece se află în reabilitare.

În biserica frumos renovată pe interior am admirat puținele (toată lumea cunoaște simplitatea la interioarele bisericilor evanghelice) dar valoroasele obiecte după care mi-am îndreptat atenția la calea de acces spre „etajul tehnic” . Am observat trei scări în spirală treptele sînt construite din cărămidă. Două din cele trei scări în spirală se află pe stânga și dreapta corului, cu ajutorul acestora se poate vizita și orga de mai aproape. Galeria de strajă înconjoară tot etajul, construcția în sine din lemn care susține tavanul bisericii am găsit-o interesantă. Gurile de tragere sînt acoperite cu plasă contra păsărilor totuși au intrat câteva pe undeva.

După ce am vizitat și curtea fortificației (zidul de incintă se poate observa doar pe o singură latură cea sudică) și am admirat turnul clopotniță pe dinafară, am luat-o spre cetatea țărănească să pot vedea măcar exteriorul. Am urmat câteva indicatoare din localitate și norocos cum sînt am nimerit din nou drumul cel mai urât și abrupt din punct de vedere rutier mai mult o cărare. Între timp s-a construit un drum nou doar pietruit dar foarte bun pentru viitorii vizitatori. Pe acest drum am coborât care se poate accesa din DN13. Așa am ajuns pe Dealul Cetății deoarece așa se numește, la o altitudine de 681 m.

Cetatea în acest moment nu se poate vizita în interior, este împrejmuit iar pe panoul Regio de la intrare scrie că Restaurarea și revitalizarea cetății de refugiu din Saschiz se va finaliza în 10.12.2020 și este finanțat din 97% fonduri europene.

Cetatea țărănească s-a construit în 1347 din motive evidente de adăpost în cazul unui asediu. Deoarece se află totuși la 4 km de localitate iar între timp s-a finalizat și biserica fortificată descrisă mai sus ulterior pentru refugiu sătenii au rămas să folosească pe cea din urmă.

Neputând intra am înconjurat cetatea intrând spre stânga în pădure. Există o potecă iar pe alocuri se poate arunca o privire în curtea interioară. Am putut observa tot ce este în picioare precum și modalitata de restaurare/conservare. Există schele peste tot. Am fost mulțumit, mi-am făcut o idee. Priveliștea văzută de sus este uimitoare doar pentru asta merită o plimbare până sus.

Recomand vizita ambelor obiective turistice, durează aproximativ o oră și jumătate.

---

VIZUALIZĂRI: 1614 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI