ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 07.09.2020
DE Mika
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.08.09
STATUS: CONSUL
DATE SEJUR
AUG-2020
DURATA: 3 zile
Prieteni
2 ADULȚI
Raport PREȚ/CALITATE:
BUN

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 9 MIN

O vizită la cel mai inalt dintre moldoveni

TIPĂREȘTE

In drumeția noastră de trei zile pe crestele Făgărașilor, ne-am decis să petrecem două nopți la Cabana Podragu. Deși nu ne place să facem trasee dus-intors pe același drum, de data asta nu am avut de ales. Era cel mai convenabil traseu pentru o ascensiune pe Moldoveanu cu intoarcere la Lacul Bâlea, unde aveam mașina.

Dar, inainte de a vă povesti cum am ajuns pe cel mai inalt vârf din țara noastră, se cuvine să spun câteva cuvinte despre un loc emblematic pentru Munții Făgăraș, cabana care ne-a fost gazdă timp de două nopți.

Este vorba despre Cabana Podragu, așezată pe valea Podragului, cabană situată la cea mai mare altitudine din Munții Făgăraș, 2136 m.

Personal, cred că este cabana cu cel mai frumos amplasament din munții noștri, lacul Podragu și inălțimile Muchiei Tărâța și ale Piscului Podragului contribuind din plin la frumusețea locului.

Intenția de a construi o cabană in Valea Podragului a avut-o inițial, la sfârșitul sec. al IX-lea, Asociația Carpatină Transilvană – SKV (Siebenbürgischer Karpatenverein), care a și construit aici un adăpost din piatră distrus la scurtă vreme. A venit apoi rândul clubului Turing Romania, care a incercat, fără succes insă, să construiască o cabană aici.

Intr-un final, cabana a fost construită, in perioada 1948-1949, de către Banca Națională a României, cu scopul de a găzdui salariații băncii, iubitori ai muntelui. Cabana este aceeași cu cea dată in folosință in anul 1950, și, părerea mea este că cel puțin paturile datează tot de atunci.

Cabana este deshisă din mai până in noiembrie, iar pe timpul iernii, o anexă a cabanei indeplinește rolul de refugiu pentru cei care se incumetă să ajungă aici.

Mâncarea, băutura, lemnele și tot ceea ce este necesar cabanei se transportă cu măgărușii, iar gunoiul adunat se ridică cu elicopterul.

Mâncarea este bună, așa, ca de cabană. Cât timp am stat acolo am mâncat două feluri de ciorbă (foarte bună), un pilaf iar dimineața ouă ochiuri și ceai.

La capitolul băuturi, din cea am văzut aveau bere, vin, cola și ceva tărie.

Prețurile nu sunt mici, dar, având in vedere dificultatea cu care sunt aduse și preparate acolo toate aceste alimente, este deplin justificat.

Față de anul 2002, când am fost eu prima oară la Podragu, cabana a suferit cîteva imbunătățiri. Au fost puse geamuri termopan la toate incăperile, au fost inlocuite instalațiile sanitare. Cabana are grup sanitar in interior, ceea ce este un mare atu.

De tot ce inseamnă activitatea cabanei – intreținere, curățenie, mâncare, cazare, etc. – se ocupă, de mai mulți ani, d-na Corina. Pe ea am găsit-o când am fost in 2012 și 2017 și tot pe ea am găsit-o și acum, in august 2020.

Aflată intr-o zonă intens circulată de montaniarzi, Cabana Podragu este, de cele mai multe ori foarte aglomerată, mai ales in zilele de la sfârșitul săptămânii.

Tot la sfârșitul săptămânii ne-am nimerit și noi, și, deși am incercat să sun (in zona cabanei nu este semnal, doar mai sus, pe munte) și am dat și mesaj ca să rezerv trei locuri, nu am reușit (am aflat ulterior că numărul de telefon de pe site nu mai era valabil, că era mai bine să dau un e-mail, etc.).

Am ajuns la Cabana Podragu, așa cum v-am povestit in review-ul anterior, după ora 16.00. Eu am ajuns prima, cam cu trei sferturi de oră inaintea soțului și a prietenei noastre (ca să vedeți ce face antrenamentul). M-am dus direct la d-na Corina ca să o intreb dacă găsim trei locuri libere.” Slabe speranțe” , mi-a răspuns,” locurile sunt rezervate, și vedem ce nu se ocupă după ora 9.00” .” Dacă nu, putem dormi in sala de mese, lista este deschisă” , m-a incurajat Corina.

Ei, bine măcar vom avea un acoperiș deasupra capului, mi-am spus.

După ce ne-am intregit grupul, am mâncat câte o ciorbă de cartofi cu afumătură și tarhon (delicioasă), eu am mai completat cu un pilaf cu ciuperci și carne (nu era grozav dar imi era foarte foame) și am așteptat ora 9.00 ca să vedem unde dormim.

Din păcate nu eram singurii care asteptam. Mai erau și alții, iar cinci dintre ei veniseră inaintea noastră. Doar primele patru poziții au avut noroc de un pat, pe restul, d-na Corina a inceput să ne organizeze in sala de mese.

Pe mine și pe prietena noastră ne-a intrebat (probabil că a fost o mare favoare), dacă nu vrem să dormim pe mese. Nu am refuzat, am apropiat două mese (care erau foarte late), le-am lipit de banchetă, ne-am pus pe ele izoprenele (puse la dispoziție de cabană) și sacii de dormit, și ne-am făcut un pat aproape comod. Cristi a dormit pe bancheta de lângă masă iar restul turiștilor au dormit pe jos, aliniați și organizați de Corina.

Ne-am amuzat, nu am mai dormit până acum pe o masă, dar, așa cum spune zicala, niciodată nu e prea târziu.

A doua zi ne-am trezit destul de devreme, pe la ora 7.00 eram deja imbrăcați. Am mâncat și, după ce am lăsat o parte din bagaj la cabană (sac de dormit, ceva haine, etc.), am plecat spre Vârful Moldoveanu.

Se anunța vreme frumoasă, dar totuși ne-am pus in ruccsac o geacă și, neapărat, doi litri de apă. și ceva de mâncare.

Conform hărților și ghidurilor, până pe Vf. Moldoveanu trebuia să facem aproximativ 4 ore, așa că, teoretic aveam timp, nu ne grăbeam.

Traseul a inceput pe marcajul triunghi roșu, pe care l-am urmat timp de aproape o oră, până când am urcat in Șaua Podragu.

De aici am pornit pe marcajul bandă roșie, practic continuind traseul de creastă pe care am venit de la Bâlea, traseu abandonat cu o zi inainte.

Din Șaua Podragu, am mai aruncat o privire jos, pe partea stângă a potecii, spre Lacul Podragu mărginit de Muchia Tărâța, cu Șeile Calea Carului și Curmătura Iezerului.

De aici până când am inceput urcușul Viștei Mari, traseul a fost destul de ușor, fără probleme. Am urcat ușor până in Șaua Podul Giurgiului, am trecut de Obârșia Orzănelei Mici și am ajuns in Șaua Ucea Mare, la 2200 m. Poteca merge pe alocuri chiar pe marginea abruptului, iar vremea frumoasă ne permitea să vedem chiar și localitățile aflate undeva jos, in vale. Incepuse să se vadă tot mai aproape, Vârfurile Viștea și Moldoveanu, ținta noastră din acea zi. Se vedeau chiar și turiștii aflați sus pe cele două vârfuri. Am mai urcat puțin, am lăsat in stânga Vârful Ucea Mare (2434 m) iar in dreapta Valea Orzănelei Mici și am continuat traseul pe culmea Muntelui Corabia. Am urcat iar până in Șaua Ucișoarei (2312 m) și ajungem la Șaua Orzănele (2300 m). In fața noastră se ridica semeț, ca un perete stâncos, Vârful Viștea.

Am urcat Viștea de mai multe ori, dar de fiecare dată pe poteca dinspre Portița Viștei. Pe această parte, de fiecare dată am coborât, și, mereu am avut impresia că această parte este mai ușoară.

Aveam să mă conving insă că a fost doar o impresie, deoarece am urcat pieptiș, printre stânci, bolovani și grohotiș, aproape 220 m. Ambele trasee de acces pe Viștea sunt solicitante, cu un grad mai mare de dificultate, după părerea mea, cel de pe partea dinspre Portița Viștei.

Mergând incet și continuu, cu pași mărunți, am ajuns pe Vârful Viștea, al treilea cel mai inalt vârf din țară. Mi-am amintit de ultima mea vizită pe acest vârf, in anul 2017, pe un vânt puternic și o ploaie rece și măruntă, când numai eu și Cristi eram pe vârf. Ca să pot face atunci o fotografie a trebuit șă mă țin zdravăn de stâlpul indicator ca să nu mă ia vântul.

Altfel stăteau lucrurile acum, vremea era perfectă, și am făcut fotografii fără să mă ia vântul pe sus.

De pe Viștea se vedea deja traseul spre Moldoveanu, o muchie stâncoasă obturată la un moment dat de celebra Spintecătură a Moldoveanului.

Până pe Vf. Moldoveanu am urmat marcajul bulină roșie, iar durata traseului este de aproximativ 30 de minute. Nu este un traseu greu dar este foarte expus, mergând pe o parte și de cealaltă a crestei stâncoase, in ajutor venind și câteva lanțuri amplasate in zonele mai dificile.

După ce am parcurs această porțiune dintre vârful nr. 3 și vârful nr. 1 al României, am ajuns sus, deaspura tuturor, pe Vârful Moldoveanu, la 2544 m altitudine.

Până in anul 1918, cel mai inalt vârf din Romania era considerat Negoiu. Despre Moldoveanu nu se știa mare lucru, nici măcar că are o inălțime mai mare de 2500 m. După Marea Unire, când munții nu mai erau impărțiti de granița dintre Transilvania și Regatul Romaniei, a inceput o nouă măsurare a vârfurilor munților Făgăraș. In anul 1938, doctorul și alpinistul Alexandru Rudeanu, care a urcat și a scris depre Munții Făgăraș, spunea:” Moldovenu poartă numele de Muntele Valea Rea pe versantul estic, de Moldoveanu pe versantul vestic și de Colțul Viștei Mari in Transilvania” . După noile măsurători și după ce a fost urcat de celebri alpiniști interbelici, Vârful Moldoveau este recunoscut ca cel mai inalt din Romania, cu o altitudine de 2544 m.

Pe o plachetă amplasată pe varf scrie că cine a ajuns până pe vârf poate fi considerat un invingător. Nu știu dacă mai este chiar așa, ascensiunea pe Vf. Moldoveanu se pare că a devenit banală, dacă dăm crezare reportajelor și fotografiilor cu mulțimea de oameni care in unele zile iau cu asalt vârful.

Când am fost eu erau ceva turiști, dar departe de ce am văzut că s-ar fi intâmplat cu o zi inainte. Oricum, am fost mândră că am mai reușit să ajung pe Vârful Moldoveanu și sper să o mai fac, până la 90 de ani, măcar de câteva ori.

După fotografiile pe vârf și după ce ne-am odihnit puțin, am luat calea intoarsă.

După aproape nouă ore de la plecarea de la Cabana Podragu, iată-ne reintorși, fericiți că am făcut o drumeție frumoasă și că am fost pe două din cele mai inalte vârfuri al României.

Cabana se mai eliberase, așa că seara am dormit in paturile vechi din fier, care nici nu mai aveau saltea (sau aveau dar era foarte deformată și tare). Cu ajutorul păturilor am nivelat salteaua și, până la urmă, oboseala și-a spus cuvântul. Am dormit duși! In următoarea zi ne aștepta o nouă drumeție, despre care voi povesti in următoarea scriere.


LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI

Am reușit intr-o zi să ating două vârfuri de peste 2500 m, varful nr. 1 si varful nr. 3 din Romania. Până la ele ne-am plimbat pe la 2300 m, când mai sus când mai jos, pe un traseu cu peisaje de poveste.


despre DISTRACȚIE & RELAXARE

Nuștiu alții cum sunt, dar pe mine mersul pe unte mă relaxează, in sensul că dupăo tură dorm neintoarsă =)


[fb]
---
Trimis de Mika in 07.09.20 22:44:50
Validat / Publicat: 08.09.20 09:03:54
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în MASIVUL FĂGĂRAȘ.

VIZUALIZĂRI: 759 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

14 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Mika); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 Cabana Podragu
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 30800 PMA (din 32 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

14 ecouri scrise, până acum

Dan&Emascris / TELEFON [08.09.20 10:26:28] »

 cred că este cabana cu cel mai frumos amplasament din munții noștri

Se poate deschide un schimb de pareri intre cunoscatori. Eu ma numar intre cei care iubesc peisajele de la Podragu si Malaiesti. Ca sa ramanem la Podragu plusul este dat de lacul Podragu langa care am campat candva.

Felicitari pentru dormitul pe mese, veche solutie de cabana cand e full. Ai bifat-o si p-asta.

Despre traseul invingatorilor doar "lauda invingatorilor". Simt ca se apropie ziua cand voi reveni si eu pe dragul si pieptisul de Vistea si pe Moldoveanu si sper sa fie intr-o zi cu vizibilitate.  

Bravos! Numai de bine! ⛰????????

Mika [08.09.20 10:38:32] »

Ai dreptate, și Mălăieștiul are o așezare fantastică, este un alt loc unde mă duc mereu cu plăcere și de care mă leagă multe amintiri.   Sigur vei mai merge pe cele două vîrfuri, poate mergem impreună anul viitor când zici că vrei să faci integral creasta Făgărașilor.   Până atunci, drumeții frumoase!

Dan&Emascris / TELEFON [08.09.20 11:04:37] »

@Mika:  ????

webmaster [08.09.20 11:16:44] »

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

Mika [08.09.20 11:19:42] »

@webmaster:  Mulțumesc!

mihaelavoicu [08.09.20 13:12:20] »

Felicitări! Nu oricine ajunge pe cel mai înalt vârf din țară. E o plăcere să ciresc reviewurile tale! În tinerețe am fost la Podragu.

Multe, frumoase și reușite călătorii îți doresc! ​

Mika [08.09.20 13:22:26] »

@mihaelavoicu:  Mulțumesc!

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [08.09.20 14:11:43] »

@Mika:  Felicitări pentru minunata drumeție montană pe care ați făcut-o și pentru performanța de a atinge două dintre cele mai înalte piscuri românești!

Pe o plachetă amplasată pe varf scrie că cine a ajuns până pe vârf poate fi considerat un invingător.

În urmă cu aprox. o lună de zile, nepotul meu cu familia a făcut ascensiunea pe Vf. Moldoveanu, iar de curând, atunci când am fost cu ei din nou pe Ceahlău, nepoțica mea - o fetiță de 10 ani - mi-a spus: “Dacă veneai cu noi pe Moldoveanu… Acolo e și mai frumos. Și sunt și măgăruși.”

mishu [08.09.20 20:38:09] »

@Mika

Nuștiu alții cum sunt, dar pe mine mersul pe munte mă relaxează, in sensul că dupăo tură dorm neintoarsă =)

, ma relaxeaza si pe mine sa citesc si efectul este acelasi, dorm neintoarsa . Ti-am mai spus cat de mult te admir si cat de mult astept articolele tale, pozele superbe pe care le atasezi si toata emotia transmisa.  

Si daca mai dau si eu de cate un cuvant cunoscut, ma pot bucura si mai mult. La Malaesti am ajuns si eu in urma cu putin mai mult de 30 de ani, si asa este, dupa ce ai muncit sa ajungi pana acolo, satisfactia pe care ti-o dau locurile ​este minunata, si daca mai si inoptezi in cort, este si mai frumos, chiar daca peste noapte ploaia rupe tot iar a doua zi la drum, cortul este mult mai greu, astea sunt insa amintirile.

Felicitari, votat cu mare drag. ​

robert [09.09.20 11:08:52] »

"Nuștiu alții cum sunt, dar pe mine mersul pe unte mă relaxează, in sensul că dupăo tură dorm neintoarsă =) "

Felicitări! Pe mine mă dor toate oasele posibile pe care în mod normal nici nu stiu că le am și foarte greu adorm.

În altă ordine de idei pentru tine cel mai înalt dintre moldoveni e un mizilic! L-ai cucerit de atâtea ori! La naiba chiar sunt invidios! ​​​​

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Mika [09.09.20 11:14:49] »

@mishu:  Mulțumesc că imi urmărești drumețiile mele. Incerc să mai țin pasul, cât oi mai putea! Mălăieștiul rămâne un loc frumos, chiar dacă plouă sau, așa cum am auzit că au pățit unii, au dat nas in nas cu Moș Martin când au ieșit de la budă

Mika [09.09.20 11:17:37] »

@robert:  Ei, nu chiar un mizilic, nu sunt chiar așa de tare. Pe  Moldoveanu ai văzut, ajung cam toți acum. Sper insă, așa cum am mai spus, să mai merg pe acolo de câteva ori. Câteodată și pe mine mă cam dor oasele, așa cum s-a intâmplat după Făgăraș. Am simțit nevoia unei pauze mai lungi, deși acum imi va fi greu să reiau drumețiile.  

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Mika [09.09.20 14:33:10] »

@iulianic:  Mulțumesc pentru aprecieri! Felicitările le merită cu prisosință nepoțica dacă a urcat pe Moldoveanu la 10 ani. Și eu mi-am dus copiii de foarte mici pe munte, doar așa prin drag de drumeții. Măgăruși, cel puțin nu reali , nu am văzut pe Moldoveanu, posibil să fie prin zonă. Sigur sunt pe lângă cabane.  

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [09.09.20 15:14:46] »

@Mika:  Ooo, nepoțica noastră urcă pe munte de la trei ani și jumătate. Și nu în cârca lui taică-su, ci pe propriile piciorușe. Acum, la 10 ani, aleargă ca o căpriță și este întotdeauna în fruntea micului nostru grup. Nu știu cum a fost pe Moldoveanu pentru că eu nu am fost cu ei, dar pe Ceahlău am urcat de două ori în vara aceasta cu ea și cu părinții ei. Eu am avut febră musculară, ea... nimic!

Călătorii frumoase oriunde și oricând! ​

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
6 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Dan&Ema, iulianic, mihaelavoicu, Mika, mishu, robert
Alte impresii din această RUBRICĂRedescoperă masivul Făgăraș:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.074872016906738 sec
    ecranul dvs: 1 x 1